După eşecul Capidava, CJC face primul pas pentru reabilitarea Mormântului Hypogeu

 

După preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu a luat la pas instituţiile care funcţionează în subordinea administraţiei judeţene, pentru a surprinde problemele la firul ierbii.
 
Unul dintre obiectivele inspectate a fost Mormântul Hypogeu, care ascunde 1.700 de ani de istorie într-o construcţie improvizată din lemn. Accesul în interiorul mormântului este interzis, deoarece trebuie respectate anumite condiţii de temperatură şi umiditate, iar deschiderea acestuia ar putea duce la  deteriorarea picturilor din interior. La faţa locului, în luna iulie, specialiştii au avansat soluţia unei construcţii de protecţie şi a amplasării unor camere de luat vederi, astfel încât turistul să poată admira interiorul cavoului.
 
În anul 2002 s-a încercat o reabilitare a mormântului, a fost alocat şi un buget, însă lucrările nu s-au mai realizat, din motive rămase neelucidate şi până astăzi. Concret, proiectul nu a avut avizele necesare pentru a se trece la reabilitarea propriu-zisă. De atunci au trecut 14 ani.

132.500 de lei pentru reabilitarea Mormântului Hypogeu

Consiliul Judeţean Constanţa a publicat pe SEAP anunţul de organizare a licitaţiei pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice, a studiului de fezabilitate/DALI, a expertizei tehnice şi a studiului de marketing, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor, obţinerea avizelor, a acordurilor, a autorizaţiilor pentru proiectul „Salvarea şi punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu“.
 
„Stă în puterea noastră să ne ajutăm! Trebuie doar să existe voinţă! Aici vorbim de un patrimoniu naţional pe care trebuie să învăţăm să îl protejăm şi să îl promovăm. Acum încercăm să găsim surse de finanţare pentru aceste lucrări. Nu excludem atragerea de fonduri europene“, a declarat preşedintele CJC, Marius Horia Ţuţuianu, comentând starea Mormântului Hypogeu.
 
Proiectul urmează să fie depus în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţie 5.1. - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
 
Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 2 septembrie, ora 12.00, iar valoare proiectului este de 132.500 de lei fără TVA. Ofertele se vor depune la sediul Consiliului Judeţean Constanţa. Condiţiile de participare pentru cei interesaţi sunt: certificatul constatator emis de ONRC; oferta trebuie să cuprindă: propunerea tehnică (graficul de alocare a personalului; graficul de prestare a serviciilor) şi propunerea financiară (centralizatorul de preţuri). Criteriul de adjudecare va fi oferta cu preţul cel mai scăzut.

Mormântul a fost descoperit în 1988

Mormântul a fost descoperit în februarie 1988, la intersecţia străzilor Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare. Este vorba despre un cavou de familie, construit în jurul anului 330, după cum susţin arheologii. Fresca principală înfăţişează un banchet funerar (pomana din zilele noastre, cu şase farfurii, cinci ale persoanelor participante şi a şasea a defunctului). În interiorul mormântului au fost descoperite cinci schelete - patru ale unor adulţi şi unul de copil, o fetiţă. Fazele de evoluţie istorică identificate la cercetarea picturilor murale, a scheletelor şi a mobilierului sărăcăcios cuprind a doua jumătate a secolului IV, dar şi elemente de la sfârşitul secolului IV - începutul secolului V.
 
Complexul funerar a fost descoperit de arheologul Constantin Chera, fost director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Tot acesta a coordonat şi echipa de specialişti care a realizat anul trecut reconstrucţia 3D la scară 1:1 a mormântului, care se află în sediul muzeului din Piaţa Ovidiu. Expoziţia, care prezintă primul monument reconstituit în mărime naturală, cu înaltă fidelitate, are caracter permanent.

Chera - „Am făcut zeci de intervenţii încă de pe vremea lui Duţu pentru salvarea mormântului“

Arheologul Constantin Chera, cel care a descoperit şi cercetat Mormântul Hypogeu, este acum pensionar, însă îşi petrece fiecare zi la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Periodic, merge să vadă dacă apar modificări în interiorul monumentului, dat fiind că încă din 1998 a realizat zeci de intervenţii pentru conservarea, protecţia şi punerea în valoare a descoperirii sale.

 
„Ar fi bine ca măcar de această dată să meargă până la capăt cu acest proiect. Am făcut zeci de intervenţii încă de pe vremea când Stelian Duţu era preşedintele Consiliului Judeţean să punem în valoare acest monument, nu înainte de a crea un sistem de protecţie, cu instalaţie de climatizare şi sistem video pentru redarea circuitului turistic. Din păcate, au fost doar încercări eşuate. Banii alocaţi în urmă cu câţiva ani erau atât de puţini, încât cu ei nu se putea realiza eventual decât amenajarea zonei din apropierea mormântului. Este un proiect costisitor, dar trebuie găsite soluţii, pentru că mai mult decât baraca aceea amărâtă şi un proiect pe care l-am făcut cu ajutorul arhitectului Dron, noi, arheologii nu am putut face mai mult. Dacă tot se intenţionează să se facă ceva pentru monument, ar fi bine ca cei care au iniţiat acest demers să ne consulte şi pe noi, cei de la muzeu, să consulte acel proiect pentru care noi am obţinut inclusiv avizele de la Ministerul Culturii, din păcate, nu şi finanţarea necesară“, a declarat Constantin Chera.
 
Preşedintele CJC, Marius Horia Ţuţuianu, ne-a precizat că este în cunoştinţă de cauză şi va colabora cu toţi cei care sunt dispuşi la implicare şi muncă pentru reabilitarea şi redarea acestor obiective judeţului. Ţuţuianu spune că în curând vor fi scoase la licitaţie şi elaborarea documentaţiilor şi a studiilor de fezabilitate pentru Edificiul Roman cu Mozaic şi sediul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Va avea Mormântul Hypogeu soarta Capidavei?

Foştii consilieri judeţeni au aprobat în şedinţa extraordinară din 1 iunie prelungirea cu doi ani a duratei de implementare a proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a Cetăţii Capidava“. De când a intrat în atenţia procurorilor Anticorupţie, proiectul a fost declarat nefuncţional. Banii europeni investiţi în proiect nu vor fi daţi înapoi, însă continuarea lucrărilor se va face exclusiv din fondurile administraţiei judeţene. Termenul de finalizare a lucrărilor a fost adiţionat pe o durată de doi ani, până în decembrie 2017. Conform reglementărilor în vigoare, proiectele cu o durată mai mare de implementare care nu au fost finalizate pot fi declarate nefuncţionale. Deocamdată nu a fost avansată o dată la care proiectul va intra în licitaţie pe SEAP pentru desemnarea unui nou constructor.

CJC va încheia un contract direct cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, pentru continuarea lucrărilor de descărcare de sarcină arheologică, astfel încât această etapă a proiectului să fie finalizată înainte de a fi desemnat noul constructor. Contractul de prestări-servicii a fost aprobat tot în şedinţa din 1 iunie. Valoarea contractului este de aproximativ 200.000 de lei. Vă reamintim că societatea care a câştigat lucrările de reabilitare a Cetăţii Capidava a intrat în atenţia procurorilor, care au dispus, încă din luna aprilie, trimiterea în judecată sub control judiciar a lui Constantin Dima, administrator al SC Mara Construct SRL. În cauză, procurorul Andrei Bodean vorbeşte despre fraudă cu fonduri europene şi alte infracţiuni legate de reabilitarea unor monumente istorice din judeţul Constanţa.
 

Potrivit rechizitoriului, Constantin Dima este bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat, de folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată (două fapte), de evaziune fiscală, în formă continuată (două fapte), de spălare a banilor (două fapte), precum şi de fals în declaraţii. În cauză a mai fost deferit Justiţiei, tot sub control judiciar, Mihai Toma, administrator al SC Eva Solution SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălare a banilor.