DNA - „Dosarul «a ajuns unde trebuia»“ „Nepotul“ unui judecător din Tribunalul Constanţa, „lucrat“ de procurorii Anticorupţie (rechizitoriu)

Judecătorul a desfiinţat certificatul de urbanism nr. 718 din 20.12.2007, înregistrat la Primăria Năvodari cu nr. 25623/20 12 2007, eliberat către SC Ecological Center SA Năvodari, referitor la construirea obiectivului „Centru de Gospodărire Deşeuri Industriale“.
 
Virgil Roman Lungu, acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, solicită Curţii de Apel Constanţa să fie pus în libertate. El a formulat o contestaţie împotriva deciziei judecătorului Lucian Lică, din Tribunalul Constanţa, care i-a respins, ca neîntemeiate, cererile formulate privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau control judiciar. Virgil Roman Lungu a fost deferit Justiţiei de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa. Magistraţii susţin că, „în perioada septembrie 2014 - sfârşitul lunii ianuarie 2015, între un denunţător şi inculpatul Lungu Virgil Roman au fost purtate mai multe discuţii, în cadrul cărora acesta din urmă a pretins şi acceptat primirea unor sume de bani cuprinse între 20.000 de euro şi 50.000 de euro“. DNA arată că banii ar fi fost pretinşi pentru ca Roman să-şi „folosească influenţa pe care afirma că o are asupra unui magistrat din cadrul Tribunalului Constanţa, cu scopul de a-l determina pe acesta să revină asupra unor măsuri asigurătorii, în sensul revocării acestora, şi să-i garanteze denunţătorului o judecată corectă, imparţială“. În contextul celor mai sus precizate, ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul cauzei întocmit de procurorii Anticorupţie, document ce poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente“.
 
Coincidenţă sau nu, numele lui Lungu Virgil Roman apare şi în dosarul 748/118/2014 aflat pe masa judecătorului Gheorghe Viorel Teodor, unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Tribunalului Constanţa. În cauza ce are ca obiect „infracţiunea de spălare de bani“ mai sunt judecaţi Robert Iulian Feodor şi Vasile Bratu. Conform datelor noastre, acesta pare să fie dosarul la care procurorii Anticorupţie fac referire în rechizitoriu.

Avertizat că urma un sechestru

Potrivit DNA, „în cuprinsul denunţului formulat la data de 17.10.2014, de numitul (...), acesta a învederat faptul că, începând din anul 2010, a fost cercetat penal în dosarul nr. (...)/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, împreună cu numiţii Lungu Virgil Roman şi (…), în cursul lunii februarie 2014 dispunându-se trimiterea în judecată a celor trei“. „Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. (...)/118/2014, iar după încheierea procedurii de cameră preliminară, a fost fixat un prim termen de judecată la data de (…) .06.2014, când instanţa, din oficiu, a pus în discuţie necesitatea luării măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor inculpaţilor, precum şi, în ceea ce-l priveşte pe numitul (...), ale tatălui şi concubinei acestuia, respectiv ale numiţilor (...) şi (...). Potrivit susţinerilor denunţătorului, anterior datei de (…) .06.2014, numitul Lungu Virgil Roman îi comunicase faptul că dosarul «a ajuns unde trebuia», sintagmă din care numitul (...) a înţeles că se referea la un anumit magistrat judecător, cu atât mai mult cu cât, în acelaşi context, sus-numitul îl avertizase că instanţa urma a institui sechestru atât asupra bunurilor sale, cât şi ale familiei“, potrivit sursei mai sus citate.

Poprirea pe un apartament şi o maşină

„La termenul de judecată din data de (…).06.2014, instanţa a pus în discuţia părţilor, din oficiu, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi ale numiţilor (...) şi (...), dispunând, totodată, emiterea de adrese către toate instituţiile bancare, în vederea identificării conturilor bancare ale persoanelor menţionate. Cu aceeaşi ocazie, instanţa a respins solicitarea formulată de către apărătorul ales al numitului (...), privind efectuarea de verificări similare şi cu privire la membrii familiei inculpatului Lungu Virgil Roman, situaţie în care denunţătorul a considerat că susţinerile acestuia din urmă sunt veridice, (…). După primirea relaţiilor solicitate, instanţa de judecată s-a pronunţat asupra luării de măsuri asigurătorii prin încheierea pronunţată la data de (…).09.2014, dispunând instituirea sechestrului şi a popririi asupra unui apartament şi a unui autoturism aflate în proprietatea numitei (...), precum şi asupra tuturor sumelor de bani deţinute de către aceasta la (…), până la concurenţa valorii de 233.000 de lei şi 30.000 de euro. De asemenea, prin aceeaşi încheiere, s-a dispus instituirea sechestrului şi a popririi asupra unui autoturism aflat în proprietatea numitului (...), precum şi asupra tuturor sumelor de bani deţinute de către acesta la (…), până la concurenţa valorii de 343.000 de lei şi 117.800 de euro“, se mai arată în rechizitoriu.

„Preşedintele completului de judecată - unchiul său“

„În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii (...) şi Lungu Virgil Roman, în mod similar, a fost luată măsura asigurătoare a popririi asupra sumelor de bani aflate în conturile deţinute la aceleaşi unităţi bancare, până la concurenţa valorii de 577.000 de euro, respectiv a valorii de 135.000 de lei. (...) Potrivit susţinerilor numitului (...), la scurt timp după pronunţarea încheierii din data de (…) .09.2014, acesta a purtat o discuţie cu inculpatul Lungu Virgil Roman, care i-a adus la cunoştinţă faptul că preşedintele completului de judecată învestit cu soluţionarea dosarului nr. (...)/118/2014 al Tribunalului Constanţa este unchiul său, situaţie în care s-a oferit să întreprindă demersuri pe lângă magistratul judecător în favoarea denunţătorului. În acest context, în zilele următoare, numitul Lungu Virgil Roman i-a propus denunţătorului (...) remiterea sumei de 50.000 de euro, ce urma a fi transmisă «unchiului său», sumă în schimbul căreia acesta urma să revină asupra măsurilor asigurătorii luate, în sensul revocării acestora, şi să-i garanteze o judecată corectă, imparţială“, conform procurorilor Anticorupţie.

„Cam cât crezi că ne cere acesta, după tine, aşa?“

„În cadrul acestei întâlniri, discuţiile purtate au vizat persoana care va discuta cu «unchiul» inculpatului, magistratul (...), cuantumul sumei de bani ce urmează a fi remise acestuia în scopul solicitat de denunţător.
Astfel, inculpatul Lungu Virgil Roman i-a spus martorului (...) că (…) va discuta cu judecătorul cauzei nr. (...)/118/2014 a Tribunalului Constanţa, care îi va spune (…) ce poate face în sensul arătat de denunţător. Din discuţia purtată cu martorul, rezultă că inculpatul a înţeles că suma de bani urmă să fie remisă judecătorului cauzei pentru ca acesta «să fie corect», să administreze probele astfel cum vor fi solicitate de martor şi să revoce măsurile asigurătoare dispuse prin încheierea de şedinţă din data de (…) .09.2014. Inculpatul Lungu Virgil Roman, pentru a întări şi mai mult convingerea martorului cu privire la gradul de rudenie existent între el şi magistratul (...), a mai afirmat că, în cadrul discuţiilor avute cu judecătorul cauzei, acesta din urmă i-a spus să nu-şi angajeze un apărător ales, întrucât nu are nevoie. Referitor la suma de bani ce urma să fie remisă judecătorului (...), fiind întrebat de martorul (...) «cam cât crezi că ne cere acesta, după tine, aşa?», inculpatul Lungu Virgil Roman, a precizat că nu ştie, «nu cred că mai mult de 20 - 25», mai mult nu, «pentru că nu are de ce şi pentru ce». (...) Discuţia a continuat, martorul denunţător reamintindu-i inculpatului multiplele întâlniri pe care le-au avut, întâlniri în cadrul cărora au fost negociate diverse sume de bani ce urmau a fi remise magistratului judecător anterior menţionat, Lungu Viorel Roman pretinzând iniţial suma de 50.000 de euro, ulterior suma fiind redusă la 25.000 de euro. Mai mult decât atât, inculpatul i-a comunicat martorului denunţător că, dacă mai aşteaptă, este posibil ca şi această sumă de 25.000 de euro să mai scadă“, se mai arată în rechizitoriu.

Spălare de bani

Aşa cum precizam şi mai sus, coincidenţă sau nu, numele lui Lungu Virgil Roman apare şi în dosarul 748/118/2014 aflat pe masa judecătorului Gheorghe Viorel Teodor, vicepreşedintele Tribunalului Constanţa. În cauza, ce are ca obiect „infracţiunea de spălare de bani“, mai sunt judecaţi Robert Iulian Feodor şi Vasile Bratu, iar printre părţile civile se află Emil Gheordunescu. Într-un alt dosar, Gheordunescu a fost condamnat alături de Dan Frumuşelu, agent de poliţie în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Constanţa, la închisoare cu executare.

Judecătoarele Marinela Mitan şi Iulia Cezara Suciu s-au abţinut

Dosarul 748/118/2014 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanţa pe data de 29 ianuarie 2014. La termenul din data de 10 februarie 2014, instanţa a preschimbat primul termen de judecată la data de 14 februarie 2014, când dosarul a fost trimis în cameră preliminară. Pe data de 25 martie 2014, instanţa a admis ca fondată declaraţia de abţinere formulată de judecătoarea Marinela Mitan. Pe data de 26 martie 2014, a fost admisă şi declaraţia de abţinere formulată de judecătoarea Iulia Cezara Suciu. Ulterior, dosarul a ajuns pe masa judecătorului Gheorghe Viorel Teodor, vicepreşedintele Tribunalului Constanţa, care, pe data de 3 septembrie 2014, a dispus instituirea sechestrului asigurător, respectiv a popririi asigurătorii, asupra unui apartament din Mangalia, a unui autoturism marca Skoda Octavia, a unui BMW 520D, dar şi asupra unor sume de bani până la concurenţa valorii 711.000 de lei şi 607.000 de euro.

Următorul termen a fost stabilit pentru data de 29 mai.

Printre fostele dosare ale judecătorului Teodor Viorel Gheorghe se numără şi cel în care au fost condamnaţi fostul primar din Năvodari, Tudorel Calapod (fost şef al RAR Constanţa), omul de afaceri Roberto Vincentelli, dar şi Manuela Ştefania Marinescu, administratorul firmei Ecological Center SA Năvodari. În cauză, Calapod a fost acuzat că ar fi sprijinit Ecological Center în obţinerea acordului de mediu privind construirea unui depozit de deşeuri toxice şi periculoase pe raza oraşului Năvodari. Fostul primar din Năvodari a fost condamnat de Teodor Viorel Gheorghe la trei ani şi şase luni de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, în formă continuată, şi la alte şase luni de detenţie pentru fals intelectual. Tribunalul a contopit condamnările, dispunând ca Tudorel Calapod să execute pedeapsa cea mai grea, de 3,6 ani de închisoare.

SC Ecological Center SA Năvodari - construire „Centru de Gospodărire Deşeuri Industriale“

Mai departe, Vincentelli a fost achitat pentru dare de mită, dar a primit o amendă cu caracter administrativ în sumă de 1.000 de lei. Marinescu a fost, de asemenea, achitată pentru uz de fals în formă continuată, însă i-a fost aplicată o amendă cu caracter administrativ în sumă de 1.000 de lei. SC Ecological Center SA Năvodari a fost achitată pentru uz de fals în formă continuată, unitatea fiind amendată tot cu suma de 1.000 de lei. Judecătorul a desfiinţat certificatul de urbanism nr. 718 din 20.12.2007, înregistrat la Primăria Năvodari sub nr. 25623/20 12 2007, eliberat către SC Ecological Center SA Năvodari, referitor la construirea obiectivului „Centru de Gospodărire Deşeuri Industriale“. Ulterior, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Vincentelli la un an de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru dare de mită. Marinescu a luat şase luni de închisoare cu suspendare condiţionată pentru uz de fals în formă continuată. Asta în timp ce SC Ecological Center SA Năvodari a primit o amendă penală în cuantum de 7.000 de lei, pentru uz de fals în formă continuată.

Extrădarea lui Nicuşor Constantinescu şi NUP-ul lui Mazăre

Nu este de trecut cu vederea faptul că, în luna octombrie 2014, judecătorul Gheorghe Viorel Teodor a analizat cererea de extrădare a lui Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa. Magistratul a menţinut o soluţie de neîncepere a urmăririi penale primită de primarul suspendat al Radu Ştefan Mazăre într-o cauză în care a fost acuzat de Ion C.C. Sturdza, unul dintre moştenitorii familiei Sturdza, cea care a câştigat în instanţă 65 de hectare situate în Constanţa, de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecinţe deosebit de grave.

„Bani pentru şefi din CJC“

Gheorghe Viorel Teodor a mai avut în atenţie, pentru scurt timp, şi dosarul denumit generic „Bani pentru şefi din CJC“ unde au fost judecaţi şi condamnaţi, de Curtea Supremă, Eugeniu Mija (afacerist din Bucureşti), Lupşa Realini, cântăreţ al formaţiei Gaz pe Foc, fost partener de afaceri al social-democratului Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, şi Nicolae Vasilescu, înalt funcţionar public, şef al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor, preşedinte al Casei Româno-Chineze şi deputat USL (Colegiul 2 Craiova).

Citeşte şi

Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, analizată în şedinţă secretă (rechizitorii)

Radu Mazăre, NUP pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu consecinţe deosebit de grave
 
Procese „grele” cu legături la Constanţa
Ei sunt judecătorii care i-au trimis la închisoare pe inculpaţii din dosarul „Bani pentru şefi din CJC”