DNA Constanţa sesizează autorităţile din Madagascar în cazul lui Radu Mazăre! Care este motivul

Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a fost adus ieri în faţa judecătorilor din cadrul Tribunalului Constanţa! Şi asta pentru că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Constanţa au formulat o cerere specială în acord cu Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA Constanţa vor să sesizeze autorităţile din Madagascar, în vederea aprobării urmăririi lui Radu Mazăre într-un dosar penal în care fostul primar al Constanţei este suspectat de abuz în serviciu.
 
Aşa cum se ştie, Radu Mazăre a fost extrădat din Magadascar, aproape de jumătatea lunii mai 2019, pentru executarea unei pedepse de 9 ani de închisoare primite în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa.
 
În acest context (al extrădării pentru executarea celor 9 ani de închisoare), fostul primar al municipiului Constanţa - în acord cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală - nu poate fi urmărit, judecat ori deţinut în vederea executării unei pedepse, nici supus oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea.
 
Revenind la dosarul nostru, oficial, conform datelor oficiale aflate la Tribunalul Constanţa, în dosarul cauzei (4115/118/2019) cererea procurorilor DNA Constanţa vizează articolul 74 (Regula specialităţii) alin. 4 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Tribunalul Constanţa a rămas în pronunţare asupra cererii formulate de către procurorii DNA Constanţa.
 

Ce prevede articolul 74 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

 
„(1) Persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea, în afară de cazurile când:
a) statul care a predat-o consimte; în acest scop, autorităţile române competente vor transmite statului solicitat o cerere însoţită de actele prevăzute la art. 36 alin. (2) şi de un proces-verbal în care se consemnează declaraţiile persoanei extrădate;
b) având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit, în termen de 45 de zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul României, ori dacă a revenit în România după ce a părăsit teritoriul statului român.
 
(2) Autorităţile române vor lua măsurile necesare în vederea, pe de o parte, unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul României, iar pe de altă parte, întreruperii prescripţiei potrivit legislaţiei române, inclusiv recurgerea la o procedură în lipsă.
 
(3) Când calificarea dată faptei incriminate va fi modificată în cursul procedurii, persoana extrădată nu va fi urmărită sau judecată decât în măsura în care elementele constitutive ale infracţiunii recalificate ar îngădui extrădarea.

 
(4) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) cererea adresată statului străin se formulează de către Ministerul Justiţiei, în baza încheierii instanţei competente să soluţioneze cauza în primă instanţă, la propunerea motivată a Ministerului Public sau în baza încheierii instanţei pe rolul căreia se află cauza, dacă extrădarea a fost acordată după trimiterea în judecată a persoanei extrădate, după caz“, potrivit http://legislatie.just.ro.
 
La începutul lunii iulie, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au anunţat dispunerea punerii în mişcare a acţiunii penale în trei dosare distincte şi începerea urmăririi penale într-un al patrulea dosar faţă de mai multe persoane (inculpaţi şi suspecţi) din cadrul Primăriei Constanţa, după cum urmează:
 
„1. Făgădău Decebal, la data faptei viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta, la data faptei şefă a Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, toţi trei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie, şi faţă de Tănase Luiza Elena, la data faptei arhitect-şef al primăriei municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ștefan, la data faptei primar al municipiului Constanţa, ambii pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
 
Starea de fapt reţinută de procurorii anticorupţie în această cauză a fost mediatizată prin comunicatul nr. 1126/VIII/3 din 04 decembrie 2017 şi se referea la construirea, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, în zona centrală a staţiunii Mamaia, a unui imobil în regim P+5E-6E cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizaţii de construire, emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanţa“.
 

„2. Mazăre Radu Ştefan, la data faptei primar al municipiului Constanţa, pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
 
În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt: În luna mai 2007, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, cu încălcarea prevederilor legale, a iniţiat un proiect de hotărâre în vederea vânzării prin negociere directă şi nu prin licitaţie publică, către o societate comercială, a unei suprafeţe de 4.000 mp teren, amplasată în intravilanul mun. Constanţa, zona Lacului Siutghiol.
 
Ulterior, inculpatul a perfectat contractul de vânzare-cumpărare a acestui teren, deşi preţul de 110.000 euro fără TVA (25,25 euro/mp) era vădit mai mic decât cel real (300.305 euro fără TVA). În luna noiembrie 2012, procedând în aceeaşi manieră, inculpatul a permis realizarea unui schimb de terenuri cu o societate comercială în condiţii vădit păgubitoare pentru patrimoniul municipiului Constanţa. Tranzacţia a fost una inutilă şi a reprezentat o formă disimulată de înstrăinare directă (nu prin licitaţie publică) şi la preţuri mult mai mici decât cele reale a unor terenuri ce prezentau interes pentru firma respectivă.
 
Tranzacţia a fost încheiată în forma propusă de inculpat în anul 2018, iar prin această tranzacţie societatea comercială a cedat suprafaţa de 542 mp, evaluată la suma de 15.718 euro, şi a primit la schimb 412 mp, evaluaţi la 76.396 euro“.
 
„3. Mazăre Radu Ştefan, la data faptei primar al municipiului Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, în formă continuată. În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:
 
În perioada 2007-2009, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, cu încălcarea prevederilor legale, a înstrăinat, la preţuri subevaluate (aproximativ 700.000 euro), opt terenuri în suprafaţă totală de aproximativ 6.000 mp din domeniul privat al municipiului Constanţa, situate toate în staţiunea Mamaia. În realitate, preţul acestor terenuri se ridica la aproximativ 2.200.000 euro“.
 
„4. Într-o cauză separată, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un număr de 29 de funcţionari din cadrul primăriei municipiului Constanţa, pentru săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul (sub forma autoratului şi a complicităţii). Din ordonanţa întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:
În perioada octombrie 2008 - februarie 2012, funcţionarii respectivi, cu încălcarea legii, au înstrăinat către mai multe persoane fizice şi juridice un număr de 32 de terenuri (în total 14.922 mp) la preţuri vădit mai mici decât cele reale. Inculpaţilor şi suspecţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 şi 307 Cod de procedură penală. Facem precizarea că începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activităţi care nu pot, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie“, potrivit DNA.
 

Condamnări

 
Amintim că fostul primar al municipiului Constanţa se află în spatele gratiilor, el fiind condamnat definitiv la 9 ani de închisoare în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa.
 
Într-un alt dosar, Radu Ştefan Mazăre a fost condamnat la nouă ani şi zece luni de închisoare, decizia nefiind una definitivă. De asemenea, într-o altă cauză, cel al unor terenuri din Mamaia aparent subevaluate, Tribunalul Constanţa a decis condamnarea lui Radu Mazăre la aproape 7 ani de închisoare. Decizia nu este definitivă, ea fiind atacată la Curtea de Apel Constanţa.
 
În dosarul Campusului Social Henri Coandă, unde este acuzat de luare de mită şi de fals în declaraţii (3 infracţiuni), Radu Mazăre a fost achitat în primă instanţă, însă a primit o amendă penală de 5.000 de lei. Nici această decizie nu este definitivă.
 
Citeşte şi:
 
Veste proastă pentru Radu Mazăre!