Autopremiere la Inspectoratul Scolar

In ciuda salariilor mici ale dascalilor din invatamantul preuniversitar, Dora Baicu, sefa Depozitului de Manuale Scolare primeste, in afara lefii, sume consistente pentru munca depusa * Aceasta recunoaste cu nonsalanta ca se autopropune de trei ori pe an, pentru ca munceste din greu, iar Narcis Amza (foto), seful institutiei, ii aproba * Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean spun ca legea permite acest lucru, deoarece veniturile obtinute din activitatea desfasurata de acest serviciu le revin in totalitate * Asa ca, acoperita de Legea Finantelor Publice, Narciz Amza, ii acorda acesteia prime de 1.000 de lei * Potrivit unor documente obtinute de la Grupul Scolar de Constructii de Masini, se pare ca, in unele luni ale anului 2006, veniturile nete ale Dorei Baicu depasesc cu mult salariul unui profesor cu gradul didactic I

Toata lumea cunoaste saracia care domneste de foarte multi ani in sectorul bugetar. Lefurile mici ale profesorilor si lipsa fondurilor de la nivelul unitatilor de invatamant nu mai mira pe nimeni. De curand, reporterii cotidianului nostru au fost sesizati de parinti care, ingrijorati, reclamau faptul ca, din cauza lipsei de fonduri, copiii lor, inotatori de performanta la Palatul Copiilor, nu vor putea participa la un concurs national de natatie. Pe de alta parte, presa a semnalat cu putin timp in urma, faptul ca un grup de elevi de la Colegiul Tehnic de Marina nu poate sa reprezinte Constanta la un festival international, deoarece Inspectoratul Scolar refuza sa suporte cheltuielile aferente. In alta ordine de idei, munca managerilor de scoli a devenit in ultima vreme o adevarata corvoada. Pentru ca de la centru nu mai pica nimic, acestia sunt obligati sa se descurce fara niciun ban pentru ca scoala sa functioneze in conditii bune. Daca tot ne referim la criza finantarii din Educatie, trebuie sa amintim si de profesorii tot timpul nemultumiti de acest aspect. De mai multi ani, dascalii se lupta cu guvernantii pentru majorari salariale, insa cresterile obtinute au fost mici, deoarece raspunsul primit e invariabil acelasi. Nu sunt bani la buget. Motivul este intotdeauna unul singur. PIB-ul prea mic alocat educatiei si cercetarii. Iata insa, ca nu toti dintre cei care au statele de plata in curtea invatamantului o duc rau. "Am prime, pentru ca merit" In urma demersurilor intreprinse, am constatat ca unii chiar o duc excelent, avand in vedere ca, pe langa un salariu amarat de bugetar, acestia mai primesc destul de des prime de cate o mie de lei. Totul se face, bineinteles, cu aprobarea inspectorului scolar general, Narciz Amza. Un astfel de exemplu este cel al sefului Depozitului de Manuale Scolare, Dora Baicu, care, foarte senina, ne-a declarat: "Este adevarat ca, de trei ori pe an, imi propun prime de o mie de lei, insa e normal, pentru ca munca noastra e mult mai grea decat a oricarui administrator sau om de serviciu. Suntem recompensati de ISJ pentru ca meritam". Evident, pentru un dascal aflat la inceput de drum, cifra pare socanta, avand in vedere ca acesta are un venit net in jur de 500 lei, iar de prime nu poate fi vorba. Cand vine vorba de dascali, Narciz Amza precizeaza: "Profesorul poate fi recompensat din fondul de premiere de 2% si, in plus, are dreptul la gradatie sau salariu de merit. E normal ca sefa de la depozitul de manuale sa aiba asemenea prime, pentru ca munca lor este una grea". In consens cu sefa sa este si Dora Baicu, care, dorind sa se justifice, s-a plans reporterilor nostri: "La noi se face descarcare, incarcare si distribuire manuale si carti doar cu patru femei. In plus, activitatile de primire si distribuire de materiale didactice nu sunt platite de MEdC". Venituri de un miliard la dispozitia depozitului Interesant este faptul ca, desi depozitul de manuale constantean este considerat un serviciu al ISJ, acesta dispune in totalitate de gestionarea fondurilor obtinute. In opinia lui Aurel Tudorica, contabilul sef al ISJ, raspunzatoare de acest aspect este Legea Finantelor Publice. "Potrivit acesteia, eu nu pot sa dispun de banii obtinuti din activitatea depozitului pentru finantarea altor activitati", a explicat Tudorica. De fapt, cum functioneaza acest serviciu? In urma distribuirii si vanzarii de carte in teritoriu, depozitul incaseaza un comision de 10% de la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Din acesti bani, Baicu a declarat ca, se platesc salariile, cheltuielile cu masina care, in ultimul timp, a fost trasa pe dreapta pentru este foarte uzata, dotari, curatenie si prime. Am dorit sa aflam care este exact destinatia banilor obtinuti de acest serviciu al ISJ, care, potrivit unui ordin de ministru, se autofinanteaza, dar se pare ca nimeni nu doreste acest lucru. In urma solicitarii cotidianului nostru a executiei bugetare pe anul 2006 la Depozitul de manuale din Constanta, am primit de la centrul contabil al Grupului de Constructii de Masini, doar o fituica cu veniturile si cheltuielile acestuia. Acest simulacru de documente vine sa ne arate ca nimeni nu are interes sa stim exact ce se intampla. Chiar si asa, am constatat ca in anul 2006, cheltuielile cu salariile aici au fost de 63.682 lei. Tinand cont ca aici exista doar patru angajati, un calcul simplu ne arata ca acestora le revin lunar 5000 lei. Asta inseamna ca, dupa aplicarea grilei de salarizare care e aceeasi pentru tot personalul TESA, angajatilor de aici le mai raman peste o mie de lei. Pentru ca nu ne-a parvenit o situatie exacta a destinatiei veniturilor obtinute aici si care nu sunt de loc de neglijat, tindem sa credem ca primele acordate sefei depozitului de manuale scolare nu se limiteaza doar la trei pe an, asa cum a declarat chiar ea. Oricum, avand in vedere situatia grea a profesorilor si a altor functionari din invatamant, ne punem intrebarea de ce, unor administratori, li se accepta de catre conducerea ISJ, venituri care, in unele luni, depasesc cu mult salariul unui profesor cu gradul didactic I.

Scris de: {autor}Gratiela TULCEANU{/autor}