Aventurile lui Dorel Nacou în traversarea solitară a Oceanului Atlantic Valuri ca două lovituri de ciocan. Catargul a cedat. Opt ore în derivă (galerie foto)

Ziua de 1 decembrie 2017 a consemnat o performanţă de palmares pentru sportul cu vele din România, yachtmanul Dorel Nacou devenind primul navigator român care a traversat solitar Oceanul Atlantic într-o competiţie oficială
  
Legitimat la secţia de yachting a Clubului Nautic Român, din Constanţa, Dorel Nacou a atins, la ora 00.40 UTC (02.30 - ora Bucureştiului), punctul terminus al aventurii sale, odată cu acostarea în portul Le Marin, din Insula Martinica. A fost ultimul concurent sosit din cursă în regata Mini-Transat 2017 La Boulangere, clasa Mini 6.50, categoria Prototip.
 
Potrivit datelor oficiale înregistrate, aflat la bordul velierului de 6,5 metri, 412 iXblue Vamonos, yachtmanul român a urmat un traseu ce însumează 4.801,27 mile nautice, între porturile La Rochelle (Franţa) şi Le Marin (Insula Martinica), pe durata a 41 de zile, opt ore, 28 de minute şi 50 de secunde, dintre care 39 de zile, 21 de ore, 25 de minute şi 53 de secunde pe mare, cu escală de etapă în Las Palmas şi o altă escală tehnică (pentru repararea catargului rupt), în Boujdour (Sahara Occidentală), se arată într-un comunicat al Clubului Nautic Român.

A intrat în forţă în Marea Traversare 

Conform sursei citate, pentru a participa la această cursă, Dorel Nacou a fost susţinut de şantierul naval iXblue, la care lucrează din anul 1993, în La Ciotat (Franţa). Pe 1 octombrie 2017, Dorel Nacou a luat startul în prima etapă, La Rochelle (Franţa) - Las Palmas (Gran Canaria). La 13.08, ora locală Las Palmas, s-a dat startul etapei a doua, Las Palmas - Le Marin. Yachtmanul român a intrat în forţă în Marea Traversare, făcând o cursă foarte bună şi situându-se în plutonul fruntaş.

Mai puţin de jumătate de catarg a rămas funcţional 

În jurul orelor 00.30 - 1.00 UTC, după un parcurs de 92 de mile, având o viteză de deplasare de 11 noduri, Dorel se afla la cârmă, când, pe valuri de hulă de 2,5 - 3 metri şi un vânt puternic din NNE, cu rafale de 25 de noduri, coborând de pe un val, l-a primit pe următorul în prova ambarcaţiunii, moment în care a simţit, ca două lovituri puternice de ciocan, valul din prova şi o rafală puternică de vânt din pupa travers babord. Era momentul când, prins într-o forfecare, catargul din fibră de carbon al ambarcaţiunii a cedat. Timp de încă opt ore, cea mai mare parte prin întuneric, în condiţii meteo dure, Dorel Nacou a navigat în derivă, a recuperat bucata ruptă a catargului, velatura, sarturile, anemo-girueta ruptă şi antena de comunicaţii radio. I-a rămas funcţional mai puţin de jumătate din catargul de 12 metri, pe care a improvizat o minimă velatură cu randa şi focul, reuşind să se îndrepte către cea mai apropiată localitate de pe coasta africană, Boujdour.

Resursele de apă şi hrană scădeau alarmant 

Au urmat cinci zile de eforturi, în acest mic port pescăresc, din Sahara Occidentală (Maroc), pentru remedierea provizorie a avariilor înregistrate la catarg, prin mobilizarea echipei tehnice iXblue şi cu susţinerea acordată de prietenii Clubului Nautic Român, din mica localitate marocană şi din portul mauritan Nouadhibou. După escala tehnică, Dorel Nacou a plecat din nou în cursa de traversare a Oceanului Atlantic, navigând cu prudenţă şi dovedind o imensă doză de cumpătare şi răbdare. Cumpătarea şi modestia sa, devenite proverbiale, l-au ajutat să reziste pe măsură ce oboseala, stresul datorat singurătăţii şi lipsa unui dialog verbal creşteau în intensitate, iar resursele de apă şi hrană scădeau alarmant.

O altă fisură longitudinală la catarg 

După plecarea din Boujdour, aproape de Insulele Capului Verde a observat o altă fisură longitudinală la catarg, în zona unde anterior acesta se fracturase. După trecerea prin pasajul Mindelo, a inspectat manşonul cu care ranforsase catargul, prilej cu care a constatat că răşina nu se întărise, era încă moale. Astfel, a decis să navigheze cu velatura redusă şi să evite cât mai mult încărcarea acesteia în vânt. A sosit în portul de destinaţie finală după o nouă etapă de 29 de zile, 11 ore şi 32 de minute, timp în care a parcurs 3.289 de mile nautice, între Las Palmas şi Le Marin. 

Partea a doua a cursei a fost o aventură 

„Am o satisfacţie deosebită că am reuşit să duc la capăt acest vis al meu. Când se întâmplă situaţii nedorite, precum cea a mea cu catargul rupt, majoritatea abandonează. Din vârful catargului am pierdut instrumentele de navigaţie. Îmi rămăsese însă modul pilot. E foarte greu să repari catargul şi să reiei cursa. Eu am reuşit însă. Aveam dreptul să fac o escală tehnică de 72 de ore. Eu am terminat reparaţiile însă în cinci zile. În Africa e greu să găseşti materialele necesare. Aveam un kit de reparaţii, dar nu a fost suficient. Când am revenit în cursă, îmi era cam frică, având în vedere că, la reparaţii, nu am putut folosi toate materialele pe care mi le doream. Mă gândeam că, dacă nu ţine lucrarea, să mă opresc într-un port din Mauritania. A mers însă, dar apoi a apărut o fisură pe catarg. Nu am mai putut exploata barca 100%. Partea a doua a cursei a fost o aventură, nu mai eram în competiţie. Colegii mei aveau înaintea mea deja 900 de mile (aproape 1.800 de kilometri). Însă am vrut să nu dezamăgesc persoanele care m-au ajutat în acest proiect, astfel că am ţinut să merg până la capăt. A fost o experienţă din care am învăţat mult“, a povestit Dorel Nacou, ieri, la Constanţa.

A dedicat cursa centenarului Marii Uniri 

Ajuns la destinaţie pe 1 decembrie, Ziua Marii Uniri şi Ziua Naţională a României, Dorel Nacou a dedicat cursa lui de traversare solitară a Oceanului Atlantic Centenarului Marii Uniri, care va fi sărbătorit pe 1 decembrie 2018. Fără îndoială, istoria sportului cu vele îl va consemna pe Dorel Nacou drept primul român care a traversat solitar Oceanul Atlantic.

Până la 20 de ani nu a văzut marea 

Născut pe 6 octombrie 1972, în satul Ostra, din judeţul Suceava, Dorel Benone Nacou (Nacu - pe numele de naştere) este stabilit din 1992 în Franţa, la Marsilia, unde a văzut marea pentru prima dată în viaţa sa, la 20 de ani. Până atunci, o ştia doar din vederi şi din fotografii. Nu avea nicio pregătire profesională şi acolo a făcut o şcoală profesională de construcţii navale, calificându-se ca „charpentier de marine“ (marangoz). Tot la Marsilia a cunoscut yachtingul.
 
„În timpul liber, colegii mei de muncă, prietenii francezi, asta făceau şi aşa ne-am adunat împreună şi am legat o relaţie şi mai strânsă, prin sportul cu vele. În 2007, am descoperit clasa Mini - cu bărci de 6,5 metri transoceanice şi atunci am făcut prima cursă în Mediterana“, povesteşte Dorel Nacou.

Atunci a început să viseze la Transat 

La şantierul iXblue din La Ciotat, Dorel Nacou a asistat în anul 2002 la lansarea unui prototip de velier de 6,5 metri, din fibră de carbon, ambarcaţiunea fiind botezată „Vamonos“, cu număr de bord 412. Pe această barcă, participă la regate şi începe să viseze la Transat. Strânge bani şi, în 2013, cumpără barca şi îi aduce îmbunătăţiri. Convinge sponsori, face un împrumut la bancă, îşi pune în joc economiile proprii, se împrumută de la prieteni şi familie şi ajunge să ia startul în regata transoceanică de mare anduranţă, alături de alţi 82 de concurenţi.
 
În afară de Mini-Transat la Boulangere, Dorel Nacou a mai participat la următoarele regate de yachting: Mini Barcelona, Mini Golfe (2016), Gran Premio DItalia, Mini Golfe (2015), Mini Max (2014) şi Les Trois Continents - Marsilia, Malta, Alexandria (2007).

„Am înţeles cu adevărat ce înseamnă să fii român“ 

La cursa Mini-Transat Dorel Nacou a participat pentru prima dată sub naţionalitate română. „Mi-am dat seama că mă pot evidenţia mai bine şi, totodată, să realizez şi o premieră pentru România, ca primul navigator român înscris într-o traversare solitară a Oceanului Atlantic. Am dorit ca acest eveniment să fie cunoscut şi, astfel, am contactat Clubul Nautic Român, telefonic, rugându-i să monitorizeze cursa mea. Din ţară am primit mai mult decât încurajări, am primit o mână întinsă şi am găsit un club care m-a susţinut efectiv, mai ales când am avut acel accident major şi mi s-a rupt catargul la barcă. Atunci când am ajuns în Sahara Occidentală, la Boujdour, am înţeles cu adevărat ce înseamnă să fii român. În mod nesperat, acolo m-au întâmpinat nişte localnici care mi-au acordat asistenţa necesară reparaţiilor şi reluării cursei, ei fiind mobilizaţi de colegii de la Clubul Nautic Român, prin intermediul unui fost absolvent de Politehnică din Bucureşti, ing. Sid Ahmed Hady, care era în Mauritania, la mare distanţă, dar avea rude în Boujdour. Solidaritatea aceasta mi s-a părut superbă, cu un mauritan care acum 45 de ani a studiat în România şi susţine în continuare că România este a doua ţară a lui“, a spus Dorel Nacou.
 
Sursa foto: 1 şi galerie - Clubul Nautic Român; 2 - ZIUA de Constanţa