Cum încearcă Arhiepiscopia Tomisului să minimalizeze bruscarea unor jurnalişti în curtea Palatului Arhiepiscopal (documente + galerie foto + video)

Agresând jurnaliştii, se aduce atingere libertăţii presei şi, implicit, libertăţii de exprimare, iar astfel sunt afectate, la rândul lor, şi drepturile cetățenilor la o corectă informare.

Cotidianul ZIUA de Constanţa menţine în atenţia cititorilor incidentul petrecut în data de 12 decembrie 2016, de ziua Înalt Preasfinţiei Sale Teodosie, când reprezentanţii mass-media prezenţi în curtea Palatului Arhiepiscopal şi care filmau Fanfara Militară a Forţelor Navale în timp ce îi cânta „La mulţi ani“ lui ÎPS Teodosie au fost bruscaţi de mai multe persoane. Grozăvia s-a întâmplat chiar sub privirile Arhiepiscopului Tomisului, care nu a intervenit în niciun fel pentru aplanarea conflictului ori pentru calmarea agresorilor, ce par să fi fost chiar angajaţi ai instituţiei pe care acesta o conduce.

În cursul zilei de ieri, cotidianul ZIUA de Constanţa a transmis un comunicat prin care aduce la cunoştinţa opiniei publice incidentul la care facem referire, iar acesta poate fi citit accesând link-ul de mai jos:

Jurnaliştii, agresaţi din nou de susţinătorii ÎPS Teodosie (galerie foto)

Dorind să aflăm care a fost motivul pentru care reprezentanţilor cotidianului ZIUA de Constanţa, dar şi celorlalţi jurnalişti prezenţi le-a fost îngrădit dreptul la libera şi corecta informare, acest fapt aducând atingere libertăţii presei şi, implicit, libertăţii de exprimare, am transmis o adresă Arhiepiscopiei Tomisului prin care am solicitat să ni se comunice "numele şi prenumele persoanelor care au agresat reprezentanţii cotidianului ZIUA de Constanţa şi funcţiile pe care acestea le deţin în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului; precum şi numele firmei care asigură paza Palatului Arhiepiscopiei Tomisului, dacă aceasta există“.

Arhiepiscopia Tomisului, prin Biroul de comunicare, nu doar că nu ne-a răspuns la cele două întrebări adresate, dând astfel dovadă de lipsă de transparenţă, ci şi susţine că reprezentanţii cotidianului ZIUA de Constanţa au acţionat ilegitim, fără acordul Arhiepiscopiei. Mai mult, Arhiepiscopia Tomisului, prin Biroul de comunicare, încearcă să manipuleze susţinând că, potrivit Statutului BOR şi Legii Cultelor, „curtea Arhiepiscopiei Tomisului este un spaţiu privat, unde accesul presei se face condiţionat“. 

Istoria Palatului Arhiepiscopiei Tomisului

Conform prindobrogea.info, planurile arhitectului Ion D. Enescu stau la baza impresionantei clădiri a Palatului Arhiepiscopiei Tomisului, construită în stil neobizantin între anii 1924-1932. Potrivit aceleiaşi surse, clădirea palatului este structurată în adâncime, astfel încât este construită paralel cu biserica şi cu strada Arhiepiscopiei, iar dimensiunile sale fascinează orice privitor.

„Piatra de temelie a Palatului Episcopal s-a pus în prezenţa Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a episcopului Visarion al Hotinei, a episcopului Aradului, a ministrului C. Anghelescu şi a ministrului Artelor, Al. Lepădatu, iar iniţiativa construirii acestui palat i-a aparţinut Episcopului Ilarie al Tomisului. Clădirea a fost ridicată după planurile construcţiei arhitectului D. Enescu, în jurul anului 1924, conform „Cuget Liber“

„Pe 6 octombrie 1924, a avut loc licitaţia ofertelor în vederea contractării unui antreprenor. Ulterior, la data de 5 noiembrie, s-a semnat contractul pentru construirea Palatului Episcopal între Episcopul Ilarie şi constructorii C. M. Vasilescu şi G. Popescu, din Bucureşti. Din spusele lui Călin Gavrilaş, valoarea lucrării s-a ridicat la două milioane de lei, sumă plătită de către Ministerul Cultelor şi Artelor. Data de 19 iunie 1927 semnalează încheierea construcţiei, când are loc şi recepţia finală a Palatului Episcopal, recepţie aprobată de Ministerul Cultelor şi Artelor. Episcopul Gherontie decide ca, din anul 1939, în subsolul Palatului Episcopal să funcţioneze o fabrică de lumânări din ceară. În perioada comunistă, între anii 1957 şi până la 1977, la Palat a funcţionat Muzeul de Arheologie, apoi muzeului i-a fost încredinţată clădirea primăriei din Piaţa Ovidiu, unde îşi are veacul şi astăzi. În locul său vine acum Biblioteca Judeţeană, care funcţionează până în anul 1998. Din acest an, Palatul Episcopal îşi reia destinaţia iniţială, aceea de reşedinţă a Arhiepiscopiei Tomisului“, potrivit sursei mai sus citate. 

Public ori privat?

Aşa cum am prezentat mai sus, construcţia Palatului Arhiepiscopal s-a făcut din bani publici, iar destinaţia clădirii a fost încă de la ridicarea ei una publică, aparţinând constănţenilor încă din 1927. 


Palatul Arhiepiscopiei Tomisului situat pe strada Arhiepiscopiei nr. 23, în municipiul Constanţa, figurează pe lista monumentelor istorice, având cod LMI CT-II-m-A-02792. 

Potrivit anexei Legii Cultelor 489/2006, Biserica ortodoxă Română se află pe lista cultelor recunoscute în România. 

La art 5., pct. 4 din Legea Cultelor, se arată că „în activitatea lor, cultele, asociaţiile religioase şi grupările religioase au obligaţia să respecte Constituţia şi legile ţării şi să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“.

Libertatea presei şi, implicit, libertatea de exprimare, dar şi drepturile cetățenilor la o corectă informare sunt drepturi şi libertăţi stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, fiind garantate de Constituţia României şi protejate de legislaţia europeană în vigoare.


De asemenea, art. 10.4 tot din Legea Cultelor arată că „Statul sprijină, la cerere, prin contribuţii, în raport cu numărul credincioşilor cetăţeni români şi cu nevoile reale de subzistenţă şi activitate, salarizarea personalului clerical şi neclerical aparţinând cultelor recunoscute. Statul sprijină cu contribuţii în cuantum mai mare salarizarea personalului de cult al unităţilor de cult cu venituri reduse, în condiţiile stabilite prin lege.“.

Nu este de trecut cu vederea faptul că „utilizarea fondurilor băneşti primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi respectarea destinaţiei bunurilor primite în proprietate sau folosinţă de la autorităţile publice locale sau centrale se supun controlului statului“, după cum stipulează articolul 12 din Legea Cultelor.

Altfel spus, Statul român sprijină cultele în activitatea lor spiritual-culturală şi socială, şi nu pentru a le fi limitat accesul la informaţii jurnaliştilor şi, chiar mai grav, să fie bruscaţi în timp ce-şi fac meseria într-un mod cât se poate de paşnic. 

În secţiunea Documente pot fi citite Statutul BOR şi Legea Cultelor. 

Arhiepiscopia Tomisului nu este mănăstirea de la Dorna Arini

Astfel, putem concluziona că Arhiepiscopia Tomisului nu trebuie confundată cu mănăstirea de la Dorna Arini, ctitorită de Înaltpreasfinţitul Teodosie, unde s-au construit un hotel cu cinci etaje, un pavilion administrativ aferent hotelului şi s-au achiziţionat zeci de hectare de teren din împrejurimi. În 2010, printr-un act de schimb, mănăstirea din Dorna Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, doua case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă.  

Casa Domnului, incubator de afaceri?!?
Mănăstirea ctitorită de ÎPS Teodosie la Dorna Arini, condusă de stareţă şi de administrator (galerie foto+video)

Sechestru la Arhiepiscopie

Tot în 2010, în timp ce Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, primea prin cedare un hotel, două case şi 19 hectare de teren la Dorna Arini, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Constanţa anunţa că faţă de Arhiepiscopia Tomisului au fost luate măsuri fără precedent.

Mai exact, prin intermediul unui comunicat de presă, care poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente”, DGFP Constanţa preciza că, „la data de 14.09.2010, Arhiepiscopia Tomisului înregistrează obligaţii fiscale restante către bugetul general consolidat, în sumă de 4.216.119 lei (2.843.521 de lei - debit, 1.372.098 de lei - accesorii)“ şi că, „pentru recuperarea obligaţiilor fiscale restante către bugetul general consolidat, au fost întreprinse mai multe măsuri de executare silită“.

„S-au emis somaţii conform prevederilor O.G. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, republicată cu modificările ulterioare, adrese de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti către băncile: BRD, BCR, Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Românească, Unicredit Ţiriac Bank, BRD, BCR, Garanti Bank, s-a procedat la sechestrarea următoarelor bunuri mobile şi imobile: - ½ din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de 9 ha şi 5.000 mp, situat în extravilanul oraşului Ovidiu, judeţul Constanţa, imobil reprezentând Palatul Arhiepiscopal în suprafaţă construită de 810 mp situat în Constanţa, str. Arhiepiscopiei nr. 23, deţinut în baza Deciziei Civile nr. 249/C/28.10.2009 a Curţii de Apel Constanţa, imobil reprezentând apartament două camere şi dependinţe în suprafaţă de 46,57 mp situat în Constanţa şi imobil reprezentând teren intravilan arabil în suprafaţă măsurată de 250 mp situat în Constanţa, imobil reprezentând teren intravilan aferent curţii construcţiei, în suprafaţă măsurată de 497 mp (din acte, în suprafaţă de 496,50 mp) intravilan, situat în Constanţa, Volkswagen Passat, Volkswagen Golf IV, Dacia Super Nova, Dacia Papuc, Dacia Logan, Autospecializată Furgon Roman 8135, Autospecializată Furgon Roman 8135, Dacia Logan, autotractor Volvo m Volkswagen Caddy, Daewoo Cielo şi Citroen Xsara”.

„Presupusa bruscare reprezintă exclusiv opinia dumneavoastră“

Mai mult, Arhiepiscopia Tomisului, prin Biroul de comunicare, îşi menţine atitudinea manipulatoare şi încearcă să minimalizeze un incident grav, care poate fi considerat un adevărat atac la adresa libertăţii presei, cu atât mai mult cu cât acesta a avut loc în curtea Palatului Arhiepiscopal, chiar sub ochii Înaltului Prelat.

În contextul celor mai sus precizate de reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului, prin Biroul de comunicare, cum că „presupusa «bruscare» reprezintă exclusiv opinia“ noastră, readucem în atenţie înregistrarea fotoreporterilor cotidianului ZIUA de Constanţa de la faţa locului, care poate fi vizionată accesând link-ul https://youtu.be/gWXl3IEF79U.



De menţionat că în galeria foto pot fi vizualizate şi două mesaje postate pe contul personal de Facebook de purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, iar limbajul folosit nu mai necesită alte comentarii din partea noastră.

Spre exemplu, într-o postare, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului se adresează „presei“ cu apelativul de „gurnalişti“.

Dosar la DNA

În prezent, Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, este cercetat de procurorii DNA Constanţa, sub control judiciar. În prezenta cauză, Înaltpreasfinţitul Teodosie este acuzat de luare de mită şi pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.  

Cât se află sub control judiciar, Înaltpreasfinţitul Teodosie a fost obligat, printre altele, să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat, şi să nu desfăşoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuşi.

Săptămânal, Înaltpreasfinţitul Teodosie merge la Poliţie pentru a semna graficul controlului judiciar. 

Comunicatul DNA poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente”.

Citeşte şi:

Ce riscă Arhiepiscopia lui Teodosie în lupta cu fiscul