Epitaful lui Petrica Iordache
Epitaful lui Petrica Iordache
26 Sep, 2007 00:00
ZIUA de Constanta
2315
Marime text



Versurile incrustate pe cruce sunt la fel de simple ca si mormantul sau
N-am in ceruri nici o stea
Soarta mea e soarta rea
Am pierdut orice credinta
Inecata-n suferinta
Am pierdut orice putere
Nimicita de durere
Insa viata nu-mi blestem
Si nici moartea nu mi-o chem
Pentru ca pe ast pamant
Am de dus un legamant
Trebuia sa fim noi doi
In sprijin pentru cei doi.
Asa suna epitaful lui Petrica Iordache, semnat "sotia si copii" si incrustat in marmura neagra pe crucea de la capataiul acestuia, un mormant simplu de altfel, desi, in permanenta acoperit de flori proaspete. Deasupra, alaturi de poza sa, familia Iordache isi plange durerea: "Cum poate Dumnezeu sa iti dea tot ce ai visat si atunci cand nu te astepti sa-ti ia inapoi tot ce ti-a dat". Nimic mai elocvent decat aceste cuvinte simple, care exprima pe scurt viata familiei Iordache. O familie fericita, care a avut tot ce si-a dorit, stabilitate financiara, siguranta zilei de maine, o vila somptuoasa, masini de zeci de mii de euro, prieteni sus pusi, petreceri de lux si, mai presus de toate, doi copii sanatosi. S-au spus multe cu privire la omul de afaceri. Ca avea o slabiciune pentru fete de varste din ce in ce mai fragede, ca fratele sau a fost implicat in trafic de droguri, ca l-au mazilit PSD-istii, ca toate i s-au tras de la hotelul Laguna. Nenorocirea s-a abatut brusc asupra lor. Capul familiei, cel care le asigurase nu numai bani, dar si o viata de familie fericita, a sfarsit brusc, lasandu-si sotia singura cu cei doi baieti, Renato si Francesco. Ai senzatia ca versurile epitafului sunt rostite de sotia lui Petrica, pentru care, parca orice, stea a apus si isi vede destinul pecetluit. Si-a pierdut credinta in Dumnezeu si suferinta este mai presus de orice cuvinte. Nu este usor sa isi pierzi jumatatea si sa te trezesti singura pe lume, cu doi copii, chiar daca situatia financiara a familiei s-a redresat, se pare, dupa ce o parte din bunuri fusesera vandute de Iordache cu putin timp inaintea mortii lui. Si totusi, undeva in adancul sufletului, gaseste puterea de a nu - si blestema soarta, pentru ca este constienta ca are de adus la indeplinire legamantul pe care cei doi si-l luasera atunci cand si-au unit destinele: "trebuia sa fim noi doi, in sprijin pentru cei doi", referindu-se, fireste, la cei doi fii ai lor.Scris de: {autor}Olimpia CEARA{/autor}
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii