"Canaralele de la Harsova", abandonate de primarie

Ele sunt unice in Dobrogea prin valoarea peisagistica si prin istoricul incarcat * Autoritatile locale nu sunt interesate nici de protejarea acestei arii naturale, nici de exploatarea turistica a zonei

Canaralele de la Harsova sunt incluse in lista rezervatiilor naturale in anul 1943, printr-un ordin al Consiliului de Ministri. Ele sunt situate la nord-est de Vadu Oii, comuna Ciobanu si la sud-est invecinate cu localitatea Ghindaresti. Rezervatia se intinde pe aproximativ cinci hectare si are o valoare peisagistica inestimabila. Daca privesti canaralele in ceasurile tarzii ale dupa-amiezelor senine, cand soarele este la asfintit, ai impresia unui spectaculos tablou, in care calcarul roscat da stralucitoare si sangerii reflexe de lumini.Canaralele de la Harsova sunt situate in aval de actualul port al orasului, pe malul drept al fluviului Dunarea, acolo unde suvitele sale de apa incep sa se impleteasca dupa ce au ocolit insula mare a Brailei. Zona a fost de o importanta strategica deosebita, poate tocmai de aceea in jurul acestor stanci se observa urme de locuinta datand din secolul V-IV inainte de Hristos si pana in jurul anului 1829. Canaralele sunt stanci de calcar, pline de fosile de origine jurasica, vechi cariere de unde s-a extras material necesar constructiilor in timpuri stravechi, de un aspect peisagistic unic pe teritoriul Dobrogei. Aspectul lor mirific este dublat de importanta istorica, deoarece in amonte se afla alte doua canarale cuprinse de zona arheologica a cetatii romano-bizantine, fostul castru militar "Carsium", construit de romani in secolul II al erei noastre. Datorita climatului specific dobrogean, diferit de cel continental, canaraua are parte de o flora bogata primavara si vara, formata din nenumarate feluri de flori (ghiocei, viorele, toporasi, sanziene galbene, branduse etc). Fauna zonei este formata din serpi de stanca, fazani si iepuri. Canaralele nordice au fost imprejmuite cu o perdea de copaci in anii 1978-1979 si astfel au fost incluse in trupul de padure Langea-cantonul 5, apartinand Ocolului Silvic Harsova. De canaralele de la Harsova aminteste si marele istoric Nicolae Iorga. Intr-o calatorie din anul 1904 facuta pe Dunare, descrie prima impresie pe care o traieste atunci cand trece cu vaporul prin dreptul frumoaselor stanci cu reflexe sangerii, neavand cum sa nu remarce si ruinele vechii cetati Carsium, ce se aflau situate pe culmea a doua dintre aceste canarale. Cetatea neo-bizantina innobileaza aceasta asezare, dandu-i un potential turistic de invidiat.Cu calul in rezervatieIn momentul de fata, de rezervatie nu se mai intereseaza nimeni, aceasta fiind lasata in voia sortii. Ea se afla in custodia Primariei din Harsova, dar pentru ca nu aduce beneficii, a fost lasata de izbeliste. Primarul Ionel Chirita nu este in localitate cand ai nevoie de el, "ocupat" cu rezolvarea altor probleme, viceprimarul Florin Stancu este vesnic plecat pe teren, cu toate ca autoturismul il lasa in fata primariei, sa creada lumea ca e la munca, iar consilierii nu au habar cine ar putea raspunde la intrebari legate de acest subiect. Dezinteresul angajatilor Primariei Harsova condamna la uitare si mizerie aceste minunatii ale Dobrogei. In jurul canaralelor zac depuneri de moloz, pe aici, pe colo deseuri alimentare, in timp ce localnicii isi lasa animalele la pascut priponite de stanci, fara nicio jena. Cu astfel de peisaje doresc edilii Harsovei sa-i intampine pe putinii vizitatori, in mare masura straini. Toate acestea se intampla in conditiile in care in ariile naturale protejate si in vecinatatea acestora este interzis potrivit legislatiei sa se desfasoare orice tip de activitate. Singurul care a acceptat sa discute despre situatia deplorabila a canaralelor a fost directorul muzeului din Harsova, profesorul Constantin Nicolae. El ne-a declarat ca mizeria din rezervatie este o chestiune ce tine de educatia cetatenilor, care asa cum este bine stiut, lasa de dorit la romani. Singurele lucruri care se mai misca in zona canaralelor sunt lucrarile de pe santierul arheologic de la cetatea Carsium, unde vara de vara oameni ai locului impreuna cu studenti, decoperteaza pamantul din zona vechii cetatii. Truda acestor oameni este in zadar din moment ce descoperirile arheologice, cetatea, canaralele si peisajul frumos ce margineste zona nu sunt puse in valoare prin introducerea asezarii in cadrul unui circuit turistic. Dar pentru asa ceva e nevoie de oameni gospodari, iubitori de frumos si nu in ultimul rand prieteni ai mediului, iar la acest capitol se pare ca angajatii primariei sunt deficitari.