Dosarul privatizarii Chimpex, pe masa procurorilor DNA

Din anul 1999 pana in 2004, Chimpexul a fost vaca de muls a familiei Gritac * Afacerea a fost profitabila pentru Rompac, care a cumparat de la stat cu trei milioane de dolari si a vandut dupa cinci ani, fara sa faca vreo investitie, cu 11 milioane de dolari

Societatea Chimpex isi desfasoara activitatea in portul Constanta si se ocupa cu manipularea de marfuri la export-import si tranzit. Chimpex detine 10 dane in port foarte bine pozitionate si este singurul terminal de produse chimice.Chimpex SA s-a privatizat in anul 1999 prin vanzarea pachetului majoritar de actiuni. Fostul Fond al Proprietatii de Stat a vandut 70% din actiunile Chimpex catre SC Rompac International SA Bucuresti, al carui principal actionar este Dan Gritac. In momentul de fata, dosarul se afla pe masa procurorilor de la DNA, in scurt timp urmand sa inceapa audierile.Prin contractul de privatizare, SC Rompac SA se obliga ca pe langa plata pachetului de actiuni sa realizeze intr-un an investitii in capacitatea de productie si in proiecte de mediu. Aceste obligatii asumate erau garantate prin instituirea unui gaj asupra a 35% din pachetul de actiuni vandut de FPS. Procentul a fost astfel stabilit ca in cazul in care Rompac nu isi respecta obligatiile asumate, sa piarda majoritatea actiunilor. Daca nu realiza obligatiile investitionale asumate, Rompac ramanea cu 45,49% din pachetul total de actiuni. Ca sa nu devina minoritar, Gritac a facut o smecherie. Pentru ca nu a realizat nicio investitie, in cursul anului 2002, la Chimpex a avut loc o majorare de capital social prin emiterea a 400.400 actiuni care au fost subscrise in totalitate de Rompac la valoarea nominala de 25.000 lei. In acest fel, daca FPS isi aducea aminte de clauzele din contractul de preluare a Chimpexului si ar fi trecut la executarea garantiei, Rompac ar fi detinut in continuare pachetul majoritar de actiuni si implicit controlul societatii. Timpul a dovedit ca aceasta a fost o masura de care nu era nevoie, pentru ca niciodata FPS nu a deranjat actionarul majoritar de la Chimpex. Acoperit fiind, Gritac si-a vazut de treburi si pe langa faptul ca nu a adus niciodata bani la Chimpex, a incercat tot timpul sa scoata cat a putut de multi din societate.Gritac a capusat Chimpex cu RompacImediat dupa privatizare, intre Chimpex si Rompac a fost incheiat un contract de agentie prin care 10% din veniturile societatii erau directionate catre Rompac pe motiv ca reprezentantii acesteia gaseau contracte pentru operatorul portuar. Pe langa aceasta metoda, se mai obisnuia ca la prestarile efectuate pentru marile combinate chimice din tara sa se factureze catre Rompac, care factura mai departe la un pret mai mare fara sa faca nimic. In acest timp, in afacere a aparut si deputatul liberal Dan Radu Rusanu. Unul din cele mai importante active ale societatii Chimpex, Sectia Chimie D 2 Oras, pozitionat intr-o zona foarte buna a Constantei, a fost vandut societatii Danis Metacom, in care sotia lui Rusanu detine 60% din actiuni. Depozitele au fost instrainate la un pret mult sub valoarea reala.Avantaj Gritac, gaura la statIn septembrie 2004, pachetul majoritar al Chimpex a fost vandut, de aceasta data cu consiliere din parte AVAS de Rompac catre SC Azomures SA. La firma mureseana, principal actionar este compania Transworld Fertilizers Holding (TFH) SA din Luxemburg, administrata de cetatenii turci Suat Surmen, Adnan Kemaloglu, Talat Yildirim, Bulent Goktuna si Mehmet Fuat Kalgay, cu 55,97% din pachet, alaturi de Broadhurst Investments Ltd si Lindsell Ent Ltd, din Cipru, cu 20,75%. La vechiul contract de vanzare incheiat intre FPS si Chimpex s-a adaugat un act aditional. Afacerea a fost profitabila pentru Rompac, care a cumparat de la stat cu trei milioane de dolari si a vandut dupa cinci ani fara sa faca vreo investitie cu 11 milioane de dolari. Totodata, Azomures a achitat si toate datoriile pe care Rompac le avea la stat, dar si cele 30 de miliarde date de Chimpex pentru asocierea cu Comcereal Braila, unde Gritac avea cateva silozuri. A mai existat un milion de dolari care putea fi platit in sase luni de zile de la semnarea actului de vanzare si care urma sa fie transferat intr-un cont de tip escrow in cazul in care nu mai apareau intre timp si alte debite ale Rompac. Pentru ca firmele lui Gritac aveau datorii, iar pe rol erau mai multe procese, banii au ajuns tot la el. In sistem suveica, prin conturile societatii New Sistems care apartin fratelui lui Dan Gritac, Alexandru. Clauza legata de investitia de 3,2 milioane de dolari realizabila in doua transe de cate sase luni a ramas facultativa pentru Gritac, iar APAPS nu a luat nicio masura.MonopolulImediat dupa preluarea pachetului majoritar de catre turci, acestia au stabilit o serie de actiuni care ar fi condus la eliminarea concurentilor de pe piata ingrasamintelor chimice. Specialistii spun ca motivul pentru care a fost achizitionat Chimpex a fost castigarea prin intermediul ei a contractelor de export de uree si punerea in dificultate a concurentilor, care pana in acel moment fusesera clienti traditionali ai operatorului portuar. Acestia ar fi putut fi impiedicati sa isi exporte marfurile produse, dar sa si importe materiile prime de care aveau nevoie, in special fosfati. Trebuie precizat ca in dana 63 se gaseste singurul depozit de uree vrac, dar si singura instalatie specializata de incarcare pe nave din portul Constanta pentru acest produs. De exemplu, un export de uree care depaseste trei mii de tone, nu poate fi operat in alta dana din port. De asemenea, tot in Chimpex se gaseste singurul depozit specializat in fosfat, acesta fiind si unicul operator care realizeaza descarcarea si depozitarea fosfatului de import din nave. Blocarea contractelor cu partenerii traditionali s-a facut prin impunerea unor conditii contractuale aberante, respectiv cresterea tarifelor in mod nejustificat, scaderea ratelor de operare, dar si prin defectarea "la comanda" a instalatiilor de operare atunci cand navele respectivilor clienti se aflau sub operare. Asa s-a ajuns ca prin Chimpex, care are zece dane, 70% din profit sa fie realizat doar printr-una singura, respectiv 63. Intr-un tarziu pe baza unor informatii s-a descoperit ca turcii de la Azomures au 20% din actiuni si la Socep, un alt operator important din portul Constanta, realizandu-se astfel un monopol al afacerilor cu ingrasaminte. Consiliul Concurentei a luat imediat pozitie fata de aceasta neregula si i-a obligat pe investitorii turci sa isi vanda actiunile de la Socep.