Aristocrația, în doliu Ce rămâne în urma prințului Mihai Dimitrie Sturdza la Constanța. Revendicări, procese, plângeri

Ancorată în prezentul imediat, generația actuală pare, la o primă vedere, să păstreze puține legături cu trecutul. Nobili ori aristocrați, principi și principese, par titluri date uitării într-o societate ce trăiește mai degrabă în viitor. Cu toate acestea, oameni de toate vârstele au deplâns vestea trecerii în neființă a celui ce a fost prințul Mihai Dimitrie Sturdza, strănepot în linie dreaptă bărbătească al lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei.

Pasionat de genealogie, principele lasă în urmă o familie numeroasă, oameni prin venele cărora curge același sânge, legați de diferite grade de rudenie, răspândiți în toată lumea. Cu toate acestea, pentru că trecutul nu trebuie dat uitării, descendenți ai familiilor Sturdza au deschis procese în mai multe instanțe din țară, pentru recuperarea unei părți din proprietățile ce le fuseseră preluate abuziv în timpul regimului comunist. Constanța, vechiul oraș de la Marea Neagră, nu a fost ocolită de descendenții vechilor principi ai Țărilor Române.
Un exemplu în acest sens este cel al procesului deschis de moștenitorii Marinei Sturdza la instanțele constănțene. Înregistrat încă din anul 2007 pe rolul Tribunalului, abia în cursul anului 2018 cazul a fost considerat închis.
 

Revendicări soluționate după aproape 17 ani

Așa cum arătam și în edițiile anterioare, dosarul ce îi priveşte pe moştenitorii Marinei Sturdza are numărul 3689/118/2007. Cauza a fost înregistrată iniţial la instanţă la data de 17 aprilie 2007, fiind soluţionată irevocabil de către Curtea de Apel Constanţa la data de 6 iunie 2018. Lesne de închipuit, pe parcursul judecării procesului, o parte dintre reclamanţii iniţial au murit, iar locul lor în dosar a fost luat de moştenitori, oameni răspândiţi prin toată lumea.
 Astfel, la momentul de faţă, în cauză figurează nu mai puţin de 13 moştenitori ai Marinei Nicola Sturdza - cetăţeni canadieni, francezi, britanici, olandezi, elveţieni, americani, moştenitori cărora li se adaugă mai multe asociaţii de binefacere, acestea beneficiind de drepturi tot în numele Marinei Nicola Sturdza. Acestea sunt Hope and Homes for Children, cu sediul în Marea Britanie, Fundaţia Fara, Fundaţia Hospice Casa Speranţei, Fundaţia Pro Patrimonio, Fundaţia Sfântul Dimitrie. În total, procesul numără 40 de reclamanţi, de partea opusă situându-se, în calitate de pârâţi, Primarul Municipiului Constanţa şi Municipiul Constanţa prin Primar.
Potrivit hotărârii Tribunalului Constanţa, document disponibil pe portalul Jurisprudenţei, www.rolii.ro, în anul 2007, Ion C.C. Sturdza şi Ion C. Sturdza au contestat la instanţă Dispoziţia nr. 597/21.03.2007 a Primarului Municipiului Constanţa (la vremea respectivă, funcţia era deţinută de Radu Mazăre). Prin actul contestat, fuseseră respinse notificările formulate în baza Legii 10/2001 privind restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 327.312 mp, situat în Constanţa, în zonele Viile Noi, Constanţa Sud Poarta 6 Port Constanţa, dar şi a terenului de 321.3000 mp situat tot în Constanţa, în apropierea primei suprafeţe revendicate.
Astfel, conform documentului citat, în motivarea contestaţiei se arată că cererea de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 327.312 mp (notificare din 15 iunie 2001) a fost respinsă pe motiv că aceasta nu face obiectul prevederilor Legii 10/2001. Totodată, cea de-a doua cerere de restituire în natură a terenului de 321.300 mp (notificare tot din 15 iunie 2001) a fost respinsă pentru lipsă acte în conformitate cu dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 republicată.
 

Acțiune admisă în primă instanță

În primă instanță, Tribunalul Constanța a admis în parte acţiunea reprezentanţilor familiei Sturdza şi a decis obligarea Primarului Municipiului Constanţa „să emită decizie prin care să propună reclamanţilor acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, în condiţiile Legii nr.165/2013 privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, pentru imobilul compus din teren în suprafaţă de 483.304 mp identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară ca făcând parte din (...) identificate în zona cartierelor Km 4-5 şi Faleză Sud (...) şi să înainteze decizia, împreună cu documentaţia aferentă, Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor“.
 Decizia fusese pronunţată în luna noiembrie 2016 şi a fost atacată la Curtea de Apel Constanţa atât de către reclamanţi, cât şi de municipalitate.
 După aproape alţi doi ani de proces, judecătorii Curţii de Apel Constanţa au admis recursul reclamanţilor, moştenitori ai familiei Sturdza. Pe cale de consecinţă, instanţa a decis completarea suprafeţei restituite. În hotărârea Curţii se arată că instanţa de apel „modifică în parte sentinţa civilă recurată nr. (...) în sensul că: Dispune restituirea în natură a suprafeţei de teren de 41.599 mp, reprezentând lot 28, situat în zona Faleză Sud, localitatea Constanţa, identificat în anexa nr. 37 a raportului de expertiză (...)“.
Hotărârea Curţii de Apel Constanţa a fost pronunţată, aşa cum am menţionat anterior, la data de 6 iunie 2018, fiind irevocabilă. Procesul, început în anul 2007, avea la bază notificările formulate încă din anul 2001 pentru terenurile ce au aparţinut familiei Sturdza.

Dosar nou, deschis în 2020

Dincolo însă de acest litigiu, trebuie menționat că, inclusiv la începutul acestui an, pe rolul Tribunalului Constanța a fost deschis un proces similar, fiind vorba despre o revendicare în baza Legii 10/2001 privind retrocedarea imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist. Cazul a primit numărul 924/118/2020, iar părți în dosar sunt Alexandru Sturza, în calitate de reclamant și, respectiv, Orașul Eforie prin Primar și Primarul Orașului Eforie, în calitate de pârâți. Înregistrat la instanță la data de 18 februarie 2020, procesul nu a primit încă un prim termen de judecată.
Mai trecbuie menționat și faptul că, în anul 2018, prințul Șerban Dimitrie Sturdza, consulul onorific al Republicii Macedonia, a primit Autorizația de construire de la Primăria Constanța pentru o serie de investiții la imobilul situat în strada Ștefan cel Mare nr. 4. La adresa respectivă funcționează Consulatul Onorific al Republicii Macedonia. Autorizația de construire nr. 706/2018 aproba „Montare lift și compartimentări imobil existent S+P+2E – spații comerciale la parter și locuințe la etaje“.
De asemenea, în septembrie 2018, ZIUA de Constanța a relatat pe larg și despre cazul celor 12 ofițeri ai Serviciului Român de Informații Brașov acuzați de Paltin Gheorghe Sturdza și de Rodica Gabriela Sturdza de violarea vieții private și violarea corespondenței. La momentul respectiv, Tribunalul Militar Cluj a decis să admită plângerea celor doi împotriva închiderii dosarului de urmărire penală a ofițerilor și a trimis dosarul înapoi la unitatea de parchet, pentru completarea urmăririi penale.

Citește și:

„O veste teribil de tristă vine de la Paris. A trecut la cele veșnice prințul Mihai Dimitrie Sturdza”

Averea familiei Sturdza de la Constanţa:
Proces al moştenitorilor principesei Marina Sturdza cu Primarul Municipiului Constanţa şi Municipiul Constanţa

12 ofiţeri SRI cercetaţi în dosarul retrocedărilor aparent ilegale, în care e implicat Paltin Sturdza

Autorizație de construire pentru prințul Șerban Dimitrie Sturdza, emisă de Primăria Municipiului Constanța