Dr. Iulia Belc, medic de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol, a învins teama după ce a cunoscut poveștile românilor repatriați din zonele roșii - „După această perioadă, ne vom reinventa!”

Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol este, temporar, casă pentru românii repatriați din zonele roșii din Europa. Dr. Iulia Belc, medic primar șef de secție Spital Recuperare Medicală Neuropsihomotorie – Copii, a decis să vorbească public despre lupta cu virusul nevăzut care a creat atâta panică și în rândul constănțenilor. Medicul povestește că teama a existat deopotrivă și în rândul personalului medical și auxiliar din sistemul de sănătate.
„La început am privit cu teamă decizia de a fi gazdă pentru carantinații veniți din toate colțurile Europei, goniți de ucigașul virus spre casă. Auzisem nenumărate povești despre ei. Dar știam că puteau fi și ai mei printre aceștia. Sau eu. Sau copilul meu. Când am îmbrăcat prima dată echipamentul de protecție nu am simțit teama, ci m-am gândit că viața mi-a oferit o altă provocare, a nu știu câta! Păream din altă lume, pentru o altă lume. Mă simțeam cuprinsă de o neliniște, dar și o frenezie cum nu mai avusesem în toată meseria mea. Și doar făcusem practică în toți anii de studenție în toate secțiile, ne intersectasem, nu o dată, cu moartea prin saloane și laboratoare. Acum era însă altceva. Am privit la colegele mele. Le simțeam la fel de emoționate. Apoi am început să prindem curaj. Să ne susținem privirile. Să ne luăm locul stabil în scenariul atât de bine comandat și coordonat de managerul nostru. De fapt, ea, Roxana Almășan(n.r. manager Sanatoriul de la Techirghiol ), ne insuflase încrederea că va fi bine. Ea se ocupase să avem întregul necesar de echipamente de protecție, să facem toate operațiile de izolare ca la carte, după planul prestabilit. Niciun detaliu nu a fost omis pentru ca toată lumea să se simtă in siguranţă. Și a sosit momentul primului contact. Tot ceea ce vedeam era departe de temerile noastre. Erau oameni speriați, obosiți, înghețați, pe care tot acest tăvălug i-a găsit în facultăți, spitale, locuri de muncă ce s-au volatilizat. M-a cuprins un sentiment de milă și de rușine față de tot ce gândisem înainte.
Carantinații au intrat în camere. Sunt altfel de pacienți. Știm despre fiecare ceea ce s-a notat în fișele de observație. De la numărul de telefon, locul de unde venise, până la bolile copilăriei și preferințele culinare.
Pe grup, fiecare din noi raportează situația de fapt din fiecare cameră. Dimineața, la prânz și seara. Responsabilitatea este mare, știm că oamenii aceia veniți de la drum lung, plini de neliniști și griji găsesc în noi singurul reazem, singura flacără de speranță. O responsabilitate imensă.
Acum pot spune că am reușit să clădim o nouă structură organizatorică, alte circuite, proceduri și protocoale printr-o bună, consecventă și profesională coordonare și respectarea întocmai a cerințelor de protecție, disciplină și solidaritate.
Am învins întâi de toate teama. Și ne-am verificat capacitatea de a rezista la situații excepționale, făcându-ne datoria de medici-oameni”, povestește medicul.
Lupta cu virusul ucigaș continuă și știm că suntem doar la un început de drum. Primele persoane carantinate încep să plece spre casele lor, fericiți că nu au fost contaminați, alții noi sosesc pentru a petrece 14 zile în condiţii de maximă siguranţă, își continuă mărturisirea Iulia Belc.
 

“Era foarte frig în noaptea în care repatriații au ajuns la noi”

 
Contactată telefonic de reporterii ZIUA de Constanța, dr. Belc a rememorat noaptea în care sute de repatriați din Italia au ajuns la porțile Sanatoriului de la Techirghiol: “Era foarte frig în noaptea în care repatriații au ajuns la noi. Au fost coborâți din autocare și au rămas la poartă. În Sanatoriu accesul acestora se făcea în grup de patru persoane. Erau oameni disperați, înfrigurați, femei și copii care suferise intervenții chirurgicale și care fuseseră externați din spitalele din Italia ca să facă loc pacienților cu Covid-19, persoane care rămăseseră fără locuri de muncă, studenți care fuseseră trimiși acasă. Cel mai mic “pacient al nostru, un copilaș de cinci luni cu probleme de sănătate, un altul de un an și 8 luni, la fel cu două intervenții chirurgicale. Părinți speriați de starea copiilor și în al doilea rând de situația în care se aflau acum. Am ținut legătura telefonic cu acești părinți, între timp au ajuns în localitățile de domiciliu. Dincolo de frica de necunoscut, m-a impresionat  povestea acestor oameni”.
Dr. Iulia Belc mai adaugă că această perioadă i-a făcut pe cei din echipa de la Sanatoriul Techirghiol să devină tot mai puternici, mai bine antrenați și mai legați, visând la ziua când ne vom putea strânge în brațe, fericiți a dovedi că suntem supraviețuitori, oameni și medici. “După ce totul va intra în  normal, cred că îmi va lipsi această provocare, deocamdată nu avem timp să ne gândim, trebuie să acționăm pe moment, cu inteligență. După toate acestea însă ne vom reinventa”, a concluzionat Medic Primar Șef de Secție Spital Recuperare Medicală Neuropsihomotorie Sanatoriul Techirghiol.

Unul dintre copii a început să facă primii pași iar o tânără a devenit mămică

În centrul de carantină de la Techirghiol lucrurile se desfășoară la fel ca într-o familie. Sâmbătă seară, o gravidă a fost preluată și a născut prin cezariană un copil perfect sănătos la maternitatea de la Spitalul din Medgidia. Iar cei care au ajuns deja acasă, resimt pozitiv perioada petrecută în cadrul Sanatoriului. O mămică a trimis cadrelor medicale de la Techirghiol un filmuleț impresionant cu un copilaș foarte mic, care a început să facă primii pași, după ce terapeuții de la Sanatoriu au exersat mișcări prin intermediul telemedicinei cu micuțul pacient și cu familia acestuia.