City Park Mall, „blestemul" lui Radu Mazare (?!)

Deasupra „capului" fâşiei de pământ din Parcul Tăbăcăriei zace sabia sechestrului, aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri atunci când vine vorba despre terenurile retrocedate de Mazăre

Vestea că City Park Mall ar fi scos la vânzare a părut, la un moment dat, neverosimilă. Informaţiile apărute în presă la sfârşitul lui 2009 spuneau că cel mai controversat mall al Constanţei este scos la mezat pentru 102 milioane de dolari. Prea puţin, putem spune, pentru o poveste atât de agitată şi pentru un centru comercial care a sacrificat aproape jumătate din cel mai mare parc pe care îl avea Constanţa.

Încă din 2000, atunci când a fost făcută prima notificare privind retrocedarea terenului din Parcul Tăbăcăriei şi până în ultima zi a lui mai 2008, atunci când primarul Radu Mazăre a inaugurat cu mare fast clădirea în formă de ambarcaţiune, au curs râuri de cerneală despre ceea ce ar putea fi numită „afacerea secolului" constănţean în materie de retrocedări. După cum spuneam, în anul de graţie 2000, mai precis în luna septembrie, Consiliul Local Constanţa vota hotărârea 396, la iniţiativa lui Radu Mazăre, care aproba construirea centrului comercial în Parcul Tăbăcăriei, pe un teren de 43.500 mp. Beneficiar: Holland Development Group SA. Însă, planul le-a fost dat peste cap de către Autoritatea Publică Teritorială pentru Protecţia Mediului, care a respins proiectul dat fiind faptul că suprafaţa făcea parte din domeniul public al municipiului Constanţa. Hotărârea prevedea concesionarea, prin licitaţie publică, a unui teren de 22.750 mp, situat în parc, în vederea realizării centrului comercial. Consiliul local Municipal intenţiona în acest fel să concesioneze o suprafaţă din proprietatea publică a municipiului. Iniţiativa a stârnit, la acea vreme, intense reacţii contra din partea societăţii civile şi a ONG-urilor de Mediu.

Norocoasa Holland

Mai mult de 1.000 de oameni au semnat că se împotrivesc proiectului şi schimbării destinaţiei parcului. Urmare a tam-tam-ului creat, aceiaşi aleşi locali au aprobat în şedinţa din decembrie 2001 o hotărâre care le modifica pe cele de dinainte şi specifică în mod clar că terenul este domeniu privat al CLM, nicidecum public, aşa cum era considerat cu un an înainte. Deja se făcuse prima mutare. Prin notificarea nr. 105830 depusă, pe 7 august 2001, la Primăria Constanţa, de către o societate de avocatură, în numele Ştefaniei Gardef-Dragne, Eleonorei-Lavinia Gardef, Corneliei Gardef şi al lui Adrian Sorin Mugur Cănănău, se solicită restituirea în natură a unui teren de 100.000 mp, situat în Parcul Tăbăcăriei. Cererea nu a primit niciun răspuns până în 2003, când, în septembrie, edilul Radu Mazăre, prin dispoziţia de primar 2444, a acceptat atribuirea de măsuri compensatorii pentru doar 10.000 mp. Cu „doar" 90.000 mp mai puţin decât obiectul revendicării. Articolul 1 al dispoziţiei de primar spune că se „respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în parcul Tăbăcăriei (...), formulată prin notificarea 1886/6.08.2001, parţial deoarece o parte din teren aparţine domeniului public. Art. 2 - se stabileşte ca valoarea echivalentă şi parţială a imobilului imposibil de restituit şi cuvenită notificatorilor, este în sumă de 94.020.134.941 de lei, reprezentând echivalentul a 2.782.237 USD (1USD = 33.793 lei), în limita căreia se vor acorda măsuri reparatorii. Moştenitorii de drept ai lui Stoian Gardef au primit, cu titlu de compensaţie, 19 terenuri, însumând 39.481 mp, în intravilanul Constanţei. Însă chiar înainte de a se pune în practică măsurile reparatorii (noiembrie 2003), beneficiarii de drept ai retrocedării au cesionat drepturile litigioase, prin contractul 3337/17.09.2003, firmei Holland Development Group SA din Bucureşti. Au primit în schimbul „tranzacţiei" două miliarde de lei. Au pierdut astfel toate drepturile care decurgeau din notificarea restituirii terenului. La rândul său, societatea comercială bucureşteană a cesionat o parte dintre drepturi lui Daniel Ene (contract 1069/13.09.2003). Iar drepturile litigioase practic nu existau. La fix două luni din ziua în care Ene se înţelegea cu Holland, primarul Radu Mazăre semna o nouă dispoziţie, cu numărul 3135, care decide ca Daniel Ene să primească, în compensare pentru dreptul cesionat de SC Holland Development Group SA, 18 terenuri în Constanţa şi Mamaia. Dar ce drepturi avea Daniel Ene, din moment ce contractul pe care îl încheiase cu Holland era nul de drept, nefiind vorba despre niciun litigiu?! Întreaga poveste a notificărilor şi dispoziţiilor s-a continuat prin dispoziţia 2992/29.10.2003, prin care SC Holland Development Group SA a primit 28.635,11 mp, în valoare de 1.995.288,15 USD, în Parcul Tăbăcăriei, şi încă 23.820,6 mp, în compensare.

Cheia: Sorina-Gina

Pe acest teren a fost plănuit de la bun început mall-ul. Suprafaţa a fost întregită de alte două terenuri, de 12.888 mp, respectiv 9.861 mp, concesionate de Holland de la Primărie, în baza contractului 40746/20.03.2002. Cea mai fericită lună pentru Holland Development Group a fost, probabil, decembrie 2003, când, printr-o altă dispoziţie, cea cu numărul 3332, Radu Mazăre a recunoscut din nou dreptul SC Holland Development Group SA asupra celor 100.000 mp şi i-a dat în compensare 133.694 mp de teren. Anchetatorii DNA au urmărit nu numai modul în care s-a făcut retrocedarea, ci mai ales subevaluarea preţului terenului cu 15%.

Retrocedarea se regăseşte în deja celebrul dosar pe care DNA l-a instrumentat împotriva şefului administraţiei publice locale, dar şi a multor altor persoane, printre care se numără şi Nicuşor Constantinescu, Cristian Borcea, de la Dinamo, dar şi Paraschiva Barbu, Basarab Popa (vărul primarului), Ramona Dospinescu, Marius şi Carmen Puşcaşi şi Mihai Ceacîreanu. Expertiza DNA-ului spune că evaluarea s-a făcut într-un mod cu totul nejustificat, pământul fiind cotat cu trei preţuri pentru un metru pătrat: 20 USD, 63 USD şi 90USD. Anchetatorii au calculat la un preţ de 90 USD pentru un metru pătrat şi a reieşit un prejudiciu adus patrimoniului municipiului Constanţa de 1.185.250 de dolari. Iar acesta nu este un caz izolat... Merită menţionat faptul că administrator al SC Holland Development Group, fericita cumpărătoare de drepturi litigioase este Sorina-Gina Hortolomei Moscu, individă care apare în mai toate afacerile pe care gurile rele i le atribuie primarului Radu Mazăre. Numele femeii este legat de societăţi precum Mehmetoglu, Mobitom, Mega Development, Bulevard SA, Aqualand, Millenium Global Development, Clubo Galactic, Galamob şi Galatap, dar şi de personaje cum ar fi Costică Zelcă, Gheorghe Oancea şi Georgiana Andreea Şerban.

Fieful afacerilor interetnice

Cu un început furtunos, mall-ul a ajuns, de la un plan al celor de la Holland Development Group, în portofoliul societăţii Neocity Group România, condusă de Elan (Emilian) Schwartzenberg, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu şi prieten declarat al primarului Radu Mazăre, paravan al acestuia când a venit vorba despre scandalul uniformei naziste. Neocity Group România îi are ca asociaţi pe Nimrod Ben Ami, dar şi societatea olandeză Fotostudio Ruiterman Mijdrecht B.V. De altfel, Ben Ami şi afacerea olandeză se află în spatele tuturor firmelor care stau la baza City Park Mall. Vorbim aici despre City Park Project, City Park Management şi Everest Investiţii şi Consultanţă. Cea din urmă societate a fost miez de scandal anul trecut când, Consiliului Local i-a fost supus spre votare un proiect de construire a două imobile cu 24 de etaje, în parcarea mall-ului, beneficiar fiind Everest Investiţii şi Consultanţă. City Park Project a fost fondată în 2006 de Nimrod Ben Ami şi Fotostudio Ruiterman Mijdrecht B.V., avându-i ca administratori pe Ben Ami şi Shay Mor. Un an mai târziu, Adunarea Generală a Acţionarilor i-a retras mandatul lui Mor, iar în luna octombrie a aceluiaşi an lista administratorilor a fost întregită de israelianul Haim Goldner. În City Park Management regăsim Fotostudio Ruiterman Mijdrecht B.V. (80%) împreună cu Talmage Overseas Limited (20%). Administratori: aceeaşi Ban Ami şi Shay Mor, echipă spartă în 2007, odată cu plecarea celui din urmă. În 2008 societatea a deschis punctul de lucru de pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu 116C, adică City Park Mall. În Everest Investiţii şi Consultanţă unic asociat este societatea olandeză Triad Trading B.V., iar administrator Haim Goldner. Fotostudio Ruiterman Mijdrecht B.V. deţine mai multe firme în România: Neopark Residence, Neocity Group România, City Park Project, Neoresidence Real Estate, Peninsula Neocity şi City Park Management. Societatea cipriotă Talmage Overseas Limited poate fi regăsită în New Home Construct SA, City Park Management şi Mega Development. New Home Construct se află şi ea pe lista inculpaţilor DNA în dosarul retrocedărilor, alături de administratorul său, Mihai Sergiu Ceacîreanu. De asemenea, Mega Development se înscrie pe lista Sorinei Gina Hortolomei-Moscu. Deci, şi firmele mall-ului se pot înscrie în arealul primarului Radu Mazăre.

Unde-s turcii?!

Povestea obţinerii terenului a fost desluşită, însă cum s-au finanţat investitorii israelieni?! În 2006, City Park Management contracta un credit de 48.500.000 de euro, cu o sumă maximă garantată de 115 milioane de euro, pentru dezvoltare imobiliară. Documentele de creditare dezvăluie şi contractul din 22.02.2006, între debitor (City Park Management) şi firma care urma să construiască mall-ul, Turan Hazinerdaroglu Construction Trade INC, prin Hazinerdaroglu Construction SRL. Creditul a fost „updatat" şi în 28 martie 2008 (pentru 5 ani), de la cinci bănci, dar şi în aprilie 2008 (până în 2012) şi mai 2008 (până în 2011). În fapt, s-au deschis linii de creditare pentru terminarea construcţiei. În cea din urmă înscriere a datoriei, care a ajuns până la rangul opt de îndatorare, se menţionează faptul că „debitorul (City Park Management) cesionează cu titlu de garanţie în favoarea creditorului toate drepturile, beneficiile şi creanţele rezultate din contractul din 22.06.2006 cu Turan Hazinerdaroglu Construction Trade INC". Nu se ştie cu certitudine nici până în acest moment dacă turcii şi-au primit banii pentru lucrare. Ba mai mult, am încercat să contactăm un reprezentant al SC Hazinerdaroglu Construction SRL şi ni s-a transmis că firma nu mai desfăşoară activităţi în România.

Fuga de sechestru

De la lansarea din mai 2008, cu fix o zi înaintea alegerilor locale pentru care candida şi Radu Mazăre şi până în 2010, multe s-au schimbat la City Park Mall. Dacă la început marile brand-uri s-au înghesuit să ocupe spaţii comerciale în clădirea din parc, acum nu ştiu cum să facă să fugă de acolo. Criza financiară, lipsa clienţilor şi chiriile mari i-au făcut să renunţe la afacere. Aşa s-a ajuns la ideea de a vinde mall-ul. Numai că, un viitor cumpărător ar trebui să se gândească şi la substratul afacerii, pentru că impozanta clădire vine cu o istorie de neuitat în spate. Terenul despre care nu trebuie să uităm că este în parte retrocedat, vine cu o zestre teribilă: litigiul între acuzaţi (printre care se află şi Radu Mazăre) şi stat, care acuză ilegalitatea retrocedărilor. Aşadar, deasupra „capului" fâşiei de pământ din Parcul Tăbăcăriei zace sabia sechestrului, aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri atunci când vine vorba despre terenurile retrocedate de Mazăre. Şi cine ar fi în stare să dea mai mult de 100 de milioane de dolari pentru un mall pe pământ retrocedat dar şi... sechestrat?! Dacă afacerea ar fi perfectată înainte de a se întâmpla acest lucru, investitorii şi-ar putea recâştiga o parte din investiţie, însă, dacă nu va fi posibil, mai ales în perioadă de criză financiară acută, mall-ul ar putea fi blestemul israelienilor lui Elan. Sau al lui Radu Mazăre.

Elan şi răspunsul în doi peri

Pentru a completa informaţia l-am contactat pe Elan Schwartzenberg care, în primă fază a acceptat să răspundă întrebărilor noastre, însă a avut rugămintea să i ne adresăm prin intermediul e-mail-ului. Este adevărat, afaceristul a răspuns prompt la scrisoarea electronică trimisă de cotidianul ZIUA de Constanţa, însă a evitat majoritatea întrebărilor, punctând probleme în afara subiectului în discuţie. Mai mult, într-o convorbire telefonică, prietenul primarului Radu Mazăre a condiţionat apariţia declaraţiei sale în sensul că ori apare integral, „cu punct şi virgulă", ori deloc. Cum răspunsul şefului de la Neocity cuprinde o serie de acuze aduse unui cotidian local şi şefilor acestuia, cu care publicaţia noastră nu are nici un fel de legătură sau de implicare, am preferat să nu facem publice scrierile lui Schwartzenberg. Însă, pentru a respecta deontologia profesională, solicităm public un răspuns din partea lui Emilian Schwartzenberg, pentru lămurirea cititorilor cotidianului ZIUA de Constanţa în ceea ce priveşte „afacerea City Park Mall".