#Dobrogeaetnică ZIUA de Constanţa celebrează Dobrogea printr-o nouă campanie. Atmosfera zilei de 14 noiembrie 1878. Istoricul Stoica Lascu, de azi, în Biblioteca Virtuală

Ne mai despart doar câteva zile de un eveniment aniversar major pentru Dobrogea şi dobrogeni, un eveniment pe care cotidianul ZIUA de Constanţa a considerat şi de această dată că este onorant să-l sărbătorească în cadrul unei campanii, al cărei apogeu este celebrarea - pe 23 noiembrie, în sala „Remus Opreanu” a Consiliului Judeţean Constanţa - a celor 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă.
 
Tot pe 23 noiembrie se împlineşte un an de când ZIUA de Constanţa a lansat public Fondul documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ (pe care îl găsiţi AICI), intrând în casele dvs. sub forma unei biblioteci virtuale, în care aţi putut lectura, în format digitalizat, titluri rare, greu accesibile publicului larg.
 
Campania pe care ZIUA de Constanţa o demarează astăzi şi care va continua până pe 23 noiembrie prilejuieşte lansarea, în format digitalizat, a unui număr important de volume ce povestesc istoria Dobrogei prin semnătura unor personalităţi care merită şi trebuie cunoscute de generaţiile de astăzi.

Carol I: „Un mare act care va fi înscris în istoria noastră”

De astăzi, puteţi lectura în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa lucrarea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 – 1916)”, semnată de istoricul Stoica Lascu, care cuprinde 430 de documente de certă valoare istorică, având ca izvor exclusiv presa acelor vremuri.
Data de 14 noiembrie 1878, când domnitorul Carol I (1866-1914 - devenit rege în martie 1881) oficializa Reintegrarea Dobrogei la Statul Român, ca urmare a hotărârilor Congresului de Pace de la Berlin (1 iunie-1 iulie 1878), este ilustrată în Monitor pe 17 noiembrie 1878. Pentru recompunerea unei imagini cât mai apropiate de realităţile istorice circumstanţiale Dobrogei, vă prezentăm atmosfera acelei zile.

„TRECEREA ARMATEI ÎN DOBROGEA

Marţi, la 14 Noembre curent, A.S.R. Domnul, însoţit de d-nii inspector-general Davila, colonelul adjutant Fălcoianu, din corpul de stat-major, adjutant locotenentul-colonel Filitis şi d-nii prefecţi ai poliţiei capitalei şi al districtului Ilfov, a pornit din Bucuresci în dimineţa acelei zile pentru Brăila, spre a trece acolo în revistă trupele decise a trece în Dobrogea prin acel punct.
 
Trenul princiar a sosit în gara Brăila la ora 9 dimineţa, unde A.S.R. a fost întempinat de d. Ministru-preşedintele I. C. Brătianu, care pornise din Bucuresci cu trenul accelerat din ajun, de d. general Angelescu, comandantul divisiunei destinată Dobrogei, toţi comandanţii superiori, autorităţile civile ale districtului, o companie de vânători cu musică şi drapel, o companie din garda naţională şi un imens public care umpluse
gara şi împrejmuirile ei, şi care salută sosirea Măriei Sale cu urările cele mai frenetice şi entuziaste.
După trecerea pe d'inaintea trupelor de gardă, A.S.R. fu întâmpinat, la intrarea în sala de recepţiune a gărei, de d. Primar al oraşului Brăila, care pronunciă următorul discurs:
 
Măria Ta,
În numele cetăţenilor Brăileni, salut cu respect venirea Măriei Vostre în cetatea nostră. Sosirea A. V.R. în mijlocul nostru, în împrejurări ca cele de faţă, ne procură mult dorita ocasiune de a Vă presenta omagiile nostre şi de a Vă exprima profundele simţăminte de devotament şi recunoscinţă ce Vă păstrăm pentru virtuţiile patriotice, bărbăţia şi înţelepciunea cu care aţi condus armata în lupta pentru independinţa ţării.
 
Înaltele Voastre simţăminte, abnegaţiunea cu care aţi răspuns la sacrificii, ori de câte ori datoria de ţară Vi le-a cerut, durerea şi fericirea ce aţi împărtăşit în tot-de-una cu noi, a înstărit legăturile dintre naţiune şi Alteţa V.R.; ast-fel în cât Naţiunea şi Domnul, fac astă-di un singur corp, însoţit de o singură inimă. Ţara se simte mândră că Providenţa i-a reservat fericirea de a vedea că sub auspiciele A. V. R. a reînviat virtuţile străbune în inima fiilor săi, şi că a reluat peste Dunăre calea străbătută de Divul Trajan şi de Mircea-cel-Mare, în fruntea legiunilor romane, pentru plantarea principielor civilisaţiunei printre populii din Orientul Europei.

 
Trecând în posesiunea Dobrogei, unde urme nepieritoare atestă că ea ne-a aparţinut o dată, România îndeplinesce astăzi un act, nu de cucerire, ci de revendicare.
România are în acestă parte a Orientulul o mare misiune de îndeplinit. Continuând opera începută de străbunii săi, dar întreruptă de secoli de barbarie şi de întuneric, România nu aspiră la altă victorie de cât la aceea a cuceririi morale, prin plantarea în inimile populaţiunilor din Dobrogea, a simţămintelor şi ideilor generoase ce caracterisă pe populul român.
 
Drapelul său, triumfător pe câmpul de luptă, al independenţei, poartă cu sine devisa: Justiţie şi Libertate, fundamente ale tuturor societăţilor civilizate. El va fâlfâi mândru şi peste câmpiile Dobrogei şi peste ţărmul mărei Negre, anunţând lume, din acea parte, că o nouă eră i se deschide oră de libertate şi prosperitate.
 
Bucuria nostră ar fi fost îndoită, dacă am fi putut astăzi să supunem şi A.S.R. Doamnei omagile noastre sincere şi să-i esprimăm profundele simţimente de devotament şi de recunoştinţă ce îi păstrăm pentru stăruinţele fără preget ce a depus la vindecarea şi alinarea rănilor şi suferinţelor oştenilor noştri.
Să Trăiască Măria Ta !
Să trăiască Măria Sa Doamna !

Să trăiască armata română !
 
La care A.S.R. Domnul bine-voi a răspunde:
Sunt foarte simţitor de frumoasele cuvinte ce-mi adresaţi în numele oraşului Brăila, şi vă mulţămesc. Am venit cu atât mai mare bucurie în mijlocul d-vostră, cu cât astăzi se va împlini sub ochii voştri un mare act care va fi înscris în istoria noastră. Anexarea Dobrogei la România va deschide un nou isvor de înflorire scumpei noastre ţări, şi sunt convins că Brăila, prin importanţa sa comercială, va lua ast-fel-un mare avânt de viaţă şi prosperitate.
Vă mulţămesc şi în numele Doamniei, pentru simţămintele de iubire ce le esprimaţi. Ea ştie tot ce damele din Brăila au făcut pentru răniţi, şi Noi amândoui Ie mulţumim pentru patriotismul şi abnegaţiunea ce au arătat în acest mare resbel.
 
După acesta, d. preşedinte al comitetuluI permanent de Brăila pronunţă următorul discurs:
 
Măria Ta,
Trecerea triumfală a armatei române în Dobrogia a procurat cetăţenilor judeţulul Brăila fericita ocasiune de a aduce Alteţei Sale Regale omagiele lor de recunoscinţă şi de devotament pentru faptul măreţ al
recunoscerei independinţei României, ca fruct al victoriilor repurtate de oştenii sub comanda marelui
căpitan Carol I.
Suntem mândri primind în mijlocul nostru cu vii aclamaţii pe Alesul Naţiunei încoronat de victoriile strălucite culese pe câmpul de onoare, şi satisfăcuţi de a vedea armata română trecând Dunărea în Dobrogea chiar în faţa Ghecetului, de unde, în anul trecut, se aruncau asupra căminelor noastre bombele inamicului.
Astăzi, acele bombe au dispărut, a amuţit prin virtutea militară a Alteţei sale Regale, căreia Providenţa i-a încredinţat înalta misiune de a conduce Naţiunea Română pe calea începută de Marele Trajan şi a asigura neamului românesc un viitor strălucit în Orientul Europei, sub glorioasa Domnie a Măriei Tale.
Să trăiască Augusta Elisabeta Doamna !
Să trăiască România liberă şi independentă !
 
La care Măria Sa bine-voi a răspunde:
Vă mulţămesc pentru cuvintele bine simţite cu cari mă întâmpinaţi. Întâia bombă care a căzut în oraşul Brăila a fost semnalul resbeluluI, şi bateriile din Calafat au răspuns în aceeaşi zi. Prin luptele de peste Dunăre s'a întărit independenţa şi mărirea ţării; astăzi, trecem Dunărea pentru a două oară, însă în pace şi linişte, spre a lua în posesiune o ţară pe care armata prin vitejia sa, a câştigat'o pe câmpiile Bulgariei.
 
Cuvintele Măriei Sale fură primite cu cele mai vii aclamaţiuni de numerosul public ce asista; după aceea A.S.R. încălecă şi, însoţit de statu-major şi de populaţiunea imensă, care înconjura gara şi care n'a încetat urările sale în tot parcursul, se îndreptă spre locul unde erau aşezate trupele pe două linii.
După trecerea în revistă, s'a dat citire în corpuri următorului înalt Ordin de zi, care fu salutat cu unanime urări:
 
Ostaşi!
Marile Puteri Europene, prin tratatul din Berlin, au unit cu România Dobrogia, posesiunea vechilor noştri Domni.
Astăzi, voi puneţi piciorul pe acest pământ care redevine ţară română.
Voi nu intraţi în Dobrogia ca cuceritori, ci intraţi ca amici, ca fraţi ai unor locuitori cari de acum sunt concetăţenii voştri.
Ostaşi ! În noua Românie, voi veţi găsi o populaţiune în cea mare parte română. Dar veţl găsi şi locuitori de alt neam, de altă religiune. Toţi aceştia, devenind membri al Statului român, au drept de o potrivă la protecţiunea, la iubirea voastră.
Între aceştia veţi afla şi populaţiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosibesc de ale noastre. Eu, cu dinadins vă recomand de a le respecta.
Fiţi în mijlocul noilor voştri concetăţeni ceea ce aţi fost până acum şi în timp de pace ca şi pe câmpul de onoare, ceea-ce cu mândrie constat că vă recunoaşte astăzi Europa întreagă, adică model de bravură şi de disciplină,
aperătorii drepturilor României şi înainte-mergătorii legalităţii şi civilisaţiunei europene.
Cale bună dar, ostaşilor, şi Dumnezeu să vă protegă !
Cugetările Mele cele mal afectuoase sunt nedespărţite de voi.
Să trăiască România !
Dat în Brăila, la 14 Noembre, anul 1878.
CAROL
 
După acesta A.Sa R. Domnul se puse în capul trupelor şi le conduse împrejurul altarului divin instalat pe o movilă din apropiere, unde Eminenţa Sa părintele Melhisidek, episcopul Dunărei-de-Jos, înconjurat de un numeros cler, ascepta îmbrăcaţi în hainele sacerdatele, spre a oficia un Te-Deum şi a bine-cuventa trupele ce urmau a se pune în marş.
După terminarea oficiului divin, A. Sa R. trecu prin oraşul Brăila în capul trupelor unde fu primit cu buchete şi corone de florI, ce i se aruncau şi i se presintau în cale, şi unde populaţiunea Îl salută cu urările cele mai frenetice. În mijlocul oraşului A. S. R. primi defileul trupelor, cari se îndreptară toate către port, unde se făcuse pregătirile pentru îmbarcarea şi transbordarea imediată. Acolo primăria oraşului ridicase un arc de triumf şi toate bastimentele, împodobite cu pavilioanele tuturor ţărilor şi purtând în vârful catargului principal pavilionul român, asceptau ast-fel spre a saluta trecerea pe ţărmul drept al DunăreI al armatei române.
 
La ora 12 din zi, A.S.R. Domnul sosi în port; se urcă pe bastimentul „Ştefan-cel-Mare“, unde fu primit de d. ministru-preşedinte, de Eminenţa Sa părintele Melhisidek, de autorităţile civile ale districtului, de notabilii oraşuluI Brăila, de d-nii representanţi ai Companiei austriece de navigaţiune pe Dunăre, şi d. Foscolo, care a binevoit a pune la disposiţiunea guvernului mai multe bastimente pentru trecerea mai repede a trupelor în diferite puncte.
Încă de dimineţă, pavilionul român fâlfâia pe malul drept al Dunărei, unde se şi instalase un biurou telegrafic şi unde un numeros public dobrogean, Musulmani, Bulgari şi Români, cu toată întunecimea şi umezeala atmosferică acoperită de nori şi ceaţă, aşteptau cu nerăbdare trecerea trupelor.
A.S.R. Domnul asistă ast-fel la îmbarcarea şi transbordarea celor întâi trupe ce treceau în Dobrogia; la ora 1 după amezi, un detaşament de roşiori, o companie de vânetori, o baterie de artilerie şi regimentul 5 de infanterie de linie se aflau trecuţi pe malul drept şi la acea oră bastimentul „Ştefan-cel-Mare“ se puse în mers către acel ţărm. Ajuns acolo, Alteţa Sa Regală ură călătorie bună trupelor, cari, cu drapelele desfăşurate şi întonând imnul naţional, salutară cu cel mai viu entusiasm pe iubitul lor Suveran. După aceea, E.S.Episcopul Melhisedek dete bine-cuvântarea sa trupelor, cari se puseră îndată în marş spre Măcin.
De acolo, A.S.R. adresă o telegramă A.S. R. Doamnei, anunţând efectuarea trecerei trupelor, apoi se reîntorse în portul Brăila, unde fu primit cu aclamările şi felicitările unanime ale populaţiunei, care aştepta nerebdătoare pe mal.
 
La ora 2, A.S.R. scoborâ din bastimentul militar, esprimând vii mulţămiri E.S. părintelui Melhisedek pentru sufleteasca dragoaste ce a bine-voit să arate armatei, d-lui primar şi preşedinte al comitetului Brăila, pentru patriotica primire ce a făcut Înălţimei Sale şi armatei, precum şi d-lul Vrăbiescu, care oferise locuinţa sa pentru primirea Alteţei Sale Regale, şi unde se şi pregătise un dejun, pe care A.S.R. nu l-a putut onora, fiind ora înaintată şi trebuind a se înapoia, după itinerarul fixat mai dinainte, la Bucuresci.
 
Descinderea M.S.R. Domnului în portul Brăila a fost salutată cu 21 tunuri ce s'a tras de bastimentul „Ştefan-cel-Mare" şi, în fine, la ora 2 şi jumătate Alteţa Sa Regală, însoţită de d. ministru-preşedinte şi suita Sa, reluă trenul special care aştepta în port, şi porni spre Bucuresci unde sosi în deplină sănătate, la ora 8 şi jumătate seara.
 
În garele Buzău şi Ploesci, A.S.R. Domnul fu întâmpinat de autorităţile civile şi militare ale localităţii, detaşamente de dorobanţi şi guarda naţională cu musică şi drapel. Garele împodobite cu arcuri de triumf şi iluminate cu facle, erau pline de un numeros public care aştepta spre a esprima patrioticele Sale felicitări, la care Alteţa Sa Regală a bine-voit a răspunde prin mulţămirile cele maI simpatice.
În gara Bucuresci, A.S.R. a fost întâmpinat de I.P.S.S. Mitropolitul Primat, de d. ministru de Interne şi mai multe alte persoane de distincţiune, esprimând Înălţimei Sale Regale cele mai călduroase şi patriotice felicitări“.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
 
La iniţiativa parlamentarului Gigi Christian Chiru, cu sprijinul tuturor parlamentarilor constănţeni, a fost lansat proiectul de lege privind instituirea Zilei Dobrogei, adoptat la 9 septembrie 2015 de Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.