Centre de carantină din județul Constanța - cine le administrează, cât costă o cameră și cine o decontează, cum au fost create și cui sunt destinate (documente)

Decizia înființării centrelor de carantină pe teritoriul țării a fost luata în cadrul comitetului interministerial pentru prevenirea și limitarea infecțiilor cu coronavirus, din care fac parte mai multe instituții din subordinea Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe.
În aceste centre ajung toți cei care sunt repatriați din zonele de risc, dar care nu prezintă niciun fel de simptome, însă trebuie să aștepte să treacă cele 14 zile.
 
Pentru susținerea acestor centre, cadrul normativ a fost completat pe 18.03.2020 cu HG 201 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății.
 
Astfel, „în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 8 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1 – (1) Autoritățile publice locale sau județene au obligația de a asigura spații special amenajate pentru carantina în vederea cazării persoanelor care intră pe teritoriul României din zonele afectate de COVID-19 stabilite prin ordin al ministrului sănătății. (2) Identificarea și stabilirea spațiilor pentru carantină se realizează cu sprijinul Direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București. (3) Spațiile pentru carantină trebuie să îndeplinească următoarele criterii minime: a) Accesul în incintă să fie controlat; b) Să fie prevăzute cu căi de acces pietonal și pentru autovehicule; c) Să fie dotate cu facilități adaptate persoanelor cu handicap fizic locomotor; d) Asigurarea condițiilor pentru ventilație; e) Asigurarea accesului la apă, hrană și produse de igienă personală, spălătorie; f) Asigurarea unei suprafețe utile minim de 10 mp/camera cu grup sanitar propriu cu duș; g) Asigurarea procedurilor de management adecvat al deșeurilor periculoase cf. legislației în vigoare; h) Asigurarea unui spațiu de depozitare a bagajelor și a altor efecte personale ale persoanelor carantinate; i) Acces la internet; (4) La nivelul spațiilor pentru carantină trebuie să se asigure tratamente necesare persoanelor cu afecțiuni medicale preexistente, servicii de curățenie, lenjerie (min. 2 rânduri/ pat) și prosoape, îmbrăcăminte corespunzătoare (pijamale 2 buc./pers și papuci de unică folosință 2 buc./pers), protecția bagajelor și a altor efecte personale ale acestora, mijloace de comunicare necesare, dacă este posibil într-o limbă pe care să o înțeleagă, mijloace necesare pentru comunicarea cu familia. (5) Persoanele aflate în carantina beneficiază de hrană și apă în cantitate suficientă, iar în cazul persoanelor aparținând unor religii și culte religioase recunoscute de statul român, cu particularități de preparare a hranei, se va asigura, în limita posibilităților, respectarea specificului impus de religia sau cultul religios. (6) Masa se va servi în camera și se vor utiliza tacâmuri și veselă de unică folosință. (7) Înainte de spălarea lenjeriei, prosoapelor, hainelor, acestea vor fi obligatoriu dezinfectate. Art. 2 – (1) Cheltuielile aferente pentru carantina sunt prevăzute în anexa 1, parte integrantă a prezentei hotărâri, vezi secțiunea documente.
 
Răspunderea privind utilizarea și justificarea sumelor stabilite conform contractului de decontare și solicitate în vederea decontării revine autorităților publice locale sau județene după caz.
 
La Anexa 1 se stabilesc și cheltuielile aferente pentru carantină, astfel:
1) 230 RON/zi/persoană reprezintă cheltuielile cu cazarea care includ servicii de curățenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, lenjerie (min. 2 rânduri/pat), prosoape, protecția bagajelor persoanelor și a altor efecte personale ale acestora.
 
În cazul în care cazarea este asigurată în centre de carantină puse la dispoziție gratuit de alte instituții publice/autorități, cheltuielile pentru serviciile de curățenie, servicii de spălătorie, produse de igienă personală, lenjerie (min. 2 rânduri/pat), prosoape, protecția bagajelor și a altor efecte personale ale acestora, vor fi de maximum 50 de RON/zi/pers.
 

2) 70 RON/zi/persoană, incluzând următoarele cheltuieli: cheltuieli cu hrana – 3 mese/zi/persoană, cheltuieli cu apa – între 2-4 l/zi/persoană, cheltuieli cu îmbrăcăminte corespunzătoare – pijamale 2 buc/pers și papuci de unică folosință 2 perechi/pers, pentru toata perioada de carantinare. Cheltuielile cu translatorul și cu tratamentele necesare se vor deconta punctual, doar în caz de necesitate, pe baza de documente justificative. În cazul tratamentelor necesare, acestea se vor deconta în baza unor documente medicale: scrisoare medicală, rețetă etc., care atestă afecțiunea medicală preexistentă.
 

Centrele de carantină din județul Constanța

 
În ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență de săptămâna trecută s-a aprobat  actualizarea spațiilor de carantină la nivelul județului, după cum urmează: hotel Flora, stațiunea Mamaia - 355 de locuri, hotel Dunărea, Eforie - 700 de locuri, hotel Majestic, Jupiter - 356 de locuri și Sanatoriul Balnear Techirghiol - 800 de locuri. Pe parcursul materialului, veți observa că cifrele legate de spațiile de cazare s-au mai modificat.
 

 
Oficial, după cum declară autoritățile județene, singurul centru de carantină de la nivelul județului Constanța este hotel Flora, celelalte fiind doar soluții de back-up. În acest moment, în carantină în județul Constanța sunt 349 de persoane, din care 228 sunt români repatriați din Italia în cadrul celor două zboruri umanitare din data de 21 martie a.c.
 
Potrivit directorului Direcției de Sănătate Publică, Cristina Schipor, contractele pentru decontarea, din bugetul Ministerului Sănătății, a cheltuielilor pentru carantina persoanelor care intră pe teritoriul României din zonele afectate de COVID-19 stabilite prin ordin al ministrului sănătății se derulează prin intermediul Direcției. Mai exact, înainte de încheierea unui astfel de contract, angajații DSP au inspectat spațiile puse la dispoziție de cei care au dorit să-și rechiziționeze hotelurile în sprijinul statului.
 
Schipor a mai spus că nu statul a fost cel care a ales spațiile, ci fiecare agent economic sau, după caz, unitate a statului a anunțat că se pune la dispoziție cu spații necesare organizării de centre de carantină.

 

Hotel Flora - singurul centru de carantină funcțional. Strutinsky: „Deocamdată nu am încasat niciun ban”

 

Hotelul Flora, din Mamaia, deținut de Xenoti SRL, a devenit centru de carantinare în contextul răspândirii noului virus COVID-19. Dosarul de insolvență ce privește societatea Xenoti SRL a trecut pe lista cauzelor ce suportă amânare tot din cauza epidemiei. Astfel, la data stabilită pentru continuarea procedurii insolvenței, judecătorii Tribunalului Constanța au decis direct amânarea dosarului și au acordat un nou termen la data de 18 mai, la ora 11.00.
 
Xenoti SRL este o societate înființată în anul 1994, cu sediul social în municipiul Constanța, complex Flora Mamaia. Obiectul principal de activitate este „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”. Procedura insolvenței a fost deschisă la 09.01.2017, cu numirea în calitate de administrator judiciar a Artemis Legal Insolvency SPRL, confirmat de către creditori la 20.03.2017.
 
Am discutat cu unul dintre asociații din Xenoti SRL despre cum a ajuns hotel Flora să devină centru de carantină. Gabriel Sorin Strutinsky a precizat pentru cotidianul ZIUA de Constanța că a luat decizia să se pună la dispoziția statului, după ce a primit acceptul din partea administratorului judiciar. “M-am consultat cu administratorul judiciar, acesta a fost de acord și ulterior am anunțat DSP că dorim să punem la dispoziție hotelul. Inițial au fost propuse 250 de locuri, ulterior s-a considerat că este posibil să mai fie nevoie de alte 355. Deocamdată nu am primit niciun contract, nu am încasat niciun ban de la stat. Nu cred că este vorba despre o afacere, având în vedere că la rândul nostru avem contracte pentru asigurare catering, spălătorie, neutralizare deșeuri. Hotelul dispune de încălzire, însă la etajele superioare folosim aparatele de aer condiționat”, a explicat Strutinsky.
 
Acționarul de la Flora a mai adăugat că persoanele aflate în carantină trebuie să se gospodărească cumva singure, dar li se pun la dispoziție alimente, materiale de igienă și lenjerie curată, iar totul se pune la final în saci pe care îi ridică angajații hotelului și îi predau firmei care mai departe se ocupă de neutralizarea deșeurilor. Strutinsky nu își face griji că turiștii ar ocoli hotelul Flora, dacă sezonul estival va fi în cele din urmă salvat, pentru că „totul se igienizează pe măsură ce oamenii pleacă din carantină”.
 

Pavel-Nedea: „Flora nu s-a consultat cu nimeni. Dar de ce nu a apelat statul la hotelurile pe care le dețin prin MAI, Ministerul Transporturilor sau RAEPPS?”

 
Secretarul general al Asociației Patronale Mamaia, Anca Pavel Nedea, spune însă că reprezentanții Flora nu s-au consultat cu membrii Asociației în momentul în care au luat decizia să devină centru de carantină și au cam acționat de capul lor. „Înțelegem că persoanele repatriate sunt românii noștri și trebuie găsite soluții pentru ei, dar oare de ce statul nu a apelat la hotelurile pe care le dețin prin MAI, Ministerul Transporturilor sau RAEPPS? De ce nu s-au transformat aceste unități în centre de carantină? Nu vor să își asume riscul? Nu este normal să alterezi o destinație care este dependentă de turism, mă refer la întreg litoralul românesc”, a afirmat Nedea. Întrebată de ce alte unități hoteliere din stațiunea Mamaia nu și-au rechiziționat spațiile pentru carantină, secretarul general al Asociației Patronale Mamaia a mai spus că în această perioadă majoritatea hotelierilor se află în perioada în care pregătesc sezonul estival, nu au finalizat amenajărilor și cei mai mulți nu dispun acum de spații încălzite. Anca Pavel Nedea a mai spus că, în schimb, Asociația a fost consultată și a fost de acord ca hotelul IBIS din Constanța să găzduiască cadre medicale implicate în lupta împotriva coronavirusului, astfel încât familiile acestora să nu fie puse în vreun pericol. Totodată, Asociația pregătește și o donație pentru sistemul medical din Constanța.
 
La rândul său, Cristian Bărhălescu, care deține o agenție de turism în Constanța, are aceeași părere, anume că hotelierii care dețin infrastructură de patru sau cinci stele nu și-ar pus la dispoziție spațiile pentru 230 de lei pe zi, iar ceilalți nu dispun în această perioadă de utilități. În schimb, Bărhălescu adăugă că întreaga industrie privește cu îngrijorare valul de anulări de vacanțe, iar în cel mai fericit caz acestea se amână.
 

Complex Dunărea din Eforie - spațiu de carantină de back-up. Autoritățile locale nu sunt de acord

 
Pe lista spațiilor extinse pentru carantină apare și Complexul Hotelier Dunărea, situat în Eforie Nord, care se întinde pe o suprafață de 20.000 de metri pătrați și funcționează ca partea integrantă din Grupul Mysto. Asociați sunt Georgeta Cozma și Marian și Raluca Zaharia. Unul dintre investitori, Raluca Zaharia, a confirmat că actualul Complex Hotelier Dunărea din Eforie Nord se află pe lista centrelor de carantină, însă a refuzat să ofere alte amănunte, cu excepția faptului că unitatea a fost inspectată de Jandarmerie și DSP. Zaharia a mai precizat că unitatea este capabilă să asigure și partea legată de alimentație pentru persoanele carantinate. Pe de altă parte, autoritățile locale din Eforie nu sunt deloc fericite cu alegerea acestui complex ca potențial centru de carantină.
 

Majestic din Jupiter pune la dispoziție 150 de camere duble

 
Și hotelul Majestic din stațiunea Jupiter, parte din grupul Phoenicia Hotels, deținut de omul de afaceri Mohammad Murad, este o locație care se pregătește să devină la nevoie centru de carantină. Prim-vicepreședintele executiv al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Dragoș Răducan, cel care se ocupă de administrarea acestui hotel, ne-a declarat că până în prezent spațiul a fost inspectat și se fac lucrări pentru ca hotelul să fie pregătit, dacă va fi nevoie să găzduiască repatriați. „Ne pregătim, mai amenajăm, avem încălzire cu aer condiționat, avem și capacitatea să asigurăm cele trei mese, deocamdată nu am semnat niciun contract, suntem așteptare. Noi dispunem de 150 de camere duble”.

Sanatoriul Balnear Techirghiol, singura unitate de stat pusă la dispoziția autorităților

 
Sanatoriul Balnear de la Techirghiol este o unitate medicală care funcționează în subordinea Ministerului Sănătății. Directorul instituției, Roxana Almășan, consideră că sanatoriul a fost ales ca potențial centru de carantină deoarece concentrează un număr mare de locuri, dar și pentru că are tot protocolul pus la punct, fiind o unitate medicală care funcționează tot timpul anului. Managerul sanatoriului a explicat că unitatea s-a pus la dispoziție cu un număr de 755 de paturi și nu peste 800, cum apare în decizia CJSU și a explicat și de ce: „Secția pentru copii va intra într-un amplu proiect de modernizare în valoare de 6,5 milioane de lei, pentru care am primit ordin de începere a lucrărilor. Totodată, la acest moment, mai avem pacienți care în următoarele zile vor pleca spre localitățile de domiciliu. Noi am anunțat autoritățile și s-a făcut rectificarea cuvenită”.
 
Cu acest amendament, managerul de la Sanatoriul Techirghiol transmite că totul este pregătit, de la spații de cazare, până la blocul alimentar și procedurile de evacuare și neutralizare a deșeurilor. Almășan a suplimentat posturile în această perioadă, au fost achiziționate recipiente de unică folosință, iar locația a fost inspectată de Jandarmerie. În fiecare cameră, vor fi afișate orare pentru schimbarea lenjeriei, curățenie și pentru servirea mesei, iar hotelurile vor fi în permanență dezinfectate. Toate deșeurile vor fi colectate într-un container special și ridicate de un operator în vederea neutralizării. Personalul medical va comunica permanent, prin telefon, cu persoanele aflate în carantină, iar orice modificare medicală care survine va fi comunicată DSP. 
 

Până marți, niciun zbor umanitar nu mai este programat să ajungă la Kogălniceanu

 
Cu alte cuvinte, totul este pus la punct la sanatoriul de la Techirghiol, care ar putea deveni al doilea punct fierbinte din județ, după hotelul Flora de la Mamaia.
 
Evident, dacă repatriații vor continua să vină și să rămână în carantină în Constanța, asta pentru că există scenarii că, pe viitor, aceștia vor fi repatriați către localitățile de domiciliu.
Din informațiile noastre, până marți, 24 martie a.c., nici un zbor umanitar nu mai este programat să aterizeze pe aeroportul civil de la Mihail Kogălniceanu.
 
Citește și:
 
Cum s-a desfășurat CJSU. Nota de raport a ministrului MAI, Marcel Vela prin care 1500 de cetățeni români sunt repatriați și carantinați în județul Constanța, nu a fost supusă la vot! (document)

Xenoti și Coronavirus