Se stinge mitul unui one-man show Ce vrea Constanţa să schimbe - primarul sau sistemul?

Apropierea alegerilor locale creează contextul perfect pentru vehicularea unei pleiade de potenţiali candidaţi la Primăria Constanţa. Până la momentul actual însă, nicio formaţiune politică nu şi-a anunţat oficial candidatul. Prezentul pare cumva un teren pentru antrenamente, un spaţiu şi un timp al orgoliilor politice, al intereselor de partid şi personale, al candidaţilor de faţadă. Încă se negociază, încă se caută. Candidaţi sau pseudocandidaţi, cert este faptul că până acum nu s-a vorbit şi despre ce vrea anume Constanţa să schimbe: primarul sau sistemul? Vrea să îngroape mitul primarului-vedetă, care umblă prin secţiile de votare însoţit de fete în costume de baie şi care se îmbracă precum reprezentantul de vârf al regimului comunist cubanez sau, din contră, vrea să schimbe sistemul care pare să fi transformat oraşul într-o moşie?

Dreapta s-a luptat cu... dreapta

Deşi are experienţa unor lamentabile eşecuri la alegerile locale din 2008 şi din 2012, deşi susţine mereu că luptă împotriva administraţiei Mazăre şi a PSD Constanţa, dreapta nu a fost în stare - fie din motive de putinţă fie, mai degrabă, din motive de voinţă - să determine plecarea lui Mazăre & Co de la conducerea administraţiei publice locale. Nu a vrut, fiindcă o serie de interese absconse o leagă de aceasta, şi nu a putut fiindcă dreapta a fost întotdeauna mult mai preocupată de luptele din interiorul său. Practic, la Constanţa, dreapta s-a luptat cu... dreapta.

Vechiul PDL a devenit, încă din 2008, o permanentă scenă a scandalurilor, a trădărilor, a gesturilor lipsite de fair play. Cuvintele de ordine au fost: alegeri contestate, excluderi din partid, demisii. Partidul a fost atât de frământat de propriile lupte, încât a pierdut întotdeauna din vedere esenţialul: Primăria Constanţa. Mandatul de primar.

Nici PNL-ul nu a stat mai bine. După ce a pariat total neinspirat pe candidatura lui Victor Manea, actual deputat „inexistent“, care a pierdut cu „brio“ alegerile locale din 2008 - neavând charismă, argumente, forţă pentru a rezista într-o competiţie cu Radu Mazăre -, PNL a mers, la alegerile locale din 2012, braţ la braţ cu PSD-ul, într-un nefericit parteneriat politic: USL-ul. Nu s-a mai pus, aşadar, problema unui candidat.
Deranjant pentru electoratul constănţean este faptul că nici măcar acum dreapta nu dă semne că şi-ar sluji propriul interes, căci noul PNL este, când şi când, „resuscitat“ de tensiuni între vechii liberali şi vechii democrat-liberali.

Până la momentul actual, în PNL au fost menţionate mai multe nume de potenţiali candidaţi la Primăria Constanţa: Robert Boroianu, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL, europarlamentarul Ramona Mănescu, fost ministru al Transporturilor, Ovidiu Cupşa, directorul CERONAV, şi Iustin Fabian Roman, consilier local. Totuşi, singurul care şi-a exprimat oficial dorinţa de a intra în cursa internă a PNL în perspectiva desemnării unui candidat pentru mandatul de primar al Constanţei este Robert Boroianu. Ceilalţi fie şi-au exprimat dorinţa prin intermediul presei, fie nu au confirmat o intenţie clară, aşa cum e cazul Ramonei Mănescu.

În ceea ce îl priveşte pe fostul consilier local Mihai Petre, liderul M10 Constanţa, o eventuală candidatură a sa cu această platformă în spate este din start sortită eşecului, lucru pe care, cel mai probabil, îl cunoaşte şi el.

În concluzie, avem încă o dreaptă insuficient consolidată, încă dezbinată, încă animată de alte interese decât cele care ar legitima-o în faţa alegătorilor.

„Ingredientele“ lui Mazăre

Poate mai mult ca niciodată, la alegerile locale din 2016 se va putea constata ce anume a votat electoratul din Constanţa la ultimele patru scrutine locale: omul sau sistemul? Pe Mazăre sau întregul eşafodaj politic şi de afaceri, susţinut de mulţi dintre social-democraţii constănţeni?

Ce a votat, mai exact, Constanţa: un primar costumat în fel şi chip, de la Cezar la faraonul Ramses, de la Ştefan cel Mare şi Sfânt la regele Nabucodonosor, un primar care nu are nicio jenă atunci când intră prin secţiile de votare însoţit de o cohortă de tinere îmbrăcate doar în costume de baie, un primar care îl admiră pe eroul-martir al radicalismului de stânga, Che Guevara, sau sistemul care a facilitat distribuţia de pachete cu alimente pentru pensionari, pachete plătite din bani publici, şi care a permis derularea de contracte între municipalitate şi o serie de firme „de casă“?
Mazăre a fost ales şi reales graţie a două ingrediente fundamentale: sistemul, altfel spus PSD Constanţa şi o veritabilă încrengătură de afacerişti, şi lipsa unui candidat viabil, a unui politician care să nu facă, în campanie electorală, figuraţie.


În acest context, revenim la întrebarea: ce a votat, de fapt, Constanţa? Un excentric, un exuberant one-man show, presupus revoluţionar în lupta cu procurorii, care, în prezent, se află în arest preventiv? Un primar al carnavalurilor, un împătimit al sporturilor de apă, care vine şi pleacă de la Primărie când şi dacă vrea, un primar de Playboy, cu probleme în Justiţie? Sau un sistem bine pus la punct, atât de bine încât se vehiculează că va funcţiona perfect şi în absenţa lui Radu Mazăre? Şi, dacă a ales un politician adept al carnavalului, al distracţiilor prin cluburi, un primar trimis în judecată (încă din 2008, în Dosarul Retrocedărilor), cum va alege acum un altfel de politician?

Imaginea de continuator al lui Mazăre şi susţinerea partidului

Dacă electoratul constănţean l-a ales pe Radu Mazăre pentru ceea ce a reprezentat şi încă reprezintă el, există şanse (slabe, ce-i drept) ca la alegerile locale din iunie 2016, în lumina noilor evenimente - atât a celor politice, cât şi a celor ce ţin de Justiţie - Constanţa să-şi dorească altceva şi, poate, să şi facă ceva în acest sens. Adică să voteze altceva. Opusul lui Radu Mazăre. Opusul a tot ceea ce a însemnat el timp de 15 ani.

Dacă însă Constanţa a votat sistemul, cel mai probabil îl va prefera pe continuatorul lui Mazăre, oricare şi oricum ar fi acesta. Iar aici ajungem la ceea ce am putea numi dilema viceprimarului cu atribuţii de primar Decebal Făgădău. Om de încredere al edilului-şef, în prezent suspendat, supranumit deja „noul Mazăre de Constanţa“, Decebal Făgădău a susţinut mereu că este mai mult un om al administraţiei locale, şi mai puţin un politician. Asta în pofida faptului că este preşedintele Organizaţiei Municipale a PSD Constanţa. Mai mult decât atât, în ultima vreme, viceprimarul cu atribuţii de primar a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a repara cumva imaginea unei municipalităţi care îşi bate joc de constănţeanul plătitor de taxe şi impozite, imagine negativă de care Mazăre nu a dat semne că s-ar sinchisi. Un exemplu în sensul acesta este faptul că a iniţiat un proiect de hotărâre privind abrogarea hotărârilor CLM Constanţa prin care administraţia locală se implica în organizarea carnavalului din Mamaia, prin implicare înţelegând „pomparea“ de bani publici în eveniment (zeci de mii de euro).

Dacă Făgădău se va desprinde oficial de imaginea lui Mazăre, va mai avea el susţinerea propriului partid? Va mai beneficia de sprijinul întregului PSD Constanţa, dacă îl va renega pe cel care, pentru câţiva ani, i-a fost şef pe linie de serviciu şi de partid? Ceea ce poate submina eventuala candidatură a lui Decebal Făgădău este imaginea lui Mazăre. De succesor al lui Mazăre, în pofida a tot ce îl diferenţiază de acesta. În acelaşi timp însă, ceea ce iarăşi poate submina această candidatură este sistemul din care provine, iar asta în pofida a tot ce îl apropie de Mazăre. Aşadar, ce vrea Constanţa să schimbe: omul sau sistemul?