Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
01:15 25 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Despagubitii pagubiti

ro

21 Jan, 2006 00:00 1074 Marime text

Pacalitii statului

Peste sase mii de persoane din judetul Constanta au fost pacalite de stat cu sume de cateva sute de mii de lei vechi pe care nu si le vor mai recupera niciodata * Acestea au depus banii respectivi pentru a-si crea un cont, de cele mai multe ori la CEC * Acolo ar fi urmat sa li se verse sumele corespunzatoare drepturilor pe care le au de primit in baza noilor legi de fond funciar * Numai ca aceste conturi, daca nu s-au efectuat operatiuni timp de un an, ele s-au blocat automat, iar banii au fost pierduti * Prin cele sase mii de cereri, petentii solicita despagubiri pentru peste 43.000 de hectare de teren agricol si aproape cinci sute de padure * Cele mai multe petitii se inregistreaza la Independenta, iar cele mai putine la Ghindaresti * Totodata, cea mai mare suprafata solicitata se inregistreaza la Deleni * Mai trebuie spus ca, in total, la nivelul judetului au fost validate 1722 de hectare din cererile de revendicare, din care 1719 hectare teren agricol si trei de padure

La inceputul anului trecut, Guvernul Romaniei demara o ampla campanie avand drept scop clarificarea situatiei terenurilor agricole care nu intrasera, pana la acea data, in posesia proprietarilor. Astfel, a aparut o noua lege, cu numarul 247/2005, care are drept scop completarea pe cea cu numarul 18/1991, dar si Legea 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere. In baza noului act normativ, la toate primariile din judet a inceput sa ploua cu cereri de retrocedare a terenurilor. Initial, oamenilor li s-a promis ca, acolo unde nu se va putea restitui pamantul, vor primi despagubiri in bani. Acestia urmau sa fie varsati in conturi deschise de proprietari la orice banca doresc. Cei care au depus astfel de cereri au inceput apoi sa umble dupa semnaturi, intrucat in majoritatea cazurilor era nevoie de dezbaterea succesiunii la un birou notarial. Unii au cheltuit si cateva milioane de lei, sperand sa recupereze aceste sume din banii ce urmau sa le intre in conturi drept despagubiri. Cele mai multe astfel de conturi au fost deschise la CEC, din anumite motive. Mai intai, majoritatea cererilor se inregistrau in mediul rural, ori este binecunoscut faptul ca, in afara de CEC, exista foarte putine filiale ale unor banci. Un alt motiv este reprezentat de perioada maxima in care un cont ramane activ, fara a se face miscare in el, in cazul de fata fiind vorba de un an de zile. Persoanele care au deschis conturi la alte banci, deja si-au vazut inchise aceste conturi, in cazul in care proprietarul nu a facut nici o miscare. Pentru ca despre asa-zisele despagubiri nici nu mai poate fi vorba. Taranii isi asteapta si astazi banii, intreband mereu autoritatile locale despre acest lucru, fara a primi insa un raspuns clar, intrucat nimeni nu stie exact ce se va intampla.Mii de cereri in judetNumai in judetul Constanta, exista peste 6000 de cereri, prin care sunt solicitate 43.144 hectare de teren agricol si 470 de hectare de padure. Din acestea, cele mai multe se inregistreaza la Independenta, 253, iar cele mai putine la Ghindaresti si Comana, 11, respectiv 14 astfel de cereri. Cea mai mare suprafata solicitata se inregistreaza la Deleni, nu mai putin de 1848 hectare teren agricol. In ceea ce priveste retrocedarea padurilor, in top conduce comuna Lipnita, cu 146 ha solicitate, urmata de Cobadin, cu 98. Cererile au fost mai intai analizate de comisiile locale, care, dupa solutionare, le-au trimis catre Comisia judeteana din cadrul Prefecturii. Dintr-un numar de 2413 de cereri solutionate de comisiile locale, la inceputul acestui an, au fost validate de comisia judeteana 253. Acest lucru se datoreaza in special faptului ca validarea se afla de-abia la inceput, fiind analizate la nivel central un numar foarte mic de dosare. Exista insa si cazuri, destul de putine, in care comisia judeteana a respins unele cereri, fiind considerate nefondate. Cazurile cele mai fericite, daca se poate spune asa, se inregistreaza la Mihail Kogalniceanu si Saligny, unde raportul dintre cererile solutionate de comisia locala si cele validate de Prefectura este de 68 la 63, respectiv de 32 la 29. In total, la nivelul autoritatii judetene au fost validate 1722 de hectare, din care 1719 teren agricol si trei ha de padure, acestea din urma la Ostrov.O noua cuponiadaSe pare insa ca Guvernul a realizat foarte repede ca bugetul nu permite acordarea de despagubiri, in conditiile unui numar foarte mare de cereri si a faptului ca, in proportii de peste 70%, pamantul nu mai poate fi retrocedat. Ca atare, se preconizeaza ca fostii proprietari de terenuri agricole si forestiere ce nu mai pot primi terenurile si urmeaza a fi despagubiti, sa primeasca actiuni la Societatea Comerciala Fondul Proprietatea SA, infiintata prin Hotararea de Guvern nr.1481 din data de 24 noiembrie 2005. Astfel, se intrezareste o noua cuponiada, din care vor castiga cei ce stiu cum sa lucreze cu actiuni, categorie in care nu intra miile de tarani ce asteapta inca pamantul mostenit din tata-n fiu. De mentionat ca acest fond a fost creat special pentru a fi despagubiti proprietarii imobilelor nationalizate, insa pana la urma se pare ca isi va extinde atributiile. Pentru a da credibilitate demersului, fondul va fi administrat de o societate straina, cu renume in domeniu. Prin aceasta societate, fostii proprietari vor detine actiuni la aproximativ o suta de agenti economici. Totodata, in administrarea fondului vor intra si creantele pe care tara noastra le are de recuperat de la mai multe state, in valoare de circa 2,5 miliarde de dolari, suma din care cu perspective de recuperare sunt doar o mica parte. In concluzie, pamantul ce nu a fost recuperat pana in prezent va fi mai mult ca sigur transformat in hartii, de valoare ce-i drept, care insa nu vor insemna mare lucru pentru taranul roman.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii