Eroii uitati de la Pietreni si-au gasit odihna si cinstirea dupa 88 de ani de uitare

# In Primul Razboi Mondial, satul Pietreni (Cocargeaua) a fost teatrul unor lupte crancene intre armatele Germaniei, Bulgariei si Turciei si coalitia ruso-romano-sarba * Pe parcursul a doua ofensive initiate de trupele conduse de feldmaresalul Mackensen trupele romane au suferit pierderi estimate la 1118 morti, raniti si disparuti dintre care 124 morti si 994 de raniti chiar in satul Pietreni * Ruperea frontului la Cobadin pe data de 21 octombrie 1916, in sectorul aparat de trupele rusesti, a determinat retragerea in lupta a Diviziei 5 infanterie romaneasca * Biserica Sfanta Treime din Pietreni a fost transformata in spital de campanie * In curtea bisericii au fost inhumati mai multi soldati, iar 19 dintre cei cazuti si-au gasit odihna intr-o groapa comuna sapata la un kilometru de marginea satului # Ulterior s-au facut deshumari si multi dintre cei ce odihneau in curtea bisericii au fost mutati in Cimitirul Eroilor din Mircea Voda * Cei 19 eroi inhumati in camp de sateni, probabil dupa retragerea trupelor romanesti, au fost uitati in camp * Numarul mare de disparuti a facut ca si resturile pamantesti ale altor soldati sa ramana uitate in curtea bisericii in morminte improvizate * La restaurarea lacasului de cult din sat s-au descoperit resturile pamantesti ale unui soldat * Prefectura Constanta s-a ocupat de deshumarea tuturor ramasitelor pamantesti ale eroilor ingropati aiurea la Pietreni * A fost construit un monument-osuar, iar astazi militarii cazuti in lupta in toamna anului 1918 vor fi inhumati cu onoruri militare

Povestea soldatilor cazuti in Dobrogea pe parcursul luptelor din Primul Razboi Mondial este lunga si tragica. Unul din episoade s-a consumat in septembrie 1916. Ofensiva armatelor germane si bulgare era in plina desfasurare. In noaptea de 14 spre 15 septembrie 1916, trupele romano-ruse s-au retras pe aliniamentul Rasova-Pietreni (atunci satul Cocargeaua)-Topraisar-Tuzla. Linia frontului s-a stabilit pe aceste amplasamente pregatite pentru aparare inca din timp de pace. Trei zile mai tarziu, pe 18 septembrie, armatele germano-bulgare au initiat o ofensiva pe intreg frontul. Ofensiva s-a concentrat pe segmentul frontului cuprins intre localitatile Abrud (Mulciova) si Pietreni (Cocargeaua). Feldmaresalul Mackensen isi programase sa strapunga linia frontului anterior mentionata pe la Pietreni/Cocargeaua-Abrud cu scopul de a cadea in spatele frontului la Cobadin. Manevra viza cucerirea imediata a Dobrogei. In acest scop, feldmaresalul neamt a concentrat aici cele mai eficace trupe, Diviziile 1 si 4 sprijinite de o puternica grupare de artilerie si aviatie. De cealalta parte, pozitiile dintre Abrud si Pietreni erau aparate de Divizia 9 Infanterie, respectiv, pe dispozitivul Pietreni era pe pozitii o Divizie sarba. Sub presiunea celor doua divizii bulgare pe 18 septembrie, la ora 6.30, sarbii isi dau seama ca nu fac fata si cer ajutor Diviziei 9 Infanterie. In ajutorul sarbilor vine Regimentul 7 Vanatori. Se dau lupte grele. La ora 14.00, trupele romane si sarbe se retrag la nord de Pietreni. Vazand ca romanii si sarbii pierd pozitiile, pe 19 septembrie bulgarii reiau atacul in sectorul Abrud-Pietreni vizand in mod special cota 147. Bulgarii obtin succese in sectorul sarb al frontului. La 11.45 a fost declansat contraatacul executat de Regimentul 68 Infanterie Gaesti, comandat de colonelul Meleca si Regimentul 60 Infanterie Teleorman, comandat de colonelul Stoenescu, care intra in lupta dupa un mars fortat imediat dupa debarcarea la Cernavoda. Dupa trei atacuri sangeroase Regimentul 68 Infanterie recucereste dealurile de la vest de Pietreni, iar Regimentul 60 Infanterie recucereste localitatea Pietreni. Ofensiva bulgara este infranta, iar planul lui Mackensen de a cuceri imediat Dobrogea a esuat. Pierderile au fost insemnate de ambele parti. Regimentele romanesti au pierdut intre 30 si 40% din efective, 1118 morti, raniti si disparuti. Divizia a 4-a Infanterie bulgara a pierdut 718 soldati si a inregistrat 1143 de raniti. Asa s-a terminat prima etapa a campaniei de pe frontul din Dobrogea.Actiunea "Flamanda"In perioada 19-30 septembrie 1918 trupele combatante au trecut la aparare. Frontul s-a stabilizat temporar. Pietreni a fost aparat de trupe din Divizia 12 Infanterie comandata de generalul Teodor Gaiseanu. In perioada 1-6 octombrie, Armata de Dobrogea organizeaza cea mai ingenioasa actiune din Primul Razboi Mondial numita "manevra de la Flamanda". Divizia 12 Infanterie a executat recunoasteri la care au participat grupari la nivel de pluton, companie si batalion care au avut ca scop culegerea de informatii si fixarea inamicului. Aceste actiuni de cercetare-diversiune au provocat importante pierderi inamicului. Pana pe 18 octombrie a fost relativ liniste, fara schimbari ale liniei frontului dobrogean. Pe 12 octombrie 1916, militarii romani din Divizia 12 Infanterie care asigurau frontul din Pietreni au fost inlocuiti cu efective rusesti ale Brigazii I Infanterie din Divizia III Tragatori. Dupa sase zile, locul rusilor pe acelasi amplasament este luat de Divizia 5 Infanterie aflata sub comanda generalului Hartel. La o zi de la aceasta schimbare, pe 19 octombrie, trupele germano-bulgaro-turce au declansat o noua ofensiva. Sectorul Abrud-Pietreni a ramas in competenta Corpului de armata turc format din Diviziile 15 si 25 infanterie care au atacat pozitiile. Ce nu au reusit cu o luna in urma la Pietreni bulgarii si nemtii, au reusit pe 21 octombrie la Cobadin. Trupele ruse care tineau pozitiile in acest sector s-au retras in debandada de pe pozitii. In aceste conditii, Divizia 5 Infanterie paraseste si ea pozitiile, retragandu-se prin lupta spre Cernavoda. Turcii au intrat in Pietreni pe 21 octombrie dupa amiaza. A treia etapa a luptelor din Dobrogea se incheie odata cu ocuparea Constantei pe 22 octombrie si a orasului Cernavoda pe 25 octombrie de catre trupele germano-bulgaro-turcesti.Biserica-spital din PietreniConform jurnalului de operatiuni militare, in luptele de la Pietreni au pierit 74 de ofiteri, subofiteri si soldati, iar alti 50 au fost dati disparuti. Raniti sunt inregistrati 994. Cei cazuti pe timpul primei ofensive au fost ingropati de camarazi in cateva morminte din curtea bisericii. Sase soldati cunoscuti si 13 necunoscuti si-au gasit odihna intr-o groapa comuna sapata cam la un kilometru de marginea satului. Odata cu a doua ofensiva si cu retragerea intempestiva a trupelor romanesti de pe aliniamentul de la Pietreni, in urma au ramas mai multi soldati cazuti la datorie si neinhumati. In momentele de disperare din timpul confruntarilor, multi soldati au fost ingropati in spatele bisericii sau in alte locuri din apropierea satului, iar mormintele nu au fost marcate cum se cuvine. Soldati turci, rusi, nemti sau bulgari au fost inhumati in graba de sateni. Curtea bisericii a devenit neincapatoare si trupurile au fost inhumate unul langa altul. Vizavi de biserica mai exista un cimitir. Ulterior s-au facut deshumari si resturile pamantesti ale eroilor din curtea bisericii au fost inhumate in Cimitirul Eroilor din Mircea Voda. Cu toate acestea, nu toti cei inhumati in curtea bisericii au ajuns la Mircea Voda. Pe timpul luptelor din septembrie 1918 in lacasul sfant a fost improvizat un spital de campanie. In urma cu 10 ani s-au inceput lucrarile de restaurare a bisericii cu hramul Sfanta Treime din Pietreni. In iunie anul acesta, lucrarile au continuat. In timp ce se efectuau sapaturi pentru construirea unui lumanarar a fost descoperit trupul intreg al unui soldat. Osemintele, cartusiera, cateva cartuse si talpile de la bocanci s-au pastrat peste timp. Intre coastele soldatului s-a gasit glontul care probabil i-a produs decesul. Pusi in situatia dificila de a nu sti ce sa faca cu osemintele soldatului care odihneau acolo din 1918, muncitorii l-au anuntat pe preotul Marian Ghirel. Despre resturile pamantesti ale celor cazuti la Pietreni au auzit si responsabilii din Prefectura Constanta. La initiativa subprefectului Claudiu Palaz s-a luat hotararea ca sa fie construit un monument osuar in care sa fie inhumate resturile pamantesti ale celor cazuti la Pietreni. Preotul a amintit celor de la Prefectura si de cimitirul improvizat din camp unde la sarbatori acesta mai facea cate o slujba de pomenire. Groapa in care odihneau cei 19 soldati era marcata de o cruce mica din piatra care a fost cioplita in 1923. Asa s-a stabilit ca si cei 19 eroi din camp sa fie exhumati si inhumati asa cum merita in osuarul noului monument. A fost contactat Oficiul National Cultul Eroilor, care nu avea in evidente cimitirul improvizat din Pietreni. Un expert s-a deplasat la fata locului cu un detector de metale si oseminte. S-a cercetat zona si au fost descoperite resturi pamantesti in mai multe locatii din curtea si spatele bisericii. Au fost dezgropate efecte, cartuse, gamele si ustensile medicale si alte ramasite pamantesti, dar nici un schelet intreg. La solicitarea Prefecturii, Arhivele militare din Pitesti si Targoviste au trimis o lista cu soldatii cazuti si locatiile unde acestia au fost ingropati. Din pacate nu s-a putut face analogie intre aceasta lista si mormantul de unde a fost exhumat soldatul care era intreg. Asa ca nu se stie numele sau. Din evidentele oferite de arhivele militare a rezultat ca eroii cazuti la Pietreni au fost recrutati din Teleorman si Targoviste. Monumentul a fost definitivat si astazi va avea loc la ora 13.30 inhumarea cu onoruri militare a celor cazuti la Pietreni. Dupa slujba de pomenire va fi organizata o pomana pentru cinstirea eroilor care odihnesc uitati in camp de 88 de ani. Monumentul a fost ridicat cu aportul arhitectului Dan Dilancea, al pietrarilor George Purcarea, Puiu Purcarea si al constructorilor Vasile Burlica si Filip Gheorghita.