Eugen Bogatu, trimis în judecată din greşeală Mohammad şi Yacoub, condamnaţi în ultima parte a dosarului UCM Reşiţa (document)

Rajef Sharif Mohammad, cetățean libanez, administrator al SC Mike Trading & Investment SRL şi Jean Yacoub, cetățean italian, administrator al SC Beta Trading & Investment SRL, au fost condamnaţi. Cei doi au fost judecaţi în ultima parte a controversatului dosar de presupusă corupţie „UCM Reşiţa”, cauză în care a fost condamnat în decembrie 2013 şi fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Eugen Bogatu

Revenind la dosarul lui Rajef Sharif Mohammad şi al lui Jean Yacoub, cei doi au fost acuzaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de complicitate la tentativă la infracţiunea de stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Aşa cum arătam şi în ediţiile trecute, în acest dosar a fost trimis în judecată, din greşeală, şi fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Eugen Bogatu, dar şi Adrian Chebuţiu, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al SC UCM Reşiţa SA, Adrian Coriolan Preda, director executiv al UCM Reşiţa, şi afaceristul Said Baaklini.

De altfel, Bogatu, Chebuţiu, Preda şi Baaklini au fost trimişi în judecată de DNA, în 2011, ei fiind condamnaţi la acest moment de prima instanţă. Eroarea mai sus precizată constă în înregistrarea numelor celor patru bărbaţi în dosarul lui Rajef şi Yacoub.

Expulzaţi din România

Cei doi au fost judecaţi şi condamnaţi de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la câte 3,6 ani de închisoare. Mai mult decât atât, faţă de cei doi, magistraţii au luat măsura de siguranţă a expulzării, aceasta urmând să fie pusă în aplicare după executarea pedepsei principale. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Afaceri de sute de milioane de euro

Conform DNA, „în cursul lunii septembrie 2010, SC Libarom Agri SRL, reprezentată de inculpatul Said Baaklini, a cerut restituirea de la bugetul de stat a taxei pe valoare adăugată (TVA) aferentă unei tranzacţii comerciale, adică suma de 253.749.507 lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, sumă care nu a fost acordată”. „În susţinerea cererii sale, SC Libarom Agri SRL a prezentat o factură fiscală încheiată la data de 31 august 2010 cu SC UCM Reșița SA, reprezentată de inculpatul Chebuţiu Adrian. Conform acestei facturi, SC UCM Reșița SA ar fi vândut către SC Libarom Agri SRL un număr de patru motoare contra sumei totale de 250 de milioane de euro plus TVA. Factura a fost emisă pe baza unui contract conţinând obligaţii fictive pentru cei doi contractanţi”, potrivit procurorilor.

„Firme fantomă”

Angajaţii de la Anticorupţie mai arată că „inculpatul Chebuțiu Adrian, în calitate de director general al SC UCM Reşiţa SA, a încheiat în numele şi pe seama SC UCM Reșiţa SA, patru contracte, dintre care unul cu SC Libarom Agri SRL, având o valoare supraevaluată, iar cu SC Beta Trading & Investment SRL şi SC Mike Trading & Investment SRL, reprezentate de inculpaţii Mohammad Rajef Sharif şi Yacoub Jean, alte trei contracte pur fictive”. „Prin încheierea ultimelor trei contracte, s-a încercat crearea aparenţei de legalitate asupra executării contractului de vânzare a celor patru motoare vechi la preţ supraevaluat, întrucât a adăugat costuri fictive vânzării principale. Concret, în aceeaşi zi în care a încheiat contractul de vânzare a motoarelor, UCM Reșiţa a încheiat cu firmele tip «fantomă» reprezentate de inculpaţii Mohammad Rajef Sharif şi Yacoub Jean trei contracte fictive având ca obiect servicii de prospectare a pieţei, de intermediere şi de negociere a vânzării motoarelor, identificarea unui furnizor pentru instrucţiunile de montaj şi a pieselor componente de punere în funcţiune a motoarelor”, au conchis procurorii.

Închisoare pentru favorizarea infractorului

Amintim că, pe data de 4 decembrie 2013, tot judecătorii din Bucureşti l-au condamnat pe Eugen Bogatu, în prima parte a dosarului UCM Reşiţa, la doi ani de închisoare pentru favorizarea infractorului şi la alţi 2,6 ani pentru intermediere de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are sarcina de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite. În final, după contopire, Eugen Bogatu s-a ales cu pedeapsa de 2,6 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Afaceristul libanez Said Baaklini a luat 4 ani de închisoare pentru tentativă la infracţiunea de stabilire cu rea-credinţa de către contribuabil a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlul de restituiri de la bugetul de stat şi alţi şapte ani pentru asociere în vederea săvârşirii infracţiunii. După contopirea celor două pedepse, Said Baaklini a rămas cu 7 ani de închisoare. În cauză, Adrian Chebuţiu şi Adrian Coriolan Preda au luat câte cinci ani. Procesul urmează să se reia la Curtea de Apel Bucureşti.

Banias, scos de sub urmărire penală

De asemenea, tot în acest dosar, faţă de fostul şef al PDL Constanţa, Mircea Marius Banias, actual senator al României, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. „Din probele administrate în cauză a rezultat că indiciile care au existat iniţial cu privire la săvârşirea infracţiunii menţionate au fost clarificate pe măsura aprofundării mijloacelor de probă, în sensul că afirmaţiile făcute de învinuit reprezentau de fapt simple opinii ale acestuia şi nu constituiau, în vreun fel, forme de intervenţie în favoarea inculpatului Said Baaklini”, potrivit magistraţilor.
Nu este de trecut cu vederea faptul că Mircea Marius Banias este judecat la Curtea Supremă a României într-o altă cauză penală, denumită generic Dosarul „Portul”.