Constănţeni, aveţi grijă unde mâncaţi! Povestea unei tinere care a ajuns la spital după o masă în oraş

Judecătorii din Curtea de Apel Constanţa au soluţionat ieri un nou dosar din cele 16 în care mai mulţi constănţeni au acţionat în instanţă un hipermarket din municipiu, solicitând daune morale de 850.000 de euro. Ieri, magistraţii au decis ca o tânără, de aproximativ 25 de ani, să primească suma de 500 de euro, în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua efectuării plăţii, cu titlu de daune morale. Decizia Curţii de Apel Constanţa este definitivă.
 
În dosarul cauzei se arată că tânăra a fost internată, în seara zilei de 25 decembrie 2015 (de Crăciun), la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, cu toxiinfecţie alimentară, deshidratare acută, fără a fi depistată bacteria Salmonella. Pacienta a fost externată după trei zile, pe data de 28 decembrie 2015, cu recomandările de continuare a tratamentului încă trei zile.
 
Reamintim că, potrivit datelor oficiale, cei 16 constănţeni au arătat că, în perioada 22 - 23 decembrie 2015, au achiziţionat diverse produse alimentare gătite şi comercializate la raionul/cantina Gastronomie din cadrul hipermarketului (…), cum ar fi: musaca, produse din carne de pui (aripioare, piept de pui, pulpă de pui), pizza, cartofi prăjiţi etc. La scurt timp după ingerarea acestor produse alimentare, reclamanţii au început să se simtă rău şi au observat apariţia unor simptome precum scaune diareice, vărsături, greaţă, dureri abdominale, stări febrile.

Reclamanţii au mai precizat că unii au fost trataţi la domiciliu sub strictă supraveghere medicală, însă cea mai mare parte au fost internaţi în Urgenţa Spitalului Clinic Judeţean Constanţa şi, ulterior, în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa.

Tot reclamanţii au arătat că tratamentul medicamentos a fost de lungă durată şi a constat în administrarea de medicamente, inclusiv antibiotice, alături de un regim alimentar extrem de strict. Ei au precizat că, urmare a analizelor de laborator la care au fost supuşi, s-a constatat că unii ar fi fost infectaţi cu Salmonella.

În replică, reprezentanţii hipermarketului au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată, precum şi reducerea semnificativă a cuantumului despăgubirilor.

Mai mult decât atât, oficialii hipermarketului au arătat că „reclamanţii au sugerat că societatea ar fi vinovată de îmbolnăvirea acestora de gastro-enterocolită cauzată de bacteria Salmonella prin anumite corelări şi deducţii raportate la nişte bilete medicale de externare din spital şi la un proces-verbal contravenţional, fără a dovedi că ar fi mâncat de la magazinul (…) (sectorul Gastronomie), în contextul lipsei bonului care ar fi atestat ca aceştia au achiziţionat pretinsa mâncare infestată cu Salmonella“.

„Susţinerea reclamanţilor că a fost realizat un control de către inspectorii sanitari în urma căruia ar fi reieşit din buletinele medicale prezenţa bacteriei Salmonella este falsă. În realitate, din controlul efectuat de către inspectorii sanitari şi buletinele de analize nu a reieşit că în alimentele preparate la Cafeteria magazinului (sectorul Gastronomie) era prezentă bacteria Salmonella. Prin urmare, nu există nicio dovadă prezentată de reclamanţi la dosarul cauzei care să justifice ca aceştia s-au îmbolnăvit de gastro-enterocolita cauzată de bacteria Salmonella prin fapta pârâtei.


În ceea ce priveşte prejudiciul pretins suferit şi cuantificat de reclamanţi, s-a apreciat ca este nu numai nedovedit, dar şi nerealist, întrucât, în realitate, nici nu se evaluează pretinsa vătămare a reclamanţilor, ci doar se stabileşte o valoare de satisfacţie care ar fi, în opinia acestora, într-o relaţie rezonabilă cu prejudiciul produs“, au mai arătat în faţa magistraţilor reprezentanţii hipermarketului.

Tot potrivit acestora, „în perioada 22 - 23 decembrie 2015, (…) România a vândut cantităţi foarte mari de alimente preparate la Cafeteria magazinului (sectorul Gastronomie), iar în ziua de 22.12.2015, potrivit Raportului privind articolele vândute şi nr. clienţilor, au fost vândute 4.701 articole de preparate alimentare către 1.811 clienţi. În măsura în care ar fi existat o problemă legată de alimentele de la sectorul Gastronomie, pretinsele cazuri de gastro-enterocolită ar fi trebuit sa fie (…), şi nu doar 16 persoane, aşa cum se pretinde în cadrul acţiunii“.

„Din aceeaşi perspectivă a prejudiciului, pârâta a mai relevat că toate elementele invocate de reclamanţi ce ţin de argumentarea pretenţiilor de a fi dezdăunaţi cu suma totala de 850.000 de euro sunt foarte neconvingătoare, raportându-se doar la faptul ca timp de câteva zile au fost internaţi in spital (doar o parte dintre aceştia), iar ulterior au urmat tratament medicamentos. Or, aceste elemente nu relevă o gravitate a suferinţelor reclamanţilor ce poate fi justificată cu astfel de pretenţii deosebit de exagerate şi nejustificate care să le asigure o satisfacţie rezonabilă pentru prejudiciul suportat. Mai mult, raportat ca şi un criteriu de determinare al cuantumului despăgubirilor cu titlu de daune morale - la Ghidul pentru soluţionarea daunelor morale, se poate constata că valoarea medie generală a despăgubirilor acordate pentru daune morale pentru fiecare zi de îngrijire medicală necesară vindecării este de 474 de lei/zi acordată de instanţele judecătoreşti victimelor în raport de studierea şi centralizarea unui număr de 2.339 de decizii ale Curţilor de Apel din România.

Cu privire la fapta ilicită, pârâta a precizat că, deşi reclamanţii au susţinut ca ar fi săvârşit o faptă ilicită, aceştia nu dovedesc ce faptă a săvârşit. În realitate, (…) România nu a comercializat niciun aliment alterat ce era infestat cu Salmonella, aspect dovedit cu buletinele de analize care atestă faptul că din probele prelevate de inspectorii sanitari nu este prezentă bacteria Salmonella“, au mai arătat reprezentanţii hipermarketului.


Ulterior deliberărilor, Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunile formulate de către reclamanţi în contradictoriu cu pârâta. Pe cale de consecinţă, firma a fost obligată, în primă instanţă, să plătească reclamanţilor sume cuprinse între 3.000 şi 5.000 de euro, cu titlu de daune morale.

Deciziile Tribunalului Constanţa au fost atacate la Curtea de Apel Constanţa, instanţă care a redus considerabil suma daunelor, judecătorii acordând până în prezent despăgubiri cuprinse între 500 şi 3.000 de euro.

Fotografie cu rol ilustrativ