În „inima“ Constanței vechi Clădiri rechiziționate de Armata germană, preluate de Armata Roșie și, în final, de comuniști. O familie se luptă de 20 de ani să-și recupereze averea (document)

Foto cu rol ilustrativ, din Arhiva ZIUA de Constanța

• Un caz cu iz de epocă și de vremuri tulburi se dezvăluie în dosarul civil cu indicativul 322/118/2021.
• Reclamanți în cauză sunt Adriana Trutescu, Ion Stavraca și Magda Monica Levitzichi Friederich, în timp ce Municipiul Constanța prin Primar și Primarul Municipiului Constanța sunt pârâții.
• Urmașii proprietarilor unor imobile ce au intrat, pe rând, în mâinile Armatei germane, ale Armatei Roșii și apoi ale comuniștilor încearcă, de mai bine de 20 de ani, să recupereze averea pierdută a familiei.
• Prin Hotărârea nr. 2684/2021 pronunțată de completul Fond civil 4 al instanței, prezidat de magistratul Corina Suzana Artene, s-a decis respingerea cererii de chemare în judecată.
• Dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel Constanța, unde urmează să se fixeze data primei înfățișări pentru judecarea apelului.
• În Secțiunea Document puteți consulta Hotărârea nr. 2684/2021 a Tribunalului Constanța.

 
 
În „inima“ Constanței vechi „bat“ povești de demult, cu boieri și moșii, cu baluri și războie, cu armate, ostași, rechiziționări de bunuri, bombardamente, prizonieri, comuniști și regimuri opresive.
 
Toate aceste „istorii“ ce nu sunt tocmai vechi ies la iveală răsfoind dosarele de la instanță în care moștenitori ai proprietarilor de odinioară încearcă să recupereze și să pună cap la cap, ca într-un puzzle imobiliar, clădiri ce le aparțineau, pe vremuri, bunicilor ori părinților lor.
 
Un astfel de caz, cu iz de epocă și de vremuri tulburi, se dezvăluie și în dosarul civil cu indicativul 322/118/2021, în care urmașii proprietarilor unor imobile ce au intrat, pe rând, în mâinile Armatei germane, ale Armatei Roșii și apoi ale comuniștilor încearcă, de mai bine de 20 de ani, să recupereze averea pierdută a familiei.
 
Reclamanți în cauză sunt Adriana Trutescu, Ion Stavraca și Magda Monica Levitzichi Friederich, în timp ce Municipiul Constanța prin Primar și Primarul Municipiului Constanța sunt pârâții.
 
Cazul s-a aflat inițial în atenția Secției I Civile a Tribunalului Constanța, însă, prin Hotărârea nr. 2684/2021 pronunțată de completul Fond civil 4 al instanței, prezidat de magistratul Corina Suzana Artene, s-a decis respingerea cererii de chemare în judecată.
 

Reclamanții au declarat apel împotriva acestei hotărâri, așa încât dosarul a ajuns recent pe rolul Curții de Apel Constanța, unde urmează să se stabilească data primei înfățișări pentru judecarea apelului.
 
Ce au solicitat reclamanții
 
În Hotărârea nr. 2684/2021, document citat pe Jurindex, se arată că reclamanții „au solicitat să fie obligați pârâții să soluționeze notificările ce vizează cele două imobile, respectiv notificare nr. 743/2001 și notificarea nr. 746/2001, pentru cele două imobile construcții (...) din Constanța“.
„În motivarea cererii se arată că reclamanții sunt moștenitorii lui G. S., care a deținut mai multe proprietății pe raza județului Constanța, iar în mun. Constanța cele două imobile notificate făceau parte dintr-un grup de trei și erau situate la același număr poștal aspect ce nu l-au cunoscut și de fiecare dată au crezut că ele aveau numere poștale diferite, în baza actelor depuse de către Primăria mun. Constanța“, se mai arată în cerere.
 
Oamenii au precizat că, din cauza încurcăturii cu numerele poștale, inițial au promovat o acțiune pentru acordarea despăgubirilor numai pentru un singur corp de clădire, unde au funcționat până în 1980 Policlinica Orașului Constanța și o mgazie de cereale.
 

„Primăria tergiversa soluționarea dosarului“
 
„Anterior acestui dosar pe rolul Tribunalului Constanta a fost dosarul (...) prin care au solicitat în primă fază obligarea mun. Constanța să emită Dispoziții de acordare a despăgubirilor în echivalent pentru toate aceste imobile, dar în condițiile în care cele două construcții situate la nr. 2 și 4 conform planurilor depuse de către Primărie la acel moment au fost bombardate și distruse, iar Primăria tergiversa soluționarea dosarului, au solicitat instanței să soluționeze notificarea numai cu privire la imobilul ce urma să devină Policlinica orașului Constanța și magazia de cereale, urmând ca Primăria ulterior să soluționeze și aceste două notificări pentru aceste imobile“, potrivit documentului citat pe www.rolii.ro.
 
Oamenii au mai arătat, în susținerea cererii lor, că „tot grupul de imobile a fost rechiziționat de către Armata germană în anul 1941, unde de altfel a fost și comandamentul acesteia, motiv pentru care în acea perioadă zona a fost puternic bombardataă de către aviația inamică, cele două corpuri au fost distruse, iar după anul 1944 corpul principal de clădire ce a constituit Policlinica orașului va fi preluată probabil de armata rusă prin rechiziționare conform adresei nr. 49R/1972 până în anul 1952 iar ulterior trece în patrimoniu statului“.
 
Reclamanții au mai arătat că, de-a lungul timpului, au formulat mai multe cereri de a se rezolva situația juridică a celor două imobile, ultima dintre acestea fiind depusă în luna martie 2020, dar nici până la momentul introducerii dosarului la instanță cererile nu au fost soluționate.
 
Totodată, reclamanții au mai arătat că „situația celor două imobile distruse reiese și din Fișa Sinistraților de Război când guvernul Antonescu, dorind să cunoască valoarea pagubelor la nivel național, a dispus întocmirea acestor situații, iar noi suntem în posesia unei astfel de situații emisă de către Curtea de Apel Constanța“.
 
„În cuprinsul acesteia se materializează faptul că cele doua imobile au fost distruse și se stabilește și valoarea pagubelor, dar din moment ce întregul corp de clădire, inclusiv terenul, au fost rechiziționate, iar ulterior în 1952 imobilul a fost preluat de către stat, nu au fost acordate niciun fel de despăgubiri pentru cele două construcții bombardate și rechiziționate la acel moment“, au mai spus reclamanții în cererea adresată instanței de judecată.
 
Astfel, aceștia au arătat că sunt îndreptățiți la a primi despăgubiri pentru cele două impobile, „din moment ce nu au primit compensații pentru aceste imobile bombardate, deși evaluarea prejudiciului a fost făcuta, iar ele la acel moment erau rechiziționate“.
 
Nu în ultimul rând, oamenii au precizat că acțiunea nu vizează și terenul de sub construcții, dat fiind că, în schimbul acestuia, au primit teren în echivalent, pe alte amplasamente.
 
„Încălcare gravă a dreptului legal“
 
În replică, reprezentanții Primăriei Constanța au solicitat instanței să respingă cererea, ca nefondată.
 
Avocații municipalității au precizat că „soluționarea cu întâietate a notificărilor nr.743/2001 și respectiv nr. 746/2001 formulate de autorul reclamanților— defunctul G. S. - ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului legal al persoanelor care au cereri înregistrate înaintea cererilor reclamanților, fără ca notificatorul și reclamanții să se încadreze în situația de excepție prevăzută de art. 33 alin. 4 din Legea nr. 165/2013“.
 
„Câtă vreme reclamanții nu fac dovada că se încadrează în categoria situației de excepție prevăzută de art. 33 alin. 4 din Legea nr. 165/2013, urmează a se reține că notificările acestora nu pot fi soluționate decât în ordinea înregistrării lor și nu într-un rang prioritar, cu încălcarea dreptului altor persoane ale căror cereri/notificări au număr de înregistrare anterior cererii/notificării reclamanților, întrucât în caz contrar s-ar crea o situație de discriminare negativă pentru respectivele persoane“, au mai arătat avocații primăriei.
 
După analizarea tuturor argumentelor și a actelor depuse la dosarul cauzei, magistrații Tribunalului Constanța au decis să respingă cererea de chemare în judecată.
 
Ce a decis instanța de judecată
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii au arătat, printre altele, că „prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019 pronunțată de ÎCCJ privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că obligația entității învestite conform legii de soluționare, pe cale administrativă, a notificărilor legal formulate, fie prin restituire în natură, fie prin acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, se menține chiar în condițiile neexercitării procedurii judiciare prevăzute de art. 35 din Legea nr. 165/2013“.
 
Astfel, „referitor la solicitarea reclamanților, instanța constată că, potrivit art. 33 alin. 4 din Legea nr.165/2013, cererile trebuie soluționate în ordinea înregistrării lor la entitățile prevăzute de lege. De asemenea, reclamanții nu au făcut dovada că se regăsesc în situația de excepție prevăzută de art. 33 alin. 4 teza a II -a din Legea nr. 165/2013, respectiv situația persoanelor certificate de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene, ca supraviețuitoare ale Holocaustului, aflate în viață la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, ale căror cereri se soluționează cu prioritate“.
 
„Desigur că reclamanții sunt îndrituiți la soluționarea cu celeritate a cererii lor, având în vedere perioada mare de timp de la depunerea notificării în temeiul Legii nr.10/2001, însă aceasta nu se poate realiza decât cu respectarea dispozițiilor legale incidente, cele prevăzute de Legea nr.165/2013, a căror respectare atrage tratarea tuturor cererilor în concordanță cu principiul egalității de șanse și tratament, principiu prevăzut la art.16 din Constituția României“, au mai arătat judecătorii Tribunalului Constanța.
 
În acest context, solicitarea lor a fost respinsă.
 
Astfel cum am precizat anterior, decizia Tribunalului Constanța a fost atacată în apel de reclamanți, iar acum dosarul a ajuns deja pe rolul Secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța.
 
Surse documentare: Portalul Instanțelor de Judecată, www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
#citeșteDobrogea
Cartierele Constanței în 1905