Încep lucrările de reabilitare a podurilor rutiere de la Feteşti şi Cernavodă. Istoria celor două poduri

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat o licitaţie pentru reabilitarea podurilor de la Feteşti şi Cernavodă, situate pe Autostrada A2. Anunţul a fost publicat duminică, 15 septembrie, pe platforma SICAP. 116 milioane de lei este valoarea estimată a contractului.

Obiectul primului lot al contractului constă în lucrări de reparaţii şi de reabilitare a podului peste braţul Borcea şi pe Autostrada A2, la km 149+680, în conformitate cu prevederile contractului de lucrări. Podul este amplasat lângă localitatea Feteşti, pe Autostrada A2, asigurând legătura între Marea Neagră şi Europa Centrală, traversând braţul Borcea al fluviului Dunărea. Lungimea căii de pod este de 968 de metri, iar lăţimea este de 34,40 metri.

Obiectul lotului doi îl reprezintă lucrarea de reabilitare a podului de la Cernavodă, situat pe autostrada A2, la km. 157+600, în conformitate cu obiectul contractului de lucrare. Lungimea căii de pod este de 1.596 de metri, iar lăţimea de 34,40 metri.

Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 18 noiembrie.

Printre condiţiile de participare se numără şi aceea că ofertantul trebuie să demonstreze că cifra de afaceri anuală totală, pentru fiecare din exerciţiile financiare aferente anilor 2016, 2017 şi 2018, a fost de minimum 22 de milioane de lei pentru lotul 1 şi de 19 milioane lei pentru lotul 2.

Istoria podurilor de la Feteşti şi Cernavodă

În urmă cu 124 de ani, la 14/26 septembrie 1895, regele Carol I inaugura festiv (bătând în structură ultimul nit, de argint) podul peste Dunăre proiectat şi construit de inginerul Anghel Saligny.

În cadrul unei fastuoase ceremonii la care au luat parte M.S. Regele Carol I şi Regina Elisabeta, membrii Guvernului Românei, numeroase alte oficialităţi şi aproape „30 -40.000 de oameni” ajunşi pe malul Dunării cu unul dintre numeroasele trenuri ce sosiseră din „Dobrogea, din Ialomiţa şi din Bucureşti”, suveranul României a bătut ultimul nit, confecţionat din argint, marcând astfel încheierea construcţiei monumentalei opere de arhitectură feroviară.

Odată cu realizarea celui de-al doilea pod feroviar dunărean s-a rezolvat şi problema traficului rutier între Bucureşti şi litoral. Proiectul prevedea construirea unei căi ferate duble şi a unei şosele cu patru benzi de circulaţie. Această variantă rezolva chestiunea transportului rutier între Bucureşti şi Constanţa, şoseaua fiind mai scurtă cu 42 km în comparaţie cu ruta de traversare de la Giurgeni la Vadu Oii. Noile realizări erau din punct de vedere structural aproape identice cu cele existente, iar viaductele de acces s-au construit independent, pentru cale ferată şi pentru şosea.


Noul pod (Cernavodă) a fost aşezat în amonte de construcţia lui Saligny, la o distanţă de 30-80 m, având o lungime de peste 1.600 m, iar viaductele rutiere aveau deschideri identice cu cele feroviare. Benzile de circulaţie, care trec pe sub cele două poduri de cale ferată, au axul în curbă, astfel realizat pentru a facilita înscrierea pe consolele rutiere, montate pe stâlpii principali ai podului feroviar. Cel de la Feteşti a fost construit în aval de construcţia lui Saligny. Ansamblul podurilor din albia minoră este compus din grinzi metalice (care formează sistemul de rezistenţă al podului) continue pe trei deschideri în cazul podului peste braţul Borcea, fiecare cu o lungime de 140 m, respectiv cu una centrală în cadrul podului de peste Dunăre, de 190 m.  

Construcţia noilor poduri dunărene a fost posibilă prin întrebuinţarea unor tehnologii şi idei inovatoare. Noul complex feroviar (Bucureşti-Constanţa) era complet electrificat, automatizat şi dotat cu o cale ferată dublă. Primul pod rutier care a fost construit de inginerii comunişti a fost cel de la Feteşti.
Şantierul se deschide în anul 1977, iar lucrările s-au finalizat 10 ani mai târziu.

În 1980 s-au început deja lucrările la cel de-al doilea pod, cel de la Cernavodă. Probele de încercare a rezistenţei celor două edificii s-au realizat preţ de o săptămână. În tot acest timp, construcţiile au fost traversate de 38 de locomotive Diesel şi 38 de maşini basculante, fiecare dintre ele având o încărcătură de peste 50 de tone. Inaugurarea edificiilor s-a realizat pe data de 21 noiembrie 1987, odată cu deschiderea oficială a Canalului Dunăre - Marea Neagră.
Primul pod inaugurat a fost cel peste braţul Borcea, în mai 1986, urmat de cel de la Cernavodă, în octombrie 1987.