Fost preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie „Cineva să-şi asume un proiect pentru Constanţa, în care dezvoltarea centrului istoric să nu mai fie abordată în detrimentul monumentelor istorice!“ (galerie foto+documente)

Ovidiu Ţentea este fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii Naţionale. În ultimii ani, Ţentea a avut câteva luări de poziţii extrem de dure şi de pertinente în ceea ce priveşte situaţia patrimoniului cultural din Dobrogea şi nu numai. Publicul constănţean îşi reaminteşte probabil punctul său de vedere cu privire la restaurarea Cetăţii Capidava din judeţul Constanţa. În cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, Ovidiu Ţentea spunea atunci: „Capidava face parte dintr-o serie de restaurări din România în care alocarea unor sume considerabile a adus mai degrabă un deserviciu monumentului!”
 
În materialul de faţă, facem referire la punctul de vedere al specialistului Ţentea de la Muzeul Naţional de Istorie a României  cu privire la „Peninsula” constănţeană, centrul oraşului antic Tomis şi PUZ-ul care i se pregăteşte (în secțiunea „Documente“ puteţi consulta prezentarea PUZ preliminar Zona Peninsulară).
 
Arheologul spune că îşi doreşte ca cineva să-şi asume un proiect pentru Constanţa, în care dezvoltarea centrului istoric al oraşului să nu mai fie abordată în detrimentul monumentelor istorice şi nu înţelege graba unora care vor să-şi recupereze investiţiile în zonă, printr-o nouă reglementare prin PUZ.
 
„Acestea nu trebuie să mai fie lăsate în voia administraţiei, care transmite constant în spaţiu public un mesaj cel puţin ambiguu referitor la monumente şi siturile protejate de lege, considerându-le mai degrabă o povară pentru comunitate. Restricţiile legale se adresează cu precădere proiectanţilor şi administratorilor lipsiţi de o educaţie corespunzătoare, pentru că profesioniştii sunt formaţi în spiritul reglementărilor în cauză, care, de altfel, fac parte din propria lor educaţie!

Aş folosi aici exemplul un exemplu clasic. Orice constructor sau proiectant care forţează realizarea unei construcţii se opreşte instantaneu la descoperirea unui schelet uman! Fireşte, vom putea spune, o face din considerente penale sau religioase! Desigur, pentru că distrugerea de situri sau de monumente, rezultate ale activităţii umane, este mai greu de conştientizat, deşi intră sub incidenţa legii! Nu este cazul să insist asupra educaţiei necorespunzătoare privitoare la civism şi monumente istorice! De ce o «piatră» sau un «ciob» sunt preţioase pentru oricine, nu doar pentru un specialist”, susţine Ţentea.

Modernizarea Constanţei nu trebuie să fie blocată de existenţa ruinelor istorice, ci trebuie gândită în corelaţie cu acestea

În opinia istoricului, factorii responsabili ar trebui să realizeze strategii de dezvoltare în care să existe poli care să atragă investiţiile de amploare pe care le clamează, dar acestea ar trebui amplasate în spaţii care să nu afecteze siturile arheologice şi istorice.

„Sper ca proiectele viitoare vor fi gândite doar sustenabil şi în dialog cu moştenirea istorică a oraşului, pentru că doar astfel rezultatele acestora vor produce efecte benefice întregii comunităţi. Presiunea constantă a autorităţilor asupra monumentelor poate indica, în ordinea gravităţii termenilor, fie ignoranţă (care se explică prin lipsă de educaţie), fie nepăsare (care se explică prin lipsă de civism), fie acte de corupţie (care nu mai are nevoie de nicio explicaţie suplimentară în România zilelor noastre)”, apreciază Ovidiu Ţentea.
 
Afirmaţiile fostului preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii vin în contextul în care în presa locală s-a vehiculat faptul că noul PUZ al zonei peninsulare a municipiului Constanţa ar urma să pună pe tapet câteva proiecte pe care arheologul le consideră „hazardate”, vezi o eventuală parcare subterană sub actuala Piaţa Ovidiu sau tunelul care să facă legătura între cele două platforme portuare, investiţii care au putea afecta grav zona, din punctul de vedere al patrimoniului cultural.
 
„În timp ce căutăm soluţii coerente pentru readucerea Constanţei la normalitate, prin adoptarea unor strategii de dezvoltare, când credeam că începem să reflectăm la ce e de făcut coerent şi ce trebuie corectat, apar la lumină idei năstruşnice! Cine îşi mai poate imagina că în zona centrală a oraşului antic Tomis poţi concepe astfel de enormităţi? Să fie incompetenţă, rea-voinţă sau ambele? Dacă acest Plan de Urbanism Zonal reglementează astfel de măsuri radicale, înseamnă că cei care au realizat acest document pentru administraţia oraşului nu cunosc realitatea şi nici legislaţia.

 
De la «zgârie nori» la «oraş în miniatură» în zona Portului Turistic Tomis, «care să respecte un anumit regim de înălţime şi să nu obtureze vederea la mare», este un pas declarativ de repliere făcut de administraţia din Constanţa. Aceasta este de părere că tocmai începerea viitoarelor construcţii ar însemna o salvare a taluzului, deoarece investitorii ar fi obligaţi să consolideze malul înaintea începerii investiţiilor propriu-zise (?!) Amânările aprobării Planului Urbanistic Zonal au fost datorate, printre altele, şi numeroaselor probleme care intervin odată cu începerea oricărui şantier mare în zonă; fapt care îi nemulţumeşte sistematic pe proprietarii care, în mod firesc (!), insistă să înceapă investiţiile respective cât mai curând posibil”, mai spune arheologul.
 
Aşa cum arătam în ediţiile anterioare, Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului, întrunită în şedinţa în data de 6.02.2017, a analizat documentaţia de urbanism PUZ - zona peninsulară, elaborată în temeiul contractului de prestări servicii de proiectare nr. 3208/22.01.2008. Încă din 2011, firma Expaco SRL a demarat procedurile pentru realizarea unui nou Plan Urbanistic Zonal al peninsulei, beneficiar fiind Primăria Constanţa.

Iată ce constată Comisia tehnică de urbanism şi amenajarea teritoriului în 2017:
- se vor reglementa inclusiv zonele de taluz, până la întocmirea, avizarea şi aprobarea unor studii de fundamentare geotehnice şi hidrogeologice care să albă ca obiectiv găsirea unor soluţii de consolidare a malurilor printr-un proiect unitar;
- reglementarea urbanistică se va propune în baza unor studii de altimetrie şi perspective spre şi dinspre taluz, înălţimea maximă va fi limitată de nivelul de călcare al promenadei de la nivelul existent al versantului, pentru asigurarea vizibilităţii asupra mării, aspectul clădirilor - arhitectură vernaculară;
- reglementarea taluzului trebuie să ţină cont de capacitatea actuală limitată a sistemului stradal, având în vedere faptul că nu pot fi practicate majorări ale amprizelor existente;

- se va menţine propunerea de realizare a tunelului care face legătura între cele două platforme portuare, detalierea realizării lui se va face în baza unor studii multidisciplinare de impact al intervenţiei;
- se vor asigura mai multe puncte care vor fi reglementate ca zone de transport pe vertical între nivelul cornişei şi nivelul Portului Tomis;
- în vederea avizării la Ministerul Culturii, se va coopta un specialist cu atestare de la acest minister pentru zone protejate în colectivul care va actualiza studiile elaborate aferente PUZ-ului;
- nu în ultimul rând, se va realiza un studiu de parcelare şi al modului de ocupare a terenurilor, pentru a se stabili valoarea propusă a noilor indicatori urbanistici.
 
În primăvara anului 2018 , Primăria municipiului Constanţa şi-a anunţat intenţia de actualizare a Planului Urbanistic Zonal privind reabilitarea şi revitalizarea zonei peninsulare - modificare HCL nr. 416/2003.  Ca urmare a elaborării propunerilor preliminare ale documentaţiei de urbanism menţionate, Primăria municipiului Constanţa a prezentat, abia la sfârşitul anului trecut, în sala de şedinţe „Remus Opreanu“ a Consiliului Judeţean Constanţa, Planul Urbanistic Zonal preliminar „Zona peninsulară a municipiului Constanţa“. La şedinţa publică au participat cetăţeni, asociaţii legal constituite, persoane fizice şi juridice, organizaţii ale societăţii civile, societăţi comerciale, reprezentanţi ai instituţiilor publice interesate.
 
A fost o primă prezentare de acest gen, însă, pe măsură ce proiectul PUZ-ului pentru zona peninsulară va avansa, se vor organiza alte întâlniri de lucru. La întâlnirea din luna decembrie, arhitectul-şef al municipiului Constanţa, Radu Vânturache, a fost cel care a prezentat PUZ-ul zonei peninsulare.
 
„În momentul de faţă, suntem într-o fază preliminară, însă ne dorim foarte mult, în cadrul acestui proiect, ca majoritatea populaţiei să se implice din ce în ce mai mult în dezvoltarea oraşului, în dezvoltarea zonei peninsulare şi ne dorim să elaborăm o documentaţie de urbanism în formă participativă, nu doar una funcţională. Se va ţine cont de opiniile constănţenilor, într-o oarecare măsură, deoarece avem şi componenta legislativă care dictează. Opiniile vor fi filtrate în cadrul unor comisii de specialitate, mai sunt şi avizatori, mai este şi avizul de la Ministerul Culturii, care este decisiv în etapa de eliberare şi avizare a documentaţiei de urbanism“, a spus, la începutul evenimentului, arhitectul-şef al municipiului Constanţa, Radu Vânturache. Acesta a precizat că, prin acest PUZ al peninsulei municipiului Constanţa, putem „deschide o uşă către viitor“.
„Este a doua şansă pentru comunitatea noastră să elaborăm o documentaţie de urbanism participativă“, a mai spus Radu Vânturache.
 
Arhitectul-şef al municipiului a ţinut să precizeze că opiniile şi părerile comunităţii locale contează. O problemă majoră, care trebuie rezolvată, este cea a locurilor de parcare, care ar trebui sa fie amenajate în zone periferice. Astfel, Radu Vânturache afirma că vor fi identificate locuri de parcare periferice, astfel încât să nu fie aglomerată zona peninsulara a municipiului Constanţa. La rândul său, arhitectul Radu Cornescu a atras atenţia că PUZ-ul zonei peninsulare a municipiului Constanţa trebuie să ia în calcul şi valorificarea vestigiilor arheologice.
 
Facem menţiunea că PUZ-ul se află în dezbatere publică până la data de 18.01.2019. Astfel, se pot trimite propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare, privind documentul supus dezbaterii publice. Propunerile, sugestiile sau opiniile pot fi trimise în scris, prin poştă, la sediul din bulevardul Tomis nr. 51. Materialele transmise vor purta menţiunea „Recomandare referitoare la PUZ preliminar Zona peninsulară a municipiului Constanţa”.

Ministerul Culturii va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte PUZ-ul zonei peninsulare a Constanţei!

„Cea mai mare parte a acestor construcţii, cu precădere cele ale parcării subterane sub Piaţa Ovidiu şi ale pasajului subteran (care ar asigura circulaţia dintre Edificiul Roman cu Mozaic şi Portul Tomis, prin traversarea Pieţei Ovidiu - pe sub Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa) sunt teme de proiectare hazardate, care ignoră cu bună ştiinţă faptul că vor afecta grav monumentele antice din zona centrală a oraşului Tomis”, spune însă Ovidiu Ţentea, care este convins că Ministerul Culturii va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte PUZ-ul zonei peninsulare a Constanţei.
 
Citeşte şi:
 
„Este o şansă să elaborăm o documentaţie de urbanism participativă“ PUZ-ul preliminar pentru zona peninsulară a Constanţei, prezentat de arhitectul-şef Radu Vânturache (galerie foto)

 
Tunel între platformele portuare Vor fi reluate discuţiile pe marginea noului PUZ pentru peninsulă (document)