De ce vrea Chițac să renunțăm la mașini? Municipiul Constanța, pe lista oraşelor din România care vor să devină neutre climatic până în 2030!

• Municipiul Constanța se regăsește pe lista celor 16 oraşe din România care au intrat în cursa pentru a deveni neutre climatic în cadrul Proiectului M100
• M100 este un hub românesc creat pentru a sprijini una dintre noile misiuni ale UE – 100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030
• Din 2025, constănțenii care dețin autoturisme, inclusiv posesorii de hibride vor plăti TAXE MAJORATE
• Constanța are spații verzi puține și costisitoare
• Registrul local al spaţiilor verzi promis din 2016 nu este finalizat nici până astăzi
• Proiectul „Adoptă un spațiu verde” a murit din fașă
• Record de amenzi date de Garda de Mediu
• Precendentul „Cities Race to Zero”

 



 
INTRO:

Municipiul Constanța se regăsește pe lista celor 16 oraşe din România care au intrat în cursa pentru a deveni neutre climatic în cadrul Proiectului M100.

La nivel european există mai multe inițiative care coagulează soluții privind neutralitatea climatică, cum ar fi Pactul Verde European sau Misiunile UE privind reziliența climatică și orașele inteligente.

La rândul său, M100 reprezintă un set de instrumente pe care România îl propune ca prim pas în lupta națională cu schimbările climatice.
M100 e un hub național, coordonat la nivel interministerial, care își propune să susțină orașele românești în tranziția lor verde.

Un număr de 16 oraşe din România s-au înscris în competiţia lansată în cadrului proiectului M100, pentru a deveni neutre climatic, iar zece dintre acestea vor fi selectate de un juriu internaţional, se arată într-un comunicat de presă al iniţiatorilor platformei dedicată programului.

Oraşele din România cu peste 50.000 de locuitori care au aplicat în perioada iunie – septembrie 2024 la Apelul pentru zece oraşe neutre climatic lansat în cadrul proiectului M100 au intrat oficial în competiţie pentru a primi susţinere în transformarea în oraşe sustenabile şi mai puţin poluante.

Dintre cele 16 oraşe înscrise, zece vor fi selectate de un juriu internaţional şi anunţate pe 29 octombrie 2024.

Oraşele înscrise în competiţie, ce reprezintă şapte dintre regiunile de dezvoltare ale României, sunt: Alba Iulia, Bistriţa, Bârlad, Braşov, Bucureşti, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Timişoara, Târgovişte şi Târgu Mureş.

„Prin intermediul platformei naţionale M100 care coordonează eforturile României pentru a atinge ţinte de neutralitate climatică, o misiune oglindă a Misiunii UE „100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030″ şi cu sprijinul partenerilor din Norvegia şi Islanda, cele 10 oraşe din România selectate vor beneficia de informaţii, activităţi de dezvoltare a capacităţii (workshop-uri, webinarii, sesiuni de asistenţă tehnică individuală) şi documentaţie (ghiduri şi modele de documente programatice) pentru elaborarea planurilor de acţiune pentru neutralitate climatică, a planurilor de investiţii şi a altor documente relevante. Participarea la acest program le va oferi oportunitatea de a genera schimbări pozitive şi pe termen lung, de a-şi îmbunătăţi impactul asupra mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035 şi de a-şi construi comunităţi durabile şi implicate”, susţin reprezentanţii M100.

După încheierea Apelului, pe data de 15 septembrie 2024, aplicaţiile depuse de oraşe au intrat în procesul de evaluare şi selecţie.
 
Fiecare propunere transmisă de oraşele candidate va parcurge trei etape: verificarea eligibilităţii, evaluarea tehnică şi calitativă şi selecţia strategică – etapă ce se va concentra pe maximizarea impactului, promovarea diversităţii, stimularea incluziunii şi încurajarea parteneriatelor.
Procesul respectă etapele parcurse la nivel european pentru desemnarea celor 112 oraşe selectate în Misiunea Europeană şi este coordonat de un juriu internaţional format din profesionişti renumiţi din diverse domenii relevante, cum ar fi: urbanism, neutralitate climatică sau dezvoltare durabilă.

Cele zece oraşe selectate din România vor fi anunţate oficial în cadrul evenimentului „Climate Neutrality Forum M100” care va avea loc pe 29 şi 30 octombrie 2024, în Bucureşti, la Mina Museum.

Proiectul este finanţat din granturi SEE şi Norvegiene prin Fondul pentru Relaţii Bilaterale şi implementat sub egida HUB-ului M100, prin UEFISCDI în calitate de operator de programe în parteneriat cu Urbanize Hub – Asociaţia Institutul pentru Dezvoltare Locală, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Norwegian University of Science and Technology (NTNU), Nordic Edge şi RANNIS – Icelandic Center of Research.
Hub-ul M100 este un demers naţional dedicat coordonării eforturilor pentru atingerea ţintelor de neutralitate climatică, coordonat de către Ovidiu Cîmpean, secretar de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE)
 
Misiunea UE Orașe

M100 este un hub românesc creat pentru a sprijini una dintre noile misiuni ale UE – 100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030. Mai multe detalii despre proiect găsiți aici: https://m100.ro/home.
 
Misiunile UE reprezintă o noutate a programului Orizont Europa, care își propun să mobilizeze și să activeze actorii publici și privați, autorități regionale și locale, institute de cercetare, antreprenori, investitori și cetățeni pentru a genera un impact real și de lungă durată. Scopul este acela de a sprijini transformarea Europei într-un continent mai ecologic, mai sănătos, mai incluziv și mai rezilient.




Din 2025, constănțenii care dețin autoturisme vor plăti TAXE MAJORATE!
 
Pe lângă creșterile actualizate cu inflația ale taxelor și impozitelor locale, la propunerea primarului Vergil Chițac de anul viitor, constănțenii care dețin autoturisme vor plăti taxe mult mai mari.

În plus, se introduce și o nouă taxă cea de staționare sau ocupare a domeniului public, în valoate de 200 de lei pentru contribuabilii constănțeni, respectiv de 5 lei/zi sau 25 lei/lună pentru autoturismele deținute de persoane fizice, care nu sunt înmatriculate pe raza municipiului Constanța.
Totodată, parcarea rezidențială va crește de la 255 la 600 de lei. Evident aceste taxe se aplică pentru fiecare dintre autoturismele deținute.
Probabil, această „revoluție” a taxelor care-i vizează pe proprietarii de mașini are legătură cu angajamentele primarului Vergil Chițac referitoare la transformarea municipiului Constanța într-o urbe neutră climatic în următorii ani.

Chiar și declarațiile sale făcute recent în cadrul dezbaterii pe proiectul de impozite și taxe, arată acest lucru.

Chițac a spus în dezbatere că încet-încet cine nu-și permite o mașină, care vine la pachet cu cheltuieli, trebuie să renunțe la ea!



 
Ce prevede proiectul de hotărâre majorarea și introducerea de noi taxe în 2025:

Taxă dublă pentru rezervarea unui loc de parcare

De la 255 de lei pe an, cât achitați acum pentru un loc de parcare rezervat în cartierul dvs, va trebui să plătiți 600 de lei.
De asemenea, și taxa pentru persoanele juridice se majorează de la 1.146 de lei pe an, la 1.265 de lei.

Taxă pentru ocuparea domeniului public
Pe lângă tarifele pentru parcare practicate deja în unele zone ale orașului (excepție face Zona 2), dacă dețineți unul sau mai multe autoturisme înmatriculate pe raza municipiului veți plăti în plus 200 de lei pe an pentru fiecare, taxă pentru ocuparea domeniului public.

Taxă pentru mașinile neînmatriculate în Constanța
Noua taxă propusă va fi de 5 lei pe zi sau 25 de lei pe lună pentru autoturismele care nu sunt înmatriculate pe raza municipiului, fiind afectate în principal toate societățile comerciale ce dețin autoturisme achiziționate în leasing.



Modificarea impozitului pentru mașinile hibrid
 
O altă noutate a proiectului privind taxele și impozitele pentru 2025 este este modificarea impozitului pentru mașinile hibrid. Din 2025, deținătorii de hibride vor avea o reducere de 50% din impozit față de 2024 când reducerea a fost de 95%.
 


 
Constanța are spații verzi puține și costisitoare!
 
Municipiul Constanța plătește anual zeci de milioane de lei pe servicii de întreținere - spații verzi, plantări de material dendro floricol în și furnizarea de materiale necesare prestației, însă rezultatele nu sunt din cele mai bune.

Pe lângă firmele moștenite din administrația PSD care prestează aceste activități, primăria a cooptat în acest process și persoane aflate în plata ajutorului minim de incluziune.

De pildă, Consiliul Local Municipal a adoptat pe 27 iunie 2024 un proiect de hotărâre nr. 271/2024 privind aprobarea planului de acțiuni/lucrărilor de interes local în vederea repartizării orelor de muncă beneficiarilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2024.

„ Zonele verzi din Constanța, în funcție de destinația pentru care au fost create se impart în zone verzi pentru publicul larg, zone verzi de agreement, zone verzi cu rol în consolidarea terenurlui și zone verzi de protecție. Spațiul verde din Constanța este foarte diversificat și are o suprafață foarte mare care se poate extinde sau restrânge în funcție de fondurile bugetare disponibile, însă prin contractile de prestări servicii nu se poate acoperi toată suprafață de spațiu verde existent”, se arată în acest proiect.
 
În tabelul anexat, se poate observa lista activitățiilor aferente și locațiile unde ar trebui să fie executate, vezi „documente”.


 
Registrul local al spaţiilor verzi promis din 2016 nu este finalizat nici până astăzi!
 
În 2016, Primăria Constanţa anunța că vrea să realizeze un registru local al spaţiilor verzi din municipiul Constanţa. Reamintim că Primăria Constanţa a fost sancţionată contravenţional de două ori în perioada 2014-2015. Sancţiunile au venit de la Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Constanţa, pentru nerespectarea unor prevederi cuprinse în Legea 24 din 2007, cunoscută şi sub denumirea de Legea spaţiilor verzi.

În acest scop, a lansat în 2016 o licitaţie publică de atribuire a contractului „Elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi din municipiul Constanţa“.
 
Registrul local al spaţiilor verzi (RLSV) este o documentaţie care se constituie ca un sistem informaţional de evidenţă şi inventariere sistematică a terenurilor din intravilanul unei localităţi definite ca spaţii verzi conform Legii nr. 24/2007 şi Ordinului nr.1466/2010.  

Potrivit anunţului, serviciul de elaborare a Registrului local al spaţiilor verzi constă în realizarea şi implementarea sistemului informatic al spaţiilor verzi, în valoare de 796.238 de lei, fără TVA, şi în realizarea Registrului local al spaţiilor verzi din municipiul Constanţa, în valoare de 2.322.000 de lei, fără TVA, valoarea totală a contractului ridicându-se la 3.118.238 de lei, fără TVA.
Licitația a fost contestată, apoi atacată în instanță.
 
În 2019, asocierea formată din Theotop - ESRI România - Synergetics Corporation a câștigat contractul de prestări servicii privind elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi din municipiul Constanţa. Contractul a avut o valoare de 1.716.828 de lei fără TVA.
 
Nici până în acest moment, Registrul Spațiilor Verzi nu a fost finalizat corespunzător.


„Adoptă un spațiu verde” a murit din fașă!
 
Un alt proiect demarat în 2021 de municipalitate, inițiat de același Vergil Chițac a fost „Adoptă un spațiu verde”, care avea în vedere interesul comun al municipalității și al diverșilor agenți economici/instituții asociații, fundații, ONG-uri, persoane fizice din oraș pentru un mediul sănătos.
 
Proiectul și-a propus implicarea cetațenilor în ingrijirea corespunzătoare a spațiilor verzi care aparțin domeniului public / privat al municipiului Constanța, ca partener al administrației locale astfel încât aspectul peisagistic să fie unul mai plăcut.

La un an de la lansarea proiectului, un număr de 23 de persoane fizice și juridice au dat curs demersului edilului municipiului Constanța. În 2022 proiectul a fost însă stopat.
 
Record de amenzi date de Garda de Mediu!
 
În ultimii ani, Primăria Constanța a fost amendată în mai multe rânduri de Garda de Mediu din Constanța atât pentru ciopârțirea copacilor de pe bulevardele orașului care s-au aflat în reabilitare (n.r. vezi cazul Teilor de pe bulevardul Ferdinand), cât și pentru operațiunile de depozitare a deșeurilor inerte pe amplasamentul verificat și pe care au fost descărcate (anterior unei note de constatare) deșeuri periculoase și nepericuloase, altele decât cele permise pe terenul situat în incinta Portului Constanța acces pe la Poarta 9, aflat în administrarea municipalității.


 
Precendentul „Cities Race to Zero” (n.r. Cursa Orașelor către Zero emisii de carbon)
 
Municipiul Constanța a aderat la obiectivele Acordului de la Paris în februarie 2021.

Primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, a semnat, în februarie 2021, Declarația de la Paris, o inițiativă la nivel de primari ai marilor orașe europene, angajând astfel municipiul Constanța în procesul global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a unei solicitări primite din partea Asociației Municipiilor din România. 

Obiectivele prioritare ale acestui demers vizează identificarea unor soluții locale pentru obținerea unui mediu sănătos pentru locuitorii municipiului.

Semnatarii acestei Declarații au fost incluși automat pe harta Cities Race to Zero, o inițiativă la nivel global de mobilizare a conducătorilor de orașe, regiuni, mediului de afaceri relevant, actorilor statali și marilor companii în scopul obținerii unei dezvoltări urbane sănătoase și fără emisii de carbon, care să prevină amenințările viitoare, să contribuie la crearea de locuri de muncă decente și să asigure o dezvoltare durabilă.

Cele mai multe proiecte aflate în implementare sau în curs de aprobare la nivelul municipiului se înscriu în acest obiectiv general, respectiv: proiectele de mobilitate urbană durabilă, reabilitarea marilor bulevarde, proiectele de regenerare urbană, proiectele de creştere a eficienţei energetice la grădiniţele, şcolile şi liceele din municipiul Constanţa, creşterea eficienţei energetice la unele clădiri rezidenţiale, achiziționarea de insule ecologice digitalizate, achiziționarea de autobuze electrice, reabilitarea rețelelor termice, achiziționarea stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice.

În 2023, Constanța alături de alte 16 UAT-uri din România s-au angajat să aibă zero emisii de carbon până în 2050 în cadrul „Cities Race to Zero” (n.r. Cursa Orașelor către Zero emisii de carbon).


 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Zero emisii de carbon 17 UAT-uri din România printre care și municipiul Constanța în cursa „Cities Race to Zero” !
 
LIVE VIDEO+TEXT Dezbatere publică pe tema majorărilor și introducerii de noi taxe în Constanța pentru 2025 (DOCUMENT+GALERIE FOTO+VIDEO)

„Adoptă un spațiu verde”. Un an de la lansare. Jumătate dintre solicitări au picat. Sensuri giratorii și câteva terenuri din Constanța și Mamaia vor fi „luate de suflet”!