Cine sunt şi ce averi au cele trei doamne care vor decide soarta europarlamentarelor la Constanţa (documente)

 Azi, la sediul Tribunalului Constanţa, se vor desemna preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora.

Pe 25 mai, vor avea loc alegerile europarlamentare! La finele lunii martie, prin tragere la sorţi de către preşedintele Tribunalului Constanţa, au fost desemnaţi atât preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană (BECJ), cât şi locţiitorii acestuia. În acest context, ZIUA de Constanţa prezintă conducerea BECJ Constanţa, formată din trei doamne, precum şi averile acestora. Unul dintre cei doi locţiitori a judecat, pentru scurt timp, şi dosarul cu numărul unic 15865/212/2011, unde Radu Ştefan Mazăre, edilul municipiului Constanţa, a contestat executarea silită iniţiată de italienii de la Fin.Co.Ge.Ro.SpA Catania, pentru daune invocate de aceştia aproximate la circa 64 de miliarde de lei vechi.

Judecătorul Elisabeta Crihană, preşedintele BECJ, are, din 2010, în localitatea Cumpăna, un teren intravilan în suprafaţă de 477 de metri pătraţi, dar şi o casă, în suprafaţă de 100 de metri pătraţi. Judecătoarea conduce un automobil marca Toyota Yaris, fabricat în 2007, şi are circa 14.000 de lei puşi deoparte, dar şi datorii către BCR Constanţa, reprezentând un credit ipotecar. Elisabeta Crihană a înregistrat din salariu suma anuală de 77.440 de lei. Şefa Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană a mai câştigat şi 6.300 de lei, reprezentând venituri din cedarea folosinţei bunurilor (contract de închiriere). Elisabeta Crihană a fost numită judecător al Judecătoriei Constanţa prin decretul prezidenţial nr. 208 din 26 ianuarie 2009. La începutul anului 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât promovarea efectivă la Tribunalul Constanţa - Secţia 1 Civilă a Elisabetei Crihană.
Unul dintre cei doi locţiitori ai preşedintelui BECJ, respectiv Iulia Laura Opariuc Dan, în prezent magistrat al Tribunalului Constanţa, a fost judecător al Judecătoriei Constanţa. După cum arătam în ediţiile trecute, Iulia Laura Opariuc Dan a avut în atenţie şi dosarul cu numărul unic 15865/212/2011, unde Radu Mazăre, edilul municipiului Constanţa, a contestat executarea silită iniţiată de italienii de la Fin.Co.Ge.Ro.SpA Catania, pentru daune invocate de aceştia ce s-ar putea ridica la 64 de miliarde de lei vechi.
Conform Portalului instanţelor de judecată, dosarul 15865/212/2011 a fost conexat la dosarul 15177/212/2011. Potrivit declaraţiei de avere, din anul 2011, Opariuc Dan deţine, împreună cu soţul, un teren intravilan în suprafaţă de 156,25 mp, situat în municipiul Constanţa, unde are şi o casă, în suprafaţă de 118,99 mp, bun dobândit prin credit ipotecar. Magistratul conduce un autoturism marca Peugeot 206, fabricat în anul 2006. În ceea ce priveşte datoriile, Iulia Laura Opariuc Dan a consemnat că, în anul 2011, a luat de la Banca Transilvania un credit în valoare de 68.000 de euro, cu scadenţa în 2041. De asemenea, în 2010, magistratul a împrumutat de la Garanti Bank suma de 37.000 de lei. În calitate de judecător al Tribunalului Constanţa, a câştigat, din salariu, suma de 104.486 de lei, reprezentând salariul brut. Potrivit propriilor declaraţii, Iulia Laura Opariuc Dan nu are interese.
Cel de-al doilea locţiitor al preşedintelui BECJ, Ionela-Diana Faur, deţine, împreună cu soţul, din anul 2003, un teren intravilan situat în Constanţa, în suprafaţă de 369,86 mp, conform declaraţiei sale de avere. Tot din 2003, judecătoarea mai are un apartament în Roman, dar şi o casă, din 2008, în Constanţa, în suprafaţă de 128,94 mp, bun dobândit împreună cu soţul ei. Ionela-Diana Faur conduce un automobil marca Mercedes, fabricat în anul 2005. De asemenea, din 2005, are la ING aproape 44.000 de dolari şi 20.000 de euro, 900 de dolari la BANCPOST, dar şi aproape 7000 de lei la ING Pensii - societate de administrare a unui fond privat. În calitate de judecător al Tribunalului Constanţa, Ionela-Diana Faur a declarat un câştig salarial de 80.106 lei. În anii trecuţi, Ionela-Diana Faur a dorit să plece la Curtea de Apel Braşov, la Curtea de Apel Timişoara, dar şi la Curtea de Apel Constanţa.