Exclusiv! Carne expirată, vândută în Constanţa? Noi date din ancheta procurorilor în dosarul lui Răzvan Dimoftache (galerie foto)

 
Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au dispus, ieri, plasarea în arest la domiciliu a lui Răzvan Dimoftache, în dosarul cărnii aparent alterate. Decizia judecătorilor este definitivă.
 
În documentele magistraţilor se arată faptul că reprezentantul Ministerului Public a susţinut faptul că „inculpatul este cercetat pentru fapte din anul 2007, până în prezent, un aspect important fiind acela că din anul 2011 au avut loc acte procedurale de începere a urmăririi penale in personam, pentru anumite fapte. Astfel, se poate concluziona că inculpatul Dimoftache Răzvan a cunoscut că este cercetat pentru săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală. Totodată, întrucât nu se cunoştea la acel moment amploarea activităţii infracţionale cercetate, probabil că nu s-a impus luarea faţă de acest inculpat a măsurii arestului preventiv“.
 
Totodată, procurorii au solicitat „a se avea în vedere activitatea infracţională, amplă în care sunt implicate mai multe societăţi comerciale, dar şi specializarea infracţională a inculpatului, care a uzat de fals şi, în general, nu a respectat normele în vigoare“.

„Deşi a cunoscut că era cercetat penal, inculpatul Dimoftache Răzvan a condus autoturismul fără să posede permis de conducere, aspect care demonstrează, cu prisosinţă, necesitatea luării unei măsuri preventive. În concret, se poate observa că activitatea infracţională a inculpatului «este continuă, este perpetuă». De altfel, inculpatul a formulat cereri de recuzare într-un dosar, urmând a se avea în vedere faptul că şi în prezent acesta efectuează operaţiuni comerciale care intră sub incidenţa legii penale. În acest sens, menţionează reprezentantul Ministerului Public faptul că inculpatul a încasat de la un singur punct suma de 1.700.000 de lei“, potrivit documentelor magistraţilor.

„Atrage atenţia asupra faptului că există o reacţie virulentă din partea opiniei publice faţă de persoanele care continuă comiterea de fapte prevăzute de legea penală şi care nu se opresc decât în momentul în care sunt propuse pentru a fi arestate preventiv. În speţă, există necesitatea de prevenţie, raportat şi la atitudinea inculpatului, care are antecedente penale, intrând în discuţie şi principiul specializării. Inculpatul a fost condamnat în anul 2008, tot pentru înşelăciune“, se mai arată în documentele citate.
 
„Este adevărat că se poate susţine că fapta sus-menţionată este veche şi că inculpatul şi-a ispăşit pedeapsa, demonstrând şi un comportament adecvat. În cazul de faţă, nu este însă adevărat, deoarece pe tot parcursul şi chiar anterior acelei condamnări definitive, până în prezent, a continuat activitatea infracţională constând tot în fapte de înşelăciune. Se reţine că inculpatul a confecţionat ştampile, instrumente de marcat, fiind de observat că nici condamnarea penală nu a avut efectul de a-l reeduca“, potrivit documentelor judecătorilor.

„Prin lăsarea în pace a inculpatului în tot acest interval de timp s-a realizat obţinerea de probe noi“

Apărătorul lui Răzvan Dimoftache, avocatul Traian Mînzală, a menţionat faptul că „procurorul de caz foloseşte în propunerea de arestare, pentru unele dintre fapte, termenii de «îmbogăţire fără justă cauză», faptă care se regăseşte în Codul Civil, «neînregistrarea ca plătitori de TVA» şi «depăşirea plafonului zilnic de casă», fapte care se circumscriu Codului Fiscal. Apărătorul consideră că prin lăsarea în pace a inculpatului în tot acest interval de timp s-a realizat obţinerea de probe noi“.
 
La percheziţia domiciliară efectuată au fost găsite mai multe bunuri, cum ar fi nişte telefoane, care au fost ridicate, apărătorul neînţelegând relevanţa acestora pentru cauză. Reprezentantul Ministerului Public mai susţine că inculpatul ar fi forţat anumite persoane să dea declaraţii. Însă „apărătorul arată că inculpatul ar fi dat declaraţiile în faţa unui procuror, a unui organ de urmărire penală. Se menţionează acea fractură de piramidă nazală, apărătorul arătând că este vorba de o ceartă între două persoane care au fost cândva iubiţi. Apărătorul este de acord că este un gest urât, dar este departe de a «îmbrăca» acum un caracter penal şi a duce la concluzia că inculpatul trebuie arestat pentru 30 de zile“.
 
În opinia apărătorului, „o situaţie demnă de reţinut ar fi aceea că inculpatul este recidivist şi că nu ar avea relevanţă că din anul 2009 până în prezent fapta sa nu ar mai fi una veche şi că ar exista acest principiu al specializării“. Apărătorul arată că a fost o faptă care nu se circumscrie celor pentru care se face în prezent cercetarea penală. Din punctul de vedere al apărătorului, a folosi nişte ordine de plată fără să ai disponibil în cont, pentru ca, ulterior, să îţi achiţi datoriile nu îmbracă un caracter penal. Mai mult decât atât, solicită a se observa că, la un moment dat, s-a început urmărirea penală pentru fapte care se circumscriu art. 215 din Codul Penal din 1969. Intră însă în discuţie altceva, respectiv ordine de plată, nu cecuri. Inculpatul a avut o condamnare de doi ani şi şase luni pentru o infracţiune de ucidere din culpă. Apărătorul arată că a fost vorba de un moment de neatenţie, nefiind o infracţiune săvârşită cu intenţie. Este o infracţiune săvârşită din culpă, pentru care pedeapsa a fost deja stabilită de către o instanţă.

Avocat - „Inculpatul nu reprezintă niciun pericol“

Concluzionând, „apreciază că, la acest moment, nu suntem în prezenţa uneia dintre situaţiile prezentate de către parchet, în speţă, art. 223, alin. 1, lit. b - Cod de Procedură Penală, pentru a se dispune faţă de inculpat măsura extremă a arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile. Sunt fapte care s-au întâmplat cu ani în urmă şi nu sunt de natură să contribuie la aprecierea pericolului pe care îl reprezintă inculpatul Dimoftache Răzvan“.

„Opinează că inculpatul nu reprezintă niciun pericol, fiind «un om normal, care a greşit, într-adevăr, în faţa legii, cândva», dar cu privire la care nu se poate spune că astăzi constituie un pericol pentru societate, pentru nişte fapte pe care le-a săvârşit în anul 2009, respectiv 2011“, potrivit documentelor magistraţilor.

Răzvan Dimoftache, având ultimul cuvânt, arată că „este în asentimentul precizărilor făcute de avocatul său şi consideră că nu reprezintă un pericol social. Solicită să fie lăsat în libertate, pentru a i se oferi posibilitatea să se apere şi să aibă acces la probele care îi vor dovedi nevinovăţia. Consideră că se află astăzi în boxa acuzaţilor întrucât nu se doreşte să aibă acces inculpatul la acele documente“.

„Înlăturarea suspectei Pruneş Maricica, despre care a afirmat că este «hoaţ㻓

„În fapt, conform informaţiilor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, SC Compact Plus SRL Constanţa a fost autorizată să funcţioneze în anul 2014 avându-l ca asociat unic şi administrator pe numitul Dimoftache Gabriel, tatăl inculpatului Dimoftache Răzvan. Sediul social al firmei a fost stabilit în Constanţa, pe bulevardul Ferdinand“, potrivit documentelor magistraţilor. 

 
„Prin actul adiţional nr. 1 din 24 august 2004 la documentele constitutive ale societăţii, Dimoftache Gabriel s-a retras din societate, iar părţile sociale au fost cesionate suspectei Pruneş Maricica. Prin acelaşi act s-a procedat la schimbarea sediului social al SC Compact Plus SRL Constanţa, în Constanţa, strada Industriilor“.
 
Ulterior, „astfel cum rezultă din declaraţia suspectului Ibraim Şenol, acesta a fost contactat de inculpatul Dimoftache Răzvan, care i-a propus să-l coopteze în cadrul SC Compact Plus SRL Constanţa şi, totodată, i-a menţionat că ar dori înlăturarea suspectei Pruneş Maricica, despre care a afirmat că este «hoaţ㻓.
 
„Suspectul Ibraim Şenol, prin declaraţia formulată, dovedeşte faptul că inculpatul Dimoftache Răzvan a coordonat permanent activitatea SC Compact Plus SRL Constanţa, acesta fiind persoana care a monitorizat activitatea societăţii comerciale, a stabilit contacte comerciale, dovadă fiind şi raporturile comerciale cu Mekom JSC Silistra şi SC Caracul SRL din comuna Tanacu, judeţul Vaslui, şi a hotărât ce modificări să intervină cu privire la structura acţionariatului acestei societăţi comerciale, în sensul că, la iniţiativa sa, suspecta Pruneş Maricica a fost înlăturată din societate, fiind înlocuită cu suspectul Ibraim Şenol“, se mai arată în documentele magistraţilor.
 
Retragerea din societate a Maricicăi Pruneş a intervenit la data de 20 septembrie 2007, prin Hotărârea nr. 2 din 2007, prin acelaşi act fiind cooptat Şenol Ibraim, care a devenit asociat unic. „În ciuda dobândirii calităţilor de asociat unic şi administrator la SC Compact Plus SRL Constanţa, nu a rezultat desfăşurarea vreunei activităţi comerciale sau financiar-fiscale de către suspectul Ibraim Şenol în numele persoanei juridice“.
 

„Activitatea a continuat să fie desfăşurată, în fapt, de inculpatul Dimoftache Răzvan, care şi-a atribuit calitatea de reprezentant al SC Compact Plus SRL Constanţa atât în relaţiile cu SC Mekom JSC Silistra, cât şi în relaţia cu SC Caracul SRL“.

„Contrafacerea instrumentelor oficiale“

„Cu privire la natura livrărilor efectuate de SC Abasile SRL Maltezi de către SC Sphera Prod SRL Constanţa, reprezentată de inculpatul Dimoftache Răzvan, în calitate de administrator, Ştefan Vasile a declarat că a livrat carcasă de porc şi organe de porc pe care le abatoriza în abatorul propriu, după ce achiziţiona porcii în viu de la diverşi crescători. Prin urmare, s-a stabilit în mod indubitabil faptul că inculpatul Dimoftache Răzvan, în calitate de reprezentant al SC Sphera Prod SRL Constanţa, nu s-a aprovizionat niciodată cu carne de ovină de la SC Abasile SRL Maltezi, astfel încât marca de sănătate găsită asupra suspectului Stoian Marian să poată fi aplicată în condiţii de legalitate pe carcase de ovine“.
 
Faptul că „o ştampilă asemănătoare cu marca de sănătate corespunzătoare SC Abasile SRL Maltezi, judeţul Ialomiţa, care abatoriza porci în viu, a fost găsită asupra suspectului Stoian Marian, iar amprenta acesteia a fost găsită aplicată pe carcasa de ovină achiziţionată în mod indiscutabil de la persoana vătămată Dragoi Dinu, coroborat cu declaraţiile martorilor Peltechi Vasilică Leonard şi Toader Dorel, în calitate de medici veterinari, dovedeşte faptul că inculpatul Dimoftache Răzvan a procedat la contrafacerea instrumentelor oficiale constând în ştampilele de formă hexagonală cu inscripţia ROMÂNIA 179 CONTROLAT SANITAR VETERINAR şi de formă rotundă cu inscripţia ROMÂNIA TL 782 – 197 CONTROLAT SANITAR VETERINAR, instrumente oficiale pe care le-a utilizat pentru a crea aparenţa de legalitate a cărnii şi a produselor din carne cu care s-a aprovizionat în calitate de reprezentant al SC Sphera Prod SRL Constanţa. Acest gen de instrumente oficiale falsificate i-au fost înmânate suspectului Stoian Marian de către inculpatul Dimoftache Răzvan, pentru ca suspectul, la rândul său, să le folosească pe durata transportului cărnii şi a produselor din carne cu care aproviziona SC Sphera Prod SRL Constanţa“.