#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
#citeşteDobrogea: Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ
09 Aug, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3070
Marime text
Astăzi se împlinesc 138 de ani de când Camera de Comerţ şi Industrie din Constanţa, cuprinzând judeţele Constanţa şi Tulcea, a fost înfiinţată, purtând denumirea „Camera de Comerciu a Circonscripţiei XV“.
În volumul festiv prilejuit de semicentenarul realipirii Dobrogei al Buletinului Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa, datat 28 octombrie 1928, am găsit numeroase informaţii legate de primele acţiuni iniţiate de această instituţie. Lucrarea poate fi citită începând de astăzi, în varianta digitală, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa.
Iată cum arăta decretul „in extenso“ al înfiinţării Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa, aşa cum apare el în acest Buletin:
DECRET
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Depart. Agric. Comerc. şi Lucr. Publice, cu No. 10818.
Avînd în vedere Jurnalul Consiliului de Miniştri cu No. 10 de la 9 August a.c. încheiat conform cu Decretul No. 2068 de la 29 Iulie trecut,
Avînd în vedere aliniatul de sub art 5 din legea Camerilor de Comerciu:
Am decretat şi decretăm :
Art. 1. - Jurnalul Consiliului de Miniştri mencionat se sancţionedă de Noi. Art. 2. - Se numesc Membrii onorifici la Camera de Comerciu a Circonscripţiei XV, cu reşedinţa la Constanta, Domnii:
Odyssea Despoty - Comerciant de cereale, Georgiu Carida - Idem, Solomon Japhet - Comerciant de coloniale, Gibrail Frenkian - Comerciant de manufacturi, Ivanciu Calcio - Comerciant de lână.
Art. 3. - Ministrul Nostru Secretar de Stat la Depart. Agric. Come1c. şi Lucr. Publice este însărcinat cu executarea presentului Decret. Dat în· Weinburg. la 10 Septembre 1880.
(Urmează semnătura Al. S. Regale.)
Ministru Secretar de Stat de Depart.
Agric. Comerc. şi Lucr. Publice
(ss) I. C. Brătieanu
Iniţiatoarea primului Congres al Camerelor din România Mare şi a înfiinţării şcolilor comerciale
Prima şedinţă a avut loc în ziua de 6 septembrie 1880, sub preşedinţia prefectului Remus Opreanu, ocazie cu care a fost întocmit primul buget al Camerei, ce se ridica la suma de 2.439,57 de lei la venituri şi 295 de lei la cheltuieli.
La înfiinţare, sediul Camerei a fost în localul Prefecturii judeţului, apoi în anul 1899 s-a mutat pe str. Mircea, colţ cu str. I.C. Brătianu, ulterior (în 1905) se mută tot în str. Mircea, casele Pomerans, ocupate o vreme de Prefectura de poliţie, apoi în anul 1911 se mută în str. Carol nr. 6, iar în anul 1925 se instalează definitiv în localul său propriu, „dobândit prin cumpărare cu suma de 9 milioane lei de la firma Manissalian Freres, imobil situat pe b-dul Regina Elisabeta colţ cu str. D.A. Sturdza, cu faţa la mare şi port, având cea mai frumoasă poziţie din oraş. Dobândirea acestei proprietăţi formează unul din cele mai frumoase capitole ale activităţii Camerei“.
În anul 1922, Camera de Comerţ şi Industrie din Constanţa lua iniţiativa organizării primului congres al Camerelor de comerţ şi industrie din România Mare, ţinut în zilele de 28,29 şi 30 septembrie, la care au participat chiar membrii din familia regală împreună cu ministrul industriei şi comerţului.
În lucrarea mai sus amintită am găsit enumerate chestiunile care s-au dezbătut cu acest prilej, şi anume: „libertatea comerţului şi limitarea intervenţiei statului în comerţ şi industrie; reorganizarea Camerelor de comerţ şi industrie din România; regimul de export al cerealelor; noile impozite; reorganizarea învăţământului comercial, organizarea transporturilor, contingentul de locomotive şi vagoane. Blocarea staţiilor. Dublarea liniilor de cale ferată. Trenuri speciale de marfă. Caracterul industrial al României cere o cale cât mai scurtă către Constanţa. Stabilirea de legături cu Bulgaria. Transportul mărfurilor în cantităţi mari. Măsuri urgente de luat de guvern. Administraţia CFR Navigaţia. Mărirea şi reorganizarea porturilor. Consideraţiuni generale. Importanţa căilor noastre de comunicaţie pe apă. Situaţia noastră la gurile Dunării, Marea Neagră cale navigabilă Rin-Dunăre. Tonajul probabil al comerţului nostru naţional. Capacitatea de azi a porturilor noastre. Importanţa zonelor libere în dezvoltarea porturilor. Importanţa administraţiei porturilor în dezvoltarea lor. Sistemul societăţilor anonime. Sistemul colectivităţilor extinse. Detalii asupra unor administraţii autonome. Administraţia porturilor noastre în noul regim adoptat“.
De asemenea, am mai aflat că, îndeosebi după război, Camera de Comerţ a luat în grija sa dezvoltarea culturală pe principii economice în provincia Dobrogea, înfiinţând şcoli comerciale superioare, elementare, curs de zi şi curs seral, de băieţi şi fete în oraşul Constanţa.
Aşa încât Şcoala superioară comercială de băieţi avea să fie înfiinţată de Cameră în 1920, primul sediu fiind în casele Căp. Cazacincu, de pe str. Griviţei, până în 1922, când Camera achiziţionează un local propriu, prin cumpărarea pentru această şcoală a localului situat în str. Cuza Vodă nr. 10.
Citeşte şi:
Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“
În volumul festiv prilejuit de semicentenarul realipirii Dobrogei al Buletinului Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa, datat 28 octombrie 1928, am găsit numeroase informaţii legate de primele acţiuni iniţiate de această instituţie. Lucrarea poate fi citită începând de astăzi, în varianta digitală, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa.
Iată cum arăta decretul „in extenso“ al înfiinţării Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa, aşa cum apare el în acest Buletin:
DECRET
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Depart. Agric. Comerc. şi Lucr. Publice, cu No. 10818.
Avînd în vedere Jurnalul Consiliului de Miniştri cu No. 10 de la 9 August a.c. încheiat conform cu Decretul No. 2068 de la 29 Iulie trecut,
Avînd în vedere aliniatul de sub art 5 din legea Camerilor de Comerciu:
Am decretat şi decretăm :
Art. 1. - Jurnalul Consiliului de Miniştri mencionat se sancţionedă de Noi. Art. 2. - Se numesc Membrii onorifici la Camera de Comerciu a Circonscripţiei XV, cu reşedinţa la Constanta, Domnii:
Odyssea Despoty - Comerciant de cereale, Georgiu Carida - Idem, Solomon Japhet - Comerciant de coloniale, Gibrail Frenkian - Comerciant de manufacturi, Ivanciu Calcio - Comerciant de lână.
Art. 3. - Ministrul Nostru Secretar de Stat la Depart. Agric. Come1c. şi Lucr. Publice este însărcinat cu executarea presentului Decret. Dat în· Weinburg. la 10 Septembre 1880.
(Urmează semnătura Al. S. Regale.)
Ministru Secretar de Stat de Depart.
Agric. Comerc. şi Lucr. Publice
(ss) I. C. Brătieanu
Iniţiatoarea primului Congres al Camerelor din România Mare şi a înfiinţării şcolilor comerciale
Prima şedinţă a avut loc în ziua de 6 septembrie 1880, sub preşedinţia prefectului Remus Opreanu, ocazie cu care a fost întocmit primul buget al Camerei, ce se ridica la suma de 2.439,57 de lei la venituri şi 295 de lei la cheltuieli.
La înfiinţare, sediul Camerei a fost în localul Prefecturii judeţului, apoi în anul 1899 s-a mutat pe str. Mircea, colţ cu str. I.C. Brătianu, ulterior (în 1905) se mută tot în str. Mircea, casele Pomerans, ocupate o vreme de Prefectura de poliţie, apoi în anul 1911 se mută în str. Carol nr. 6, iar în anul 1925 se instalează definitiv în localul său propriu, „dobândit prin cumpărare cu suma de 9 milioane lei de la firma Manissalian Freres, imobil situat pe b-dul Regina Elisabeta colţ cu str. D.A. Sturdza, cu faţa la mare şi port, având cea mai frumoasă poziţie din oraş. Dobândirea acestei proprietăţi formează unul din cele mai frumoase capitole ale activităţii Camerei“.
În anul 1922, Camera de Comerţ şi Industrie din Constanţa lua iniţiativa organizării primului congres al Camerelor de comerţ şi industrie din România Mare, ţinut în zilele de 28,29 şi 30 septembrie, la care au participat chiar membrii din familia regală împreună cu ministrul industriei şi comerţului.
În lucrarea mai sus amintită am găsit enumerate chestiunile care s-au dezbătut cu acest prilej, şi anume: „libertatea comerţului şi limitarea intervenţiei statului în comerţ şi industrie; reorganizarea Camerelor de comerţ şi industrie din România; regimul de export al cerealelor; noile impozite; reorganizarea învăţământului comercial, organizarea transporturilor, contingentul de locomotive şi vagoane. Blocarea staţiilor. Dublarea liniilor de cale ferată. Trenuri speciale de marfă. Caracterul industrial al României cere o cale cât mai scurtă către Constanţa. Stabilirea de legături cu Bulgaria. Transportul mărfurilor în cantităţi mari. Măsuri urgente de luat de guvern. Administraţia CFR Navigaţia. Mărirea şi reorganizarea porturilor. Consideraţiuni generale. Importanţa căilor noastre de comunicaţie pe apă. Situaţia noastră la gurile Dunării, Marea Neagră cale navigabilă Rin-Dunăre. Tonajul probabil al comerţului nostru naţional. Capacitatea de azi a porturilor noastre. Importanţa zonelor libere în dezvoltarea porturilor. Importanţa administraţiei porturilor în dezvoltarea lor. Sistemul societăţilor anonime. Sistemul colectivităţilor extinse. Detalii asupra unor administraţii autonome. Administraţia porturilor noastre în noul regim adoptat“.
De asemenea, am mai aflat că, îndeosebi după război, Camera de Comerţ a luat în grija sa dezvoltarea culturală pe principii economice în provincia Dobrogea, înfiinţând şcoli comerciale superioare, elementare, curs de zi şi curs seral, de băieţi şi fete în oraşul Constanţa.
Aşa încât Şcoala superioară comercială de băieţi avea să fie înfiinţată de Cameră în 1920, primul sediu fiind în casele Căp. Cazacincu, de pe str. Griviţei, până în 1922, când Camera achiziţionează un local propriu, prin cumpărarea pentru această şcoală a localului situat în str. Cuza Vodă nr. 10.
Citeşte şi:
Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii