Două cazuri confirmate. Constanţa, sub ameninţarea epidemiei de gripă porcină?

După ce, în ultimele săptămâni, 107 persoane au decedat în Rusia şi alte 150 în Ucraina în urma unei epidemii de gripă porcină, iată că virusul AH1N1 a ajuns în Constanţa!
 
Ieri, reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Constanţa au declarat că au fost confirmate două cazuri de îmbolnăvire cu virusul AH1N1. Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, dr. Loti Popescu, diagnosticul a fost confirmat de către specialiştii Institutului Cantacuzino, în baza analizelor prelevate de la pacienţi. Bolnavii se află deja sub tratament, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa.
 
„La Constanţa s-au primit 33.140 de doze de vaccin şi, în momentul acesta, în stoc mai există 167. Prin urmare, au fost vaccinate 32.973 de persoane. Vom mai aduce în stoc, în momentul în care vor exista solicitări din partea populaţiei, la medicii de familie“, a declarat Loti Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Constanţa.
 
Orice constănţean poate solicita medicului de familie să fie vaccinat gratuit. „Desigur, prioritate au cazurile vulnerabile“, a mai spus purtătorul de cuvânt al DSP Constanţa. Vaccinarea antigripală e cea mai sigură metodă de a ţine virusul AH1N1 la distanţă, spun specialiştii. 
 
Reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul judeţului Constanţa, Constantin Ion, a precizat că deja s-au luat primele măsuri. „Avem cunoştinţă despre această situaţie. S-au luat deja măsurile care se impun. Nu este cazul să intrăm în panică“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, prefectul Constantin Ion.

În 2013, doi constănţeni au murit din cauza virusului

Reamintim că, în anul 2013, în luna martie, la Constanţa, doi pacienţi au decedat, fiind diagnosticaţi cu aşa-numita gripă porcină. Dobrogea nu a fost ferită nici de gripa aviară - virusul H5N1. Astfel, primul focar de gripă aviară a fost descoperit în România în toamna anului 2005, în localitatea Ceamurlia de Jos, din judeţul Tulcea. În următoarele şapte luni au mai fost găsite păsări infectate cu virusul H5N1 în alte 52 de localităţi din nouă judeţe. Primul val de gripă aviară a durat până în luna aprilie 2006. Ulterior, virusul H5N1 a mai fost descoperit în 18 judeţe, inclusiv în Bucureşti. Cel mai afectat judeţ a fost Constanţa, unde au fost descoperite 15 focare.


 
În anul 2007, un focar de gripă aviară fusese depistat la păsările dintr-o gospodărie din Murighiol, judeţul Tulcea. În acel an, judeţul Constanţa fusese desemnat, alături de alte opt unităţi sanitare din ţară, centru pentru amenajarea unităţilor de terapie intensivă necesare în cazul salvării vieţii pacienţilor cu gripă aviară.

Virusul AH1N1, cu gene de la virusurile gripei porcine, aviare şi umane

Virusul gripal AH1N1, descoperit recent, este un nou subtip de virus gripal care se transmite la om şi care conţine gene de la virusurile gripei porcine, aviare şi umane, într-o combinaţie care nu a fost observată, până în prezent, nicăieri în lume, potrivit informaţiilor făcute publice de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş“.

 

Simptomele gripei AH1N1 la om sunt, în general, asemănătoare cu simptomele gripei sezoniere umane: febră, simptome respiratorii, cum ar fi tuse şi secreţii nazale, dureri în gât. Pot apărea şi dureri generalizate (în special dureri musculare), cefalee, frisoane, oboseală, vomă sau diaree (care nu sunt caracteristice gripei, dar au fost raportate în unele cazuri recente de gripă generată de noul virus).

 
În anumite cazuri, este posibilă apariţia unor complicaţii grave chiar şi la persoane sănătoase infectate cu noul virus, potrivit Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş“. Virusul gripal AH1N1 se transmite la persoane în acelaşi mod ca virusul gripei sezoniere. Acesta se transmite de la persoană la persoană, din picăturile răspândite de o persoană infectată care tuşeşte sau strănută sau, indirect, atunci când picăturile sau secreţiile din nas sau din gât ajung pe mâini sau pe alte suprafeţe care sunt atinse de alte persoane care îşi duc apoi mâna la gură sau la nas. Virusul gripal AH1N1 nu se transmite prin consumul de carne de porc sau produse din carne de porc manipulate şi prelucrate termic în mod corespunzător. Acest virus gripal nu a fost izolat până în prezent de la animale şi nu există indicii conform cărora ar fi prezent în lanţul de producţie a cărnii de porc.
 
În orice situaţie, se recomandă respectarea practicilor de igienă alimentară corespunzătoare la prepararea alimentelor, precum şi spălarea cu săpun, după manipularea cărnii crude, a mâinilor, a suprafeţelor şi a echipamentelor folosite. Majoritatea virusurilor gripei porcine sunt susceptibile la medicaţiile antivirale, cum ar fi inhibitorii de neuraminidază (Oseltamivir şi Zanamivir) şi la medicamentele antivirale mai vechi (Amantadine). Gripa se transmite de la om la om la om atât pe cale aeriană (vorbit, strănut, tuse), cât şi prin contactul direct cu bolnavul sau cu diferitele obiecte personale ale bolnavului, contaminate cu secreţiile sale nazofaringiene.

Recomandări pentru a evita îmbolnăvirea

Pentru a evita îmbolnăvirea, se recomandă următoarele:

• nasul şi gura vor fi acoperite cu batista personală în timpul strănutului sau al tuşitului;
• batistele personale nu se împrumută;
• mâna nu va fi dusă la ochi sau la gură decât după ce a fost spălată cu apă şi săpun;
• se vor evita pe cât posibil spaţiile aglomerate;
• se va evita contactul apropiat cu persoane care prezintă semne clinice evidente de afecţiuni acute respiratorii (febră, tuse, strănut, ochii congestionaţi etc.);
• persoanele care prezintă simptome asemănătoare gripei se vor izola de restul familiei şi se vor prezenta la medicul de familie pentru stabilirea diagnosticului şi a conduitei terapeutice. 

Ministerul Sănătăţii reaminteşte populaţiei că vaccinarea este cea mai sigură şi mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă şi recomandă tuturor celor care fac parte din categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire să solicite vaccinul gratuit. De asemenea, măsurile de igienă personală (spălarea cu apă şi săpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse), respectarea unui regim de viaţă sănătos (alimentaţie bazată pe legume şi fructe, odihnă şi mişcare) sunt esenţiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii şi, în mod particular, prin gripă.