Ce semnale transmite Anticorupţia? Judecătorii condamnaţi, „junghiul" lui Mazăre şi topul pentru Morar

Perceput ca „duşman" declarat al primarului Radu Mazăre -tocmai din declaraţiile celui din urmă - , procurorul şef al DNA, Daniel Morar, la rândul său chemat în judecată de edil în multiple procese desfăşurate de-a lungul anilor 2005-2008, şi-a exprimat opiniile cu privire la tertipurile avocăţeşti folosite pentru tergiversarea proceselor şi împlinirea termenului de prescripţie. Poate nu întâmplător, în emisiunea difuzată pe TVR1 la care a fost invitat şeful DNA, printre exemplele enumerate de jurnaliştii bucureşteni cu titlul de cazuri relevante din punct de vedere al tergiversărilor, pe primul loc în „top" s-a aflat procesul retrocedărilor de la Constanţa, taman „junghiul" lui Mazăre împotriva lui Morar. Înregistrarea emisiunii poate fi accesată la adresa http://www.tvr.ro/inregistrari.php?file=DATA-2011-10-10-20-29.flv&id=Prim%20plan, iar cazul Radu Mazăre este redat la minutul 42.10 al acesteia.

Aflat în ultimele luni ale celui de-al doilea mandat la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, magistratul Daniel Morar a atras atenţia în cadrul emisiunii „Prim-plan" şi asupra faptului că, în ultimii ani, „au fost condamnaţi 20 de judecători şi inculpaţi 40". „De-a lungul acestor ani", a precizat la un moment dat şeful DNA, „au fost condamnaţi 20 de judecători şi inculpaţi 40. Nu neapărat în chestiuni de achiziţii publice, dar am văzut soluţii, tot în dosarele de achiziţii publice, în care spune judecătorul că nu-l poate condamna pentru că mita de 4 milioane de euro este neverosimil de mare. Adică, sunt nişte motive care sfidează bunul simţ. Nu mai vorbim de noţiuni juridice". Foarte interesant, materialul difuzat în cadrul emisiunii pentru a ilustra cazurile de tergiversare a proceselor pentru a ajunge la termenele de prescriere a faptelor a început taman cu „junghiul" lui Mazăre, dosarul retrocedărilor de la Constanţa.

Cazul Mazăre, pe primul loc la TVR

„Excepţia de neconstituţionalitate a fost ani la rând jucăria preferată a avocaţilor plătiţi să prelungească procesele până la prescriere", spun jurnaliştii postului naţional de televiziune. „De exemplu", au continuat aceştia, „procesul lui Radu Mazăre de la Curtea de Apel Bucureşti a împlinit luna trecută un an de când stă pe loc". Realizatorii emisiunii al cărei invitat a fost şeful DNA au detaliat că „pe data de 15 septembrie 2010, judecătorii au decis să trimită dosarul la Curtea Constituţională după ce avocaţii au invocat că Mazăre nu este funcţionar public, pentru că el a fost ales de cetăţeni. Prin urmare, nu ar putea fi judecat după legea 78/2000 privind faptele de corupţie săvârşite de funcţionarii publici". Iar pentru ca Mazăre să nu se simtă izolat în top, au venit şi alte exemple celebre: „O altă chichiţă este lipsa apărării. În procesele penale, prezenţa avocatului alături de inculpat este obligatorie. Din acest motiv, procesele încep cu amânări, iar inculpaţii invocă faptul că nu au avut timp să-şi angajeze avocat. În 2009, Gigi Becali şi alţi doi inculpaţi din dosarul Valiza au cerut amânarea dosarului încă de la primul termen, pentru că nu au avut timp să-şi angajeze apărător, în ciuda faptului că până atunci au dat declaraţii procurorilor asistaţi de avocaţi".

Voicu şi expertizarea interceptărilor

Cu toate acestea, „excepţiile reprezintă regula în cazul tergiversării dosarelor". „Excepţiile de nelegalitate a actului de sesizare a instanţei sau a probelor administrate duc la returnarea dosarelor la procurori. Dosarul schimbului de terenuri între MApN şi Gigi Becali s-a întors la DNA pentru că sesizarea preşedintelui Romîniei în cazul urmăririi penale a fostului ministru al Apărării, Victor Babiuc, a fost făcută de şeful DNA, Daniel Morar, nu de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi". Foarte interesant însă este faptul că, legat de acest caz, „excepţia a fost ridicată după şase luni de când dosarul a ajuns la Înalta Curte. Momentul în care se pot ridica aceste excepţii nu este clar stabilit de lege, de aceea ele dau peste cap judecarea dosarelor". La rândul lor, potrivit TVR1, „expertizele sunt în topul preferinţelor avocaţilor pentru tergiversarea dosarelor. Fie că sunt financiare pentru calcularea prejudiciului, fie tehnice, pentru verificarea autenticităţii interceptărilor, expertizele întârzie luarea unor hotărâri judecătoreşti. Senatorul Cătălin Voicu susţine că interceptările făcute de procurori nu sunt reale. În consecinţă, instanţa a admis expertizarea a zeci de ore de înregistrări, operaţiune de lungă durată". Abţinându-se de la orice comentariu pe marginea cazurilor prezentate de jurnaliştii bucureşteni cu titlul de exemplu de tergiversare pentru împlinirea termenului de prescriere, procurorul-şef Daniel Morar a atras în final atenţia că „expertiza tehnică a interceptărilor a luat locul excepţiei de neconstituţionalitate". De menţionat că acest lucru s-a întâmplat după ce legislativul a stabilit că procesele în care este sesizată Curtea Constituţională nu se vor mai suspenda până la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate.