Fără precedent! Tribunalul Constanța întreabă Curtea Constituțională dacă este consituțional ca faleza Mării Negre să aparțină statului

• Tribunalul Constanța a decis că se impune sesizarea Curții Constituționale.
• Decizie importantă la Tribunalul Constanța în legătură cu viitorul proprietăților private reprezentând faleza Mării Negre, din Constanța!
• Spus pe scurt, Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe dacă este constituțional ca faleza Mării Negre să aparțină statului, în raport de dreptul la proprietate privată consfințit prin Constituție.
• Este vorba despre dosarul 4192/303/2020, cauză în care Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, alături de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bainală de Apă Dobrogea Litoral au formulat o revendicare imobiliară, în contradictoriu cu Total Financial Consulting SRL, SC Habitat & Ambient SA, Georgică Giurgiucanu, dar și Municipiul Constanța prin Primar, Consiliul Local Constanța și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
• La mijloc este un teren de peste 2.600 mp despre care Apele Române spun că reprezintă faleza Mării Negre, terenul fiind în prezent în proprietatea unor dezvoltatori italieni.

Judecătorii Secției I Civile a instanței au decis să sesizeze Curtea Constituțională a României, într-un dosar în care Apele Române revendică o suprafață de peste 2.600 de metri pătrați, teren situat în Faleză Nord, în prezent în proprietatea unor dezvoltatori italieni.
 
Astfel, Tribunalul Constanța a decis că se impune sesizarea Curții Constituționale.
 
Spus pe scurt, Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe dacă este constituțional ca faleza Mării Negre să aparțină statului, în raport de dreptul la proprietate privată consfințit prin Constituție.
 
Sesizarea Curții Constituționale de către Tribunalul Constanța a fost făcută după ce judecătorii au admis cererea de sesizare a Curții formulată în proces.
 
Este vorba despre dosarul 4192/303/2020, cauză în care Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, alături de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bainală de Apă Dobrogea Litoral au formulat o revendicare imobiliară, în contradictoriu cu Total Financial Consulting SRL, SC Habitat & Ambient SA, Georgică Giurgiucanu, dar și Municipiul Constanța prin Primar, Consiliul Local Constanța și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
 
Povestea din dosar
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, potrivit Jurindex, ANAR-ABADL a solicitat în acest proces „restituirea imobilului teren - faleza litoralului românesc, în suprafață de 2.645 mp liber de construcții situat în localitatea Constanța, (...), județul Constanța, lot 1/1 și lot 2/1 în patrimoniul public al Statului Român și în administrarea ANAR – ABADL“.
 
În replică, reprezentanții firmei Total Financial Consulting în proces au invocat excepția lipsei calității procesual active a ANAR și au argumentat în acest sens că numai Statul Român ar fi putut promova o astfel de acțiune în instanță, potrivit legii, în calitate de proprietar, ANAR având doar un drept de administrare asupra falezei și a plajelor.

 
Au mai spus afaceriștii, prin avocații lor, că Apele Române ar fi formulat cererea de chemare în judecată „numai pe baza unor presupuneri, fără prezentarea unor hărți/planuri cadastrale din care să reiasă limitele de proprietate“.
 
În acest sens, reprezentanții Total Financial Consulting au solicitat „respingerea cererii reclamantului ca netemeinică și nefondată, precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată“.
 
Încheierea Tribunalului Constanța
 
Prin Încheierea din 17 octombrie 2022, Secția I Civilă a decis să admită cererea de sesizare a Curții Constituționale.
 

Iată Încheierea:
 
„Dosar nr.4192/303/2020 INCH. 17.10.2022 Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. În temeiul art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992 rep., sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 1 şi pct. 32 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 107/1996, a art. 6 alin. 2 lit. d şi e, art. 7, art. 9 alin. 1 din O.U.G. nr. 202/2002, raportat la art. 44, art. 120 si art. 136 din Constituţie. Înaintează spre competentă soluţionare Curţii Constituţionale excepţia de neconstituţionalitate. Fără cale de atac“.
 
Astfel, decizia Tribunalului Constanța este fără cale de atac, iar dosarul va fi trimis Curții Constituționale.
 
Textele de lege supuse controlului constituțional
 
În articolul 3, alineatul 1 a Legii 107/1996 (Legea apelor), se arată că „Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime“, iar pct. 32 din Anexa nr. 1 definește „32. faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării“.
 
În continuare, articolul 6, alineatele d) și e) din OUG 202/2002 (privind gospodărirea integrată a zonei costiere) se arată că „de asemenea, aparţin domeniului public al statului: d) falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei; e) uscatul, delimitat la punctele anterioare, care din orice cauza a pierdut calitatea sa de plaja sau faleza“.
 
De asemenea, articolul 7 prevede următoarele: „ (1) Pe domeniul public al statului din zona costiera se recunoaşte numai dreptul de exploatare sau utilizare. Nici un drept privat nu se poate opune proprietăţii publice din zona costiera. (2) Guvernul este împuternicit sa verifice, prin autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, statutul legal al proprietăţii în zona costiera şi sa acţioneze în consecinţa pentru respectarea dreptului proprietăţii publice. (3) Orice hotărâre sau decizie a autorităţilor publice locale care încalcă prevederile alin. (1) şi (2) este nulă de drept“.
 
În final, articolul 9 arată „(1) Delimitarea domeniului public al statului definit la art. 6 se va realiza în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrala pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă“.
 
Drepturile constituționale ce ar fi fost încălcate de către aceste dispoziții legale (motiv pentru care s-a solicitat o decizie a Curții Constituționale cu privire la aceste aspecte) sunt Articolul 44 din Constituția României – Dreptul de proprietate privată și Articolul 120 – ce reglementează atribuțiile și funcțiile administrației publice din UAT-uri, bazate pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.
 
Nu în ultimul rând, Articolul 136 din Constituție se referă la natura proprietății, care poate fi publică sau privată, arătând, printre altele, că proprietatea privată este inviolabilă.
 
Până la aflarea deciziei Curții Constituționale cu privire la aspectele cu care a fost sesizată, Tribunalul Constanța va continua analizarea dovezilor și administrarea probelor din dosarul civil privind revendicarea celor peste 2.600 mp, următoarea înfățișare fiind stabilită pentru data de 12 decembrie 2022.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
„Bombă“ în instanță, pentru cartierul Faleză Nord! Terenul pentru care a fost amendat primarul Făgădău și pentru care s-a cerut amendarea și a lui Chițac, câștigat de Apele Române!