Celebrul conac Zossima, din Constanța, locul unde se întâlneau Caragiale, Vlahuţă, Barbu Delavrancea și pictorul Grigorescu, revendicat în instanță!

• Curtea de Apel Constanța a decis, pe 2 octombrie 2020, restituirea în natură a Conacului Zossima moștenitorilor inginerului Dumitru Zossima și ai soției sale.
• Imobilul și moșia fuseseră preluate în timpul regimului comunist, în anul 1946, în baza reformei agrare.
• În anul 2001, moștenitorii au notificat autoritățile legat de acest imobil, în baza Legii 10/2001 pentru retrocedarea imobilelor preluate abuziv.
• Conacul Zossima era loc de întâlnire și discuții aprinse pe diferite teme, de „șezători“ prelungite până la ore târzii, pentru Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea și pictorul Nicolae Grigorescu, primiți mereu cu drag în casa marelui inginer bucureștean.

 
Un dosar cu iz de antebelic, de cercuri literare și dezbateri aprinse, sub adăpostul prieteniei și al camaraderiei a fost soluționat recent de Curtea de Apel Constanța.
 
La data de 2 octombrie 2020, judecătorii instanței de apel din Constanța au decis în mod irevocabil ca moștenitorii inginerului Dumitru Zossima să reintre în posesia celebrului conac ce îi poartă numele.
 
Loc de întâlnire și discuții aprinse pe diferite teme, de „șezători“ prelungite până la ore târzii, pentru Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea și pictorul Nicolae Grigorescu, primiți mereu cu drag în casa marelui inginer bucureștean, Conacul Zossima se va reîntoarce la moștenitorii de drept, după ani întregi de proces.
 
În Galeria Foto puteți vedea mai multe imagini cu vestitul conac, ce adăpostește în prezent Direcția Fitosanitară Constanța.
 
Imobilul fusese preluat în timpul regimului comunist, la pachet cu întreaga moșie Zossima, în anul 1946, în baza reformei agrare, se arată în procesul-verbal din 12 iunie 1946, întocmit de membrii Comitetului de expropriere și împroprietărire, potrivit celor arătate pe parcursul desfășurării procesului.
 
În anul 2001, conacul a fost revendicat de moștenitorii inginerului, printr-o notificare formulată în baza Legii 10/2001 privind retrocedarea imobilelor preluate abuziv.
 

De la Caragiale și Vlahuță, la Direcția Fitosanitară Constanța

 
La finele săptămânii trecute, după aproape 20 de ani de la notificarea inițială, judecătorii Curții de Apel au decis, în mod irevocabil, ca vestitul conac să fie restituit moștenitorilor, în natură.
 

Facem precizarea că, în prezent, imobilul adăpostește Direcția Fitosanitară Constanța.
 
În dosarul cu numărul 14977/118/2010, instanța Curții de Apel a admis „cererea formulată de reclamanții Ginghină Octav și Hagin Faust, constinuată de reclamanții Ginghină Octav și Ginghină Carmen Doina, formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale București și Autoritatea Națională Fitosanitară“.
 
Mai departe, instanța „obligă pârâţii să restituie în natură reclamanţilor imobilul situat în mun. Constanţa, Şoseaua Constanţa - Tulcea km. 2, compus din clădirea reprezentând sediul DFJ (fostul Conac Zossima), identificat ca fiind corpul principal C 1 pe planul de situaţie anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de d-na ing. Păun Gabriela Laura în martie 2017, împreună cu toate construcţiile anexe, precum şi din terenul aferent de 2.380 mp identificat prin acelaşi raport de expertiză conform notaţiilor 1-8“.
 
În continuare, se mai arată că a fost respinsă cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Județul Constanța, Consilul Județean Constanța, prin președintele CJC și, respectiv, Direcția pentru Agricultură a Județului Constanța.
 
De asemenea, au fost respinse și celelalte pretenții ale reclamanților.

 
Nu în ultimul rând, Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională Fitosanitară au fost obligate la plata sumei de 3.300 de lei către Octav Ginghină, reprezentând onorariile expertizelor dispuse în cauză.
 
Decizia Curții de Apel Constanța a fost luată în faza de recurs și este irevocabilă.
 
Hotărârea are numărul 199/2020, fiind pronunțată în data de 2 octombrie 2020.
 
Pentru a se ajunge aici, însă, au fost necesari ani de luptă în instanță, expertize, repuneri pe rol și rejudecări.
 
Înainte de 1900, Constanța ce începea să prindă contur pe harta intelectualității românești „găzduia“, la marginea Lacului Siutghiol, conacul inginerului Dumitru Zossima.
 
Mărturiile vremii arată că în acest loc se întâlneau personalități remarcabile ale culturii românești, mereu primite bine în casa marelui inginer.
 
Aceste personalități erau Ion Luca Caragiale, prieten al inginerului Zossima, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, dar și pictorul Nicolae Grigorescu.
 
Ulterior, în timpul regimului comunist, imobilul a fost preluat de autorități, în prezent conacul adăpostind Direcția Fitosanitară Constanța.
 

Moșie întinsă pe mii de metri pătrați

 
Se arată în Decizia nr. 16/2016 a Curții de Apel Constanța (citată pe portalul legeaz.net) că, în anul 2001, în luna iulie, moștenitoarea familiei Zossima, Odette Zossima Wild, alături de familia sa, prin mandatar Octav Ginghină, au solicitat restituirea imobilului situat în Constanța, Șoseaua Constanța – Tulcea km 2.
 
Imobilul era compus din „clădirea principală (conacul), clădirile anexe (casele de locuințe, grajduri etc.) și terenul aferent“.
 
Moștenitorii spuneau că imobilul aparținuse mamei lor, care, la rândul său, îl moștenise de la mama sa, soția inginerului Dumitru Zossima.
 
„În motivarea notificării s-a arătat că imobilul a fost construit de soții Dumitru și C. Zossima; după decesul lui Dumitru Zossima, moștenitoarele acestuia - C. Zossima-soție și E. Zossima-fiică - au încheiat actul de partaj de folosință prin care soția a luat în administrare și folosință moșia Palaz-Canara din județul Constanța, cu conacul, casele de locuit, grajdurile etc. și tot ceea ce se găsea pe moșie“, se arată în decizia Curții de Apel, menționată anterior.
 
Potrivit actelor din proces, reclamanții au susținut că imobilul ce a făcut obiectul notificării este cel identificat prin raportul de expertiză topografică extrajudiciară depus la dosar.
 
Mai exact, spun aceștia, era vorba despre „imobilul situat în Constanța, Șoseaua Tulcei km.2, compus din teren în suprafață totală de 6114,14 mp și construcții: conac-235,65 mp; terase-303,429 mp., garaj-31,00 mp; magazie-10,85 mp., ce constituie în prezent sediul Direcției Fitosanitare Județene C. (fostul conac al familiei Zossima)“.
 

Procesul, rejudecat

 
Procesele în instanță au durat ani întregi. În anul 2012, Tribunalul Constanța a decis să respingă cererea moștenitorilor ca nefondată, judecătorii considerând că „nu se face dovada dreptului de proprietate al autoarei reclamanților asupra imobilului ce face obiectul acțiunii“.
 
Decizia a fost contestată de moștenitorii familei Zossima, la Curtea de Apel Constanța, instanță ce a decis să rețină cauza spre rejudecare, în anul 2016.
 
Astfel, în 2016, Curtea de Apel a arătat că „însuși statul confirmă, prin înscrisurile vremii (procesul-verbal al comisiei de expropriere, din iunie 1946; proiectul parcelării definitive a comunei Palazu Mare după expropriere, înaintat cu memoriul datat 20.10.1948) că moșia Wild – rămasă E. A. Wild după decesul mamei sale, C. Zossima – a intrat sub incidența Legii nr. 187/1945“.
 
După acest moment, pe data de 2 octombrie 2020, după patru ani de judecată în recurs, după nenumărate termene, expertize și poziții procesuale exprimate, Curtea de Apel Constanța a decis să admită cererea reclamanților.
 
Astfel, în urma acestei decizii, Conacul Zossima va fi restituit, în natură, moștenitorilor inginerului Dumitru Zossima.
 
Citește și:
 
Constanţa de odinioară:
155 de ani de la naşterea dramaturgului. Pe urmele lui Caragiale la mare