Arheologul Ioan Carol Opriş, seful şantierului de la Capidava, vorbeşte despre scandalul momentului Ce se (mai) poate face pentru corectarea butaforiei din cel mai mare proiect de restaurare din Dobrogea? (II) (documente+galerie foto)

Concluziile Comisiei Naţionale „Limes”, for de specialişti care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii, după vizita de la Cetatea Capidava, au aruncat în aer, aparent, proiectul cu fonduri europene intitulat „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”. Proiectul este parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013, iar valoarea investiţiei trebuia să fie de 74 de milioane de lei, al cărei beneficiar este Consiliul Judeţean Constanţa.
 
Senzaţia care pluteşte în aer în ultimele două zile este să se caute un „acar păun” pentru situaţia de la Capidava, ceea ce ne-a făcut să discutăm cu arheologul Ioan Carol Opriş, doctor în istorie, membru al Comisiei Naţionale „Limes” şi, în acelaşi timp, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava.

Acest material nu este unul acuzator pentru niciun factor implicat, ci se doreşte a fi o clarificare din punct de vedere arheologic, ştiinţific al derapajelor din „proiectul Capidava”, tocmai pentru ca atât factorii implicaţi, cât şi cei interesaţi să înţeleagă ce se (mai) poate face pentru implementarea celui mai mare proiect de restaurare din judeţ.

Povestea Capidava a început cu o licitaţie pentru servicii de proiectare

Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a plătit în 2012, din fonduri proprii, aproape 7 miliarde de lei vechi pentru servicii de proiectare arhitecturală privind restaurarea Cetăţii Capidava. Este vorba despre „elaborare/întocmire proiect tehnic, detalii de execuţie, verificare a proiectului tehnic pe specialităţi, precum şi elaborarea documentaţiilor complete necesare depunerii, obţinerii şi predării către beneficiar a tuturor avizelor, acordurilor sau autorizaţiilor necesare derulării obiectivului investiţional «Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava»”.
 
Contractul, în valoare de 685.000 de lei, fără TVA, a fost atribuit pe data de 7.09.2012, în urma unei licitaţii la care au participat şapte firme. Câştigători au fost declaraţi cei de la Abral Art Product SRL, după ce s-au angajat să realizeze proiectul la aproape jumătate din preţul de referinţă, respectiv 1.426.224 de lei.

Abral Art Product SRL funcţionează din 1992, în domeniul activităţilor de arhitectură, iar pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de arhitectul Aurel Ioan Eugen Botez. Ceilalţi asociaţi sunt, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului: Mariana Florea, Luiza Maria Atanasiu şi Andrei Atanasiu. Administratorul SRL-ului este Andrei Atanasiu.

Veţi vedea de ce această menţiune legată de firma Abral şi de arhitectul Botez este foarte importantă pe parcursul materialului.

Capidava, un proiect grandios pentru Dobrogea 

Iniţial, proiectul - cel mai mare proiect public desfăşurat în ultimele decenii asupra unui monument antic din România - a avut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2015. Între timp, din cauza unor disfuncţionalităţi semnificative de ordin administrativ, care fac subiectul unei anchete DNA în curs de derulare, a fost declarat nefuncţional, urmând ca restul de lucrări neexecutate să se efectueze până la data-limită 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Constanţa. În acest moment, la Capidava nu se derulează niciun fel de lucrări.

Proiectul Cetăţii Capidava poate fi considerat un proiect ratat cu concursul tuturor factorilor de decizie implicaţi în implementarea lui, cel puţin până în momentul noiembrie 2015, când DNA a descins pe şantierul de la cetate. La o zi după, omul de afaceri Constantin Dima, reprezentantul constructorului din cadrul proiectului, a fost arestat preventiv şi a fost cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată, obţinere ilegală de fonduri, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, dar şi de spălare a banilor.

70 de milioane de lei pentru restaurarea Cetăţii Capidava. Din păcate, s-a lucrat la m³, ca la vile!

În referatul propunerii de arestare a lui Constantin Dima, procurorii DNA arată că, printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Constanţa - 133/26.05.2010 -, s-a aprobat proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava“, finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007 - 2013, fiind totodată aprobate şi cheltuielile reprezentând cofinanţarea, ce urma să fie suportată din bugetul judeţului Constanţa. Valoarea proiectului a fost estimată la suma de 58.662.817 lei, fără TVA, TVA-ul aferent fiind de 11.145.935,23 de lei.

Printr-o hotărâre ulterioară a CJC - nr. 226/23.08.2010 - se aprobau indicatorii tehnico-economici şi modificările la bugetul şi cheltuielile legate de proiectul privind restaurarea Cetăţii Capidava. Conform anexei 1 la hotărâre, valoarea totală a proiectului a fost de 71.176.063 de lei, inclusiv TVA. „Valoarea totală a proiectului a fost stabilită, conform art. 3 din contractul de finanţare, la 74.236.948,56 de lei, din care 53.550.695,49 de lei proveneau de la bugetul general al UE (fonduri FEDR), 4.521.321,31 de lei proveneau de la bugetul de stat, iar 1.185.143,20 de lei reprezentau cofinanţarea beneficiarului şi proveneau de la bugetul UATJ Constanţa“, fac apoi precizări procurorii DNA în referatul propunerii de arestare a lui Constantin Dima.

 
În continuare, procurorii DNA arată că s-a întocmit o notă justificativă privind estimarea valorii contractului, care a fost aprobată de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi care prevedea că estimarea bugetului proiectului corespundea cu preţurile pieţei de la momentul respectiv, iar valoarea maximă de achiziţie a lucrărilor a fost stabilită la nivelul valorii estimate, de 56.051.824 de lei, fără TVA, respectiv 12.683.416,82 de euro, fără TVA.
 
„Conform acestei note, pentru demonstrarea capacităţii tehnice, ofertanţii aveau obligaţia de a depune o declaraţie privind principalele contracte de lucrări executate în ultimii cinci ani şi de a dovedi că în ultimii cinci ani au executat/dus la bun sfârşit contracte având ca obiect lucrări de reabilitare/restaurare/ conservare/consolidare monumente cu o valoare de minimum 15.000.000 de lei, condiţie care ar fi trebuit dovedită prin depunerea a două asemenea contracte“, se arată în referatul propunerii de arestare.
 
Un alt ajutor pe care Mara Construct pare că l-a primit din exterior ar fi fost acordat de Comisia Tehnică. Dar acelaşi referat al DNA, aşa cum scria cotidianul ZIUA de Constanţa în ediţia din 3 decembrie 2015, reiese o altă situaţie interesantă: „Proiectul tehnic al lucrărilor privind «Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava» a fost întocmit de către Asocierea SC (…) / SC (…) SRL“. „Prin urmare, asociatul unic şi administratorul SC (...) SRL, membră a asocierii care a întocmit proiectul tehnic al proiectului, a fost cooptat în cadrul comisiei de evaluare a ofertelor în calitate de expert tehnic“, se arată în documentul înaintat de DNA instanţelor de judecată. Tot aici, procurorii arată că, în anul 2014, două persoane ce au legătură cu asocierea care a întocmit proiectul tehnic au fost înlocuite de către alte două persoane, acestea semnând raportul procedurii în locul lor.

Potrivit datelor ce reies din cuprinsul HJC nr. 133/26.05.2010, prin care a fost aprobată documentaţia tehnico-economică pentru proiectul privind restaurarea Cetăţii Capidava, de întocmirea proiectului tehnic s-a ocupat asocierea Abral Art Product SRL - Logic System Com SRL, înlocuită ulterior de Top Management ING SRL. Atribuirea contractului s-a făcut prin licitaţie deschisă, fiind aleasă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, potrivit CJC. Contractul a fost atribuit la 7 septembrie 2012 către SC Abral Art Product SRL. Diferenţa dintre valoarea estimată şi cea finală a contractului a fost, şi în acest caz, de 165.000 de euro.


Firma Abral Art Product, a arhitectului Ioan Aurel Botez, a obţinut astfel un contract de peste 150.000 de euro pentru proiectare. Arhitectul Botez este autorul controversatului studiu în urma căruia a fost demolată clădirea din şoseaua Kiseleff nr. 39, demolare despre care, ulterior, Tribunalul Bucureşti a constatat că a fost ilegală.

Aici este cazul să mai strecurăm o precizare, care ne-a fost confirmată şi de interlocutorul nostru, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava, Ioan Carol Opriş.

Opriş: „Am fost în grave dezacorduri cu proiectantul. Lucrurile trebuie corectate. Există soluţii de corecţie!”

Proiectul tehnic al Capidavei, realizat de firma arhitectului Botez, a fost avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, al cărei preşedinte era la acea vreme acelaşi arhitect Botez. Să spunem că, în acel caz, deşi evident, conflictul de interese a fost lăsat pe drum deoarece din partea proiectantului, Abral Art Product SRL, la Capidava a lucrat un alt arhitect, Anişoara Sion, cea care, din punctul de vedere al specialistului Opriş, „nu a respectat indicaţiile mele şi ale echipei mele de arheologi”. Altfel spus, „intervenţia asupra cetăţii s-a făcut peste argumentul ştiinţific, fapt care omoară autenticitatea şi integritatea. Nu poţi aplica orbeşte un proiect făcut din birou, mai ales când răspunzi şi de asistenţa tehnică, şi de calitatea punerii în operă a lucrării” mai spune Opriş.
 
Coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava spune că nu va renunţa la acest proiect, care poate fi corectat, cu condiţia aplicării unor soluţii viabile, şi nu mecaniciste. „Există soluţii de corecţie, asta este cel mai important acum, trebuia tras semnalul de alarmă, eu l-am tras încă de anul trecut, când am semnalat instituţional că nu sunt de acord cu mai multe lucruri, că mă aflu în dezacord cu proiectantul şi că îmi rezerv dreptul ca la finalul proiectului să-mi fac cunoscute obiecţiile. Poate că noi, specialiştii, nu am fost suficient de credibili pentru instituţii, acum însă nu-i este nimănui folositor să găsim vinovaţi”, a explicat, pentru ZIUA de Constanţa, arheologul Ioan Carol Opriş.
 
Acesta a adăugat că relevant pentru cele susţinute mai sus este şi faptul că proiectul Capidava a primit aviz de la Comisia Monumentelor Istorice chiar dacă acesta nu a avut fundamentarea sa ştiinţifică în calitate de şef de şantier.
 
Toate cele afirmate de Opriş stau în picioare, de vreme ce, înainte de alegerile locale, după ultima şedinţă a Consiliului Judeţean în fosta formulă, fostul vicepreşedinte Cristinel Dragomir, întrebat fiind de proiectul Capidava, a afirmat că va fi comandată o expertiză pentru a se calcula cât s-a lucrat la situl arheologic de la Capidava, deoarece existau diferenţe între declaraţiile constructorului şi ale şefului de şantier, respectiv arheologul Ioan Carol Opriş.

Întrebat fiind dacă are să-şi reproşeze ceva în legătură cu proiectul Capidava sau dacă se teme că ar putea fi acuzat, alături de alte persoane, de eşecul acestuia, Opriş a spus că „nu-şi bate capul”, că a luptat şi va lupta „să facă o treabă bună la Capidava”, că are soluţii privind corectarea situaţiei din teren, care trebuie recalibrată, şi, dacă va fi nevoie, chiar într-o cheie dură. În apărarea lui, în cazul unor acuzaţii, Opriş spune că are de partea sa specialiştii, dar şi toată corespondenţa pe care a purtat-o în cei doi ani cu instituţiile implicate în proiect.

Ce spun specialiştii din „Limes”

Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei din teren, redăm integral declaraţia Comisiei Naţionale „Limes” cu privire la autenticitatea şi integritatea cetăţii antice Capidava, restaurată printr-un proiect specific finanţat cu fonduri europene.
 
„Recent, în data de 1 octombrie 2016, o parte a membrilor Comisiei Naţionale «Limes» a efectuat o vizită în teren pentru monitorizarea situaţiei cetăţii Capidava, localizată pe limesul dunărean al Moesiei Inferior, monumentul făcând subiectul unui proiect de restaurare dedicat. Cu acest prilej, am constatat cu deosebită îngrijorare că - din păcate - în cadrul acestui sit arheologic prioritar, clasat monument istoric de categorie A, unde au fost efectuate în anul 2015 lucrări importante în vederea conservării, restaurării şi punerii în valoare a vestigiilor antice, în sensul integrării în circuite turistice, respectivele intervenţii au afectat semnificativ cetatea Capidava.
 
La Capidava, Consiliul Judeţean Constanţa a desfăşurat în ultimii doi ani - în calitate de beneficiar - un proiect cu fonduri europene, intitulat «Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava». Proiectul este parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 5, Domeniul major de intervenţie 5.1. Valoarea investiţiei atinge 74 milioane RON (echivalentul a cca. 16 milioane de EURO). Iniţial, proiectul a avut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2015, dar între timp - datorită unor disfuncţionalităţi semnificative de ordin administrativ, care fac subiectul unei anchete DNA în curs de derulare - a fost declarat nefuncţional, urmând ca restul de lucrări neexecutate să se efectueze până la data-limită de 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Constanţa. Membrii Comisiei Naţionale «Limes» care au vizitat situl în urmă cu câteva zile au fost însoţiţi de către conf. univ. dr. Ioan Carol Opriş, responsabil ştiinţific al sitului şi totodată membru al comisiei menţionate.
 
Situaţia actuală a monumentului este deosebit de gravă. Astfel, ceea ce se găseşte la faţa locului în şantierul abandonat de peste zece luni, în absenţa unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucţie perimetrală a cetăţii, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălţimii păstrate a curtinelor. Consecinţă directă a modului în care s-a proiectat, avizat şi executat intervenţia asupra zidurilor, turnurilor şi a celor două porţi (principală şi secundară - poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naţionale în cadrul Programului Naţional Limes.
 
În prezent, la Capidava poate fi văzută reconstrucţia cetăţii zidite în a doua jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Ea se distinge prin masivitate şi volum, dar nu mai conferă lizibilitate fazelor istorice care însoţesc monumentul până în sec. XI p. Chr., când fortificaţia este definitiv abandonată. Aceste faze istorice nu au fost evidenţiate în mod concret la punerea în operă. Pe cale de consecinţă, o mare parte a informaţiei istorice a fost astfel pierdută definitiv, în ciuda faptului că un proiect de restaurare de o asemenea amploare ar fi trebuit să ţină cont de acest aspect esenţial.
 
Calitatea lucrărilor este în mai multe locuri cel puţin discutabilă, mai ales în cazul turnurilor, unde s-au montat paramente în tehnica opus quadratum. Pe alocuri, aceeaşi tehnică este folosită şi la zidul de incintă, fiind încă vizibilă umplutura dintre paramente, din piatră de carieră şi ciment, diferită faţă de tehnica de construcţie originală. Mai mult, în această umplutură, dar şi în miezul original al zidului a fost înfipt «fier-beton», afectând serios şi structura originală. Multe dintre blocurile de calcar au rămas cu suprafaţa lisă, exact aşa cum au fost aşezate în grabă de constructor. Pietrele de colţ la turnurile patrulatere au îmbinări decupate în cele mai nepotrivite feluri, iar pe laturi sunt vizibile suficiente ştraifuri înguste de piatră cu care s-a încercat egalizarea asizei.
 
Obiectivul care se îndepărtează cel mai mult de limitele acceptabile ale restaurării este portul antic al cetăţii. Monument unic în peisajul limesului roman dunărean din Dobrogea, acesta este în prezent doar un zid lipsit de expresivitate, de o înălţime neverosimilă pentru ceea ce ar fi trebuit să exprime prin funcţia curentă: o instalaţie joasă, «la apă», scăldată de apele fluviului. Piatra aleasă este de mai multe dimensiuni şi sortimente, iar punerea în operă, neatentă; pe faţa dinspre Dunăre nu se mai văd la bază asizele zidăriei antice şi nici nu apare marcată intervenţia pe toată lungimea instalaţiei portuare. Reconstituirile au fost realizate fără să existe o documentaţie ştiinţifică de bază, de aceea şi decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar.
 
Prin amploarea şi complexitatea intervenţiei, cât şi prin cuantumul financiar, proiectul de restaurare a cetăţii antice Capidava este cel mai mare proiect public desfăşurat în ultimele decenii asupra unui monument antic din România. Cu toate acestea, proiectul nu a fost în niciun fel popularizat şi supus - de către autorii săi - dezbaterilor de specialitate şi celor publice, fireşti în asemenea situaţii. Nu au fost consultaţi nici responsabilii ştiinţifici ai sitului arheologic. În continuare, de la aceştia se aşteaptă prezentarea pentru publicul larg a ideilor, problemelor întâmpinate şi soluţiilor găsite, măcar în forma cea mai practică şi accesibilă oferită de mediul virtual.
 
Acest proiect de restaurare a cetăţii antice Capidava avea toate premisele să devină un model pentru alte demersuri similare. Din păcate, astăzi - prin modul în care a fost pus în operă în variile sale etape - el constituie un studiu de caz pentru specialiştii în domeniu, pentru a preveni în viitor intervenţii care au ca rezultat - în ciuda declaraţiilor sau intenţiilor - denaturări accentuate ale semnificaţiei şi contextului unor monumente istorice de primă importanţă. Credem că situaţia în care se află situl arheologic Capidava trebuie să determine o reflecţie profundă pentru specialiştii în domeniu, inclusiv referitor la modul de acţiune al comisiilor de specialitate de pe lângă Ministerul Culturii, în ceea ce priveşte conservarea integrată şi dialogul între diversele categorii profesionale (arheologi, istorici, arhitecţi, restauratori, constructori) cu expertiză în domeniu, deopotrivă cu revizuirea modalităţilor de avizare, de punere în operă şi control al proiectelor de acest fel.
 
În aceste condiţii, Comisia Naţională «Limes» va continua şi aprofunda procesul de monitorizare a siturilor din cadrul Frontierei Imperiului Roman şi a vestigiilor antice păstrate pe teritoriul actual al României, subliniind încă o dată necesitatea respectării reglementărilor şi standardelor de bună practică în domeniu, pentru păstrarea integrităţii şi a autenticităţii monumentelor istorice, inclusiv prin conservarea elementelor de peisaj cultural asociate acestora. Totodată, Comisia Naţională «Limes» cere autorităţilor competente luarea unor măsuri urgente pentru remedierea stării de lucruri constatate în cazul cetăţii Capidava şi prevenirea unor situaţii de acest fel.
 
Comisia Naţională LIMES
5.10.2016
Felix Marcu
Ovidiu Țentea
Alexandru Popa
Sorin Nemeti
Szilamér Pánczél
Ioan C. Opriş
Coriolan Opreanu
Sorin Cociş
Florian Matei-Popescu”

Consiliul Judeţean, în faţa unor plângeri penale. Pentru cine?

Conducerea Consiliului Judeţean Constanţa spune că a verificat stadiul proiectului „Restaurare, Consolidare, Protecţie, Conservare şi Punerea în Valoare a Sitului Arheologic Cetatea Capidava”, Cod SMIS 31212. În urma acestor verificări, s-a constatat faptul că acest proiect a fost avizat de reprezentanţii Ministerului Culturii, atât în faza de studiu de fezabilitate, cât şi în cea de proiect tehnic. Mai mult, avizele prin care s-a aprobat proiectul tehnic au fost redactate şi transmise spre dezbatere în comisiile de specialitate ale Ministerul Culturii chiar de reprezentanţii acestui minister. Potrivit documentelor, în cadrul acestor comisii de specialitate, Consiliul Judeţean Constanţa nu a avut niciun reprezentant. În urma dezbaterilor, Ministerul Culturii a avizat pozitiv proiectul de restaurare a Cetăţii Capidava. Ulterior, Ministerul Dezvoltării Regionale a aprobat spre finanţare acest proiect, prin programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 5, Domeniul major de investiţie 5.1, iar CJ Constanţa a atribuit prin licitaţie publică executarea lucrărilor. În toate etapele de execuţie, proiectul „Restaurare, Consolidare, Protecţie, Conservare şi Punerea în Valoare a Sitului Arheologic Cetatea Capidava” a fost verificat de reprezentanţii Ministerului Culturii, iar dirigintele de şantier a semnat conformitatea execuţiei din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Lucrările de restaurare au fost sistate ca urmare a unei anchete penale derulate împotriva constructorului, suspectat de evaziune fiscală.

Pentru a finaliza proiectul până la data-limită impusă de procedurile europene, Consiliul Judeţean Constanţa a demarat procedurile de obţinere a documentaţiei tehnico-economice prin care se stabileşte ce lucrări mai sunt de executat. Avizul a fost obţinut, iar in prezent se vor demara procedurile în vederea atribuirii unui nou contract de execuţie a lucrărilor de restaurare. Conducerea Consiliului Judeţean Constanţa solicită în mod oficial Ministerului Culturii un raport tehnic privind concluziile echipei de specialişti care s-a deplasat la această locaţie, precum şi specificaţiile tehnice care nu s-au respectat în cadrul procesului de executare a lucrărilor conform proiectului. La nivelul CJC se va face o analiză a lucrărilor efectuate în cadrul proiectului, iar dacă se vor constata nereguli, cei vinovaţi vor fi sancţionaţi conform legislaţiei în vigoare.

Anexăm avizele favorabile privind demararea lucrărilor de restaurare a Cetăţii Capidava emise pe vremea mandatelor de miniştri ai Culturii ale lui Puiu Haşotti şi Kelemen Hunor. 
 
Fotografiile sunt realizate de Ovidiu Ţentea, membru al Comisiei „Limes”, la controlul din 1 octombrie. 

Citeşte şi

Mara Construct a făcut ţăndări şi situl arheologic
În pericol. Cetatea Capidava ratează lista UNESCO?!