Constanța retrocedată! Judecător nou pentru dosarul celor 25 de hectare din zona Brătianu - Constanța. Cine este și ce probleme a avut partenerul de viață

 

• Potrivit g4media.ro, în 2012, soțul judecătoarei Laura Soane a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de migranți şi asociere în vederea săvârşirii infracțiunii de trafic de migranţi. El a fost găsit vinovat, conform sursei, de implicare, în 2003, în traficul unor imigranţi kurzi peste graniţă.

Schimbare de judecători în completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României investit cu soluționarea dosarului privind retrocedarea a 25 de hectare din zona (Anadalchioi) Brătianu - Constanța.
 
Inițial, cauza a fost trimisă spre soluționare completului format din judecătoarele Rodica Simona Cosma, Cristina Anca Neniţă și Alexandrescu Mădălina  
 
Recent, Cristina Anca Neniţă s-a pensionat, iar locul acesteia a fost ocupat în prezentul complet de judecătoarea Laura Mihaela Soane, de la Curtea de Apel Oradea, promovată la Înalta Curte în aprilie 2021.  
 
Drept urmare, completul ce va soluționa dosarul privind retrocedarea a 25 de hectare din zona (Anadalchioi) Brătianu – Constanța este format din Rodica Simona Cosma, Alexandrescu Mădălina și Laura Mihaela Soane.
 
Potrivit g4media.ro, în 2012, soțul judecătoarei Laura Soane a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de migranți şi asociere în vederea săvârşirii infracțiunii de trafic de migranţi. El a fost găsit vinovat, conform sursei, de implicare, în 2003, în traficul unor imigranţi kurzi peste graniţă.
 
Revenind la dosarul celor 25 de hectare din zona Brătianu - Constanța, prezenta cauză a fost soluționată în primă instanță de Curtea de Apel București prin aplicarea a aproximativ 40 de ani de închisoare.
 
În primă instanță, Crinuța Nicoleta Dumitrean (fost președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și al Comisiei Centrale de Despăgubiri), a luat 6 ani și 3 luni închisoare. În cazul inculpatei, magistrații au decis confiscarea sumei de „400.000 euro primită de aceasta cu titlu de mită sau echivalentul în lei a acestei sume la cursul de schimb al B.N.R. la data executării măsurii“.
 

În continuare, omul de afaceri Horia Simu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni închisoare. Alin Horațiu Dima (al cărui nume apare și în Dosarul Retrocedărilor din Constanța) a luat 9 ani si 8 luni inchisoare (contopire cu pedeapsa din Dosarul retrocedărilor din Constanța). Cătălin Florin Teodorescu, Oana Vasilescu, Dragoș George Bogdan au luat câte trei ani cu suspendare. Asta în timp ce Florentina Savu a luat patru ani de închisoare. Cei patru anterior menționați au fost membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. ​
 
În continuare, Marko Atilla Gabor a luat cinci ani de închisoare.
 
Curtea de Apel București i-a obligat, în solidar, pe inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Savu Florentina, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George, Marko Attila Gabor, Simu Horia şi Dima Alin Horaţiu, la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor a sumei de 7.715.000 euro echivalent lei la data plăţii, în măsura în care pretenţiile părţii civile nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară şi restituirea sumei aferente deciziei nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul A.N.R.P., anulată conform art. 25 alin. 3 C.p.p.
 

Date din rechizitoriu
                                                                                      

În rechizitoriu, procurorii DNA arată că, „la data de 22 octombrie 2009, inculpatul Simu Horia, printr-un intermediar, a achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren situată în municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 de euro“.
 
„De la acea dată, inculpatul Simu Horia a inițiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților implicate în procedura de retrocedare.
 
Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătălin Florin și Marko Atilla Gabor, în calitate de președinte, respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horațiu, prin care valoarea unui teren în suprafață de 25 de hectare situat în municipiul Constanța (zona Brătianu - Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 de euro (35 de euro/mp), echivalentul a 37.243.500 de lei“, potrivit DNA.
 
„Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului, respectiv cu suma de 7.715.000 de euro, echivalentul a 32.838.126 de lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat, concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către inculpatul Simu Horia și alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de 32.209.990,76 de lei. Concret, membrii Comisiei, luând la cunoștință concluziile raportului de evaluare, întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, nu au constatat faptul că inculpatul Dima Alin Horațiu a supraevaluat terenul respectiv, deși aveau cunoștință de faptul că suprafața respectivă era situată în extravilanul municipiului Constanța și avea destinația de teren agricol“, spun procurorii DNA.
 
„Mai mult, în cuprinsul documentului respectiv nu a fost evidențiată poziția exactă a terenului, iar pentru stabilirea valorii acestuia, expertul a utilizat comparabile care nu priveau tranzacții de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate în intravilanul și extravilanul municipiului Constanța care nu aveau categoria de folosință teren agricol“, se mai arată în documentele celor de la Anticorupție.
 
Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și
 
Judecătoarea Simona Cristina Neniţă, de la Înalta Curte, iese la pensie! Ce dosare a judecat de la Constanța