Incompatibilitatea președintelui CJC, Horia Țuțuianu, pe înțelesul tuturor Firma familiei a înapoiat banii către CJC. Ce a decis ÎCCJ într-un caz similar al unui fost director al Neptun-Olimp SA! (documente)

La sfârșitul lunii ianuarie a.c., Agenția Națională de Integritate a constatat faptul că  Marius Horia Țutuianu, actualmente președinte al Consiliului Județean Constanța, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 20 decembrie 2012 - 30 martie 2016, întrucât a exercitat simultan funcția de consilier județean și pe cea de președinte al Consiliului de Administrație al SC Neptun Olimp SA, realizând venituri de natură salarială de la societatea comercială.
 
Totodată, potrivit unui comunicat al ANI, pe perioada exercitării mandatului de consilier județean, între Consiliul Județean Constanța și SC Lantana Style SRL, societate în cadrul căreia soția persoanei evaluate a exercitat calitatea de asociat unic și administrator până la data de 14.01.2013, s-a derulat un acord-cadru privind furnizarea de solare complet echipate, în valoare de 100.000 de lei.

Ce susține ANI?

„Persoana evaluată a încălcat astfel dispozițiile art. 88, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: […] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă” și ale art. 90, alin. (1) și alin. (2) din același act normativ, potrivit căruia: „(1) Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective; (2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local […]”, se arată în comunicatul ANI.
 
Reprezentanții ANI au mai precizat că persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază - de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Țuțuianu Marius Horia a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare.
 
„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligațiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective […]”. „Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Lantana Style, acord-cadru cu CJC!

 
Din 14.04 2011 până la data de 23.01.2013, Lantana Style SRL a derulat un acord-cadru (n.r. vezi secțiunea „Documente“) cu administrația județeană privind furnizarea de solare complet echipate, în valoare de 100.000 de lei. La momentul încheierii acordului-cadru, asociat și administrator al societății era Adina Elena Ciobanu, actuală Țuțuianu.
 
Pe 20 decembrie 2012, Horia Marius Țuțuianu este validat consilier județean prin HCJC 457/20.12.2012 în locul lui Radu Babuș, care devenea deputat în Parlamentul României. Ca o paranteză, la aceeași dată, CJC l-a validat pe liberalul Eugen Silaghi pe mandatul rămas vacant în urma renunțării la calitatea de consilier județean a lui Mircea Titus Dobre și câștigător al unui mandat de deputat la acel moment. Facem mențiunea că repartizarea mandatelor s-a făcut la acel moment conform algoritmului din cadrul USL.
 
Revenind la speța actualului președinte al Consiliului Județean Constanța, la acea vreme simplu consilier județean, potrivit Monitorului Oficial 1.06. 2013, soția sa, Adina Țuțuianu, s-a retras din societatea Lantana Style SRL și a fost revocată din calitatea de administrator abia pe data de 14.01.2013. Soția lui Horia Țuțuianu a cedat toate părțile sociale și implicit întreaga societate cumnatului său, Cristian Gabriel Calistru, care a devenit asociat unic și administrator pe perioadă nelimitată. Potrivit ONRC, Calistru deține și în prezent societatea.
 
Contactat telefonic, Horia Țuțuianu susține că soția sa ar fi ieșit din firma Lantana încă din 7.01.2013. Șeful CJC știe ceva, dar este contrazis tot de Monitorul Oficial. Într-adevăr, la data menționată de acesta, soția sa, în calitate de asociat unic, lua decizia 1/2013, prin care îl coopta în calitate de asociat pe Cristian Gabriel Calistru cu un procent de 1% din pierderi și beneficii. Astfel, ar fi fost depășit termenul până la care Țuțuianu ar fi trebuit să iasă din starea de incompatibilitate, respectiv 15 zile.

 

Lantana, dată în judecată de CJC și obligată să returneze penalități

 
Povestea Lantana Style SRL nu se termină însă atât de simplu. În 2014, Consiliul Județean înregistrează la instanța de contencios administrativ dosarul nr. 4571/118/2014, prin care solicită Lantana Style daune-interese rezultate din executarea cu întârziere a obligațiilor asumate prin contractele subsecvente de furnizare nr. 2/7615/20.04.2011 și nr. 3/7723/26.04.2011, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces. Pe 24.06.2015 se pronunță în această speță magistrații Tribunalului Constanța în ședință publică.
 
Prin cererea de chemare în judecată, Consiliul Județean solicita să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 36.637 de lei, reprezentând daune-interese rezultate din executarea cu întârziere a obligațiilor asumate prin contractele subsecvente de furnizare nr. 2/7615/20.04.2011 și nr.3/7723/26.04.2011, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
 
Motivându-și în fapt cererea, CJC a arătat că prin hotărârea Consiliului Județean Constanța nr. 299/21.10.2010 a fost aprobat programul „Consumăm produse românești”, scopul acestuia fiind de a sprijini producătorii autohtoni să producă legume în spații protejate, respectiv în solare.
 
Durata acestui program se întindea pe 4 ani și implica construirea a 2.500 de solare. Deși obiectivul programului „Consumam produse romanești” a fost atins, în implementarea acestuia au existat întârzieri cauzate de furnizori, întârzieri care au generat neconformități ale cheltuielilor publice aferente acestui proiect. Aceste neajunsuri au fost constatate în urma auditului efectuat în anul 2012 pentru anul bugetar 2011 de către Curtea de Conturi, care a dispus în acest sens mai multe măsuri prin Decizia nr. 67/1 sept.2012 a CCR.
 

În baza contractului nr. 3/7723/26.04.2011, prin comanda nr. 8154/02.05.2011, Lantana Style SRL datora penalități de 26.416 lei. Cuantumul acestor penalități a fost calculat cu prilejul auditului efectuat de Curtea de Conturi a României, fiind detaliat în cuprinsul procesului-verbal de constatare încheiat la UATJ Constanta la 3.08.2012.
 
La rândul său, în instanță, societatea Lantana a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției extinctive, raportat la curgerea penalităților de întârziere pentru fiecare zi de întârziere, pentru penalitățile anterioare datei de 11.06.2011, iar pe fond a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
 
Potrivit clauzelor contractuale, în baza comenzii CJC, Lantana s-a obligat sa execute și să livreze cele 100 de solare comandate în termen de 20 de zile si sa le monteze în 20 de zile. Creanța solicitată de către societatea reclamantă îndeplinește condițiile prevăzute de art. 662 C.pr.civ., reclamanta fiind titulara unei creanțe certe a cărei obligație corelativă consta în îndatorirea pârâtei de a plăti o sumă de bani, cu mențiunea că obligația patrimonială este una civilă.
 
Având în vedere aceste argumente și considerente, instanța a constatat că acțiunea CJC este întemeiată în parte, urmând a o admite în parte și, pe cale de consecință, obligă Lantana Style la plata către reclamant a sumei de 26.416 lei, reprezentând penalități ulterioare datei de 11.06.2011, rezultate din executarea cu întârziere a obligațiilor asumate prin contractele subsecvente de furnizare nr. 2/7615/20.04.2011 și nr. 3/7723/26.04.2011.
 
Instanța a mai obligat societatea la plata către CJC a cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 de lei (1/2 din valoarea onorariu expert) și CJC să plătească societății cheltuieli de judecată în sumă de 2.992,48 de lei (onorariu avocat, proporțional cu cuantumul pretențiilor admise), urmând a compensa cheltuielile de judecată și, după compensare, urmând a dispune obligarea reclamantului la plata către pârâtă a sumei de 1.992,48 de lei.
 
Potrivit rolli.ro, CJC a declarat recurs la această speță, iar Curtea de Apel Constanța s-a pronunțat definitiv pe 11-01-2016, în sensul în care a admis recursul declarat de CJC împotriva sentinței civile nr. 1006/24.06.2015 pronunțată de Tribunalul Constanța în contradictoriu cu intimata, Lantana Style. Casează în parte sentința recurată și, rejudecând, dispune compensarea cheltuielilor de judecată suportate de părți, în schimb, menține dispozițiile privind prescripția extinctivă și admiterea în parte a acțiunii reclamantului, respectiv plata de către Lantana a penalităților de întârziere în sumă de 26.416 lei.
 

Lantana Style a achitat prejudiciul în 2016

 
I-am solicitat actualului președinte al CJC, Horia Marius Țuțuianu, să ne precizeze dacă societatea la care asociat și administrator este cumnatul său a virat către CJC suma stabilită de instanță. Iată punctul său de vedere:
„Prin Decizia nr. 67/2012, Camera de Conturi Constanța a dispus recuperarea sumelor reprezentând contractul subsecvent încheiat de județul Constanta cu furnizorul de solarii SC Lantana Style. Ca urmare a deciziei, CJC a formulat acțiune la Tribunalul Constanța pentru încasarea de daune interese - dosar 4571/118/2014. Prin sentința civilă 1006/24.06.2015 a Tribunalului Constanta, SC Lantana a fost obligată la plata sumei de 22.104 lei către CJC. SC Lantana a virat CJC suma de 22.104 lei la data de 13.04.2016“.
Președintele CJC a mai precizat pentru cotidianul ZIUA de Constanța că va merge să-și vadă dosarul la ANI.
 

ÎCCJ a stabilit în cazul Paul Foleanu că SC Neptun-Olimp SA este societate de interes național

 
Legat de starea de incompatibilitate în perioada 20 decembrie 2012 - 30 martie 2016, întrucât a exercitat simultan funcția de consilier județean și pe cea de președinte al Consiliului de Administrație al SC Neptun Olimp SA, realizând venituri de natură salarială de la societatea comercială, Țuțuianu a precizat că „se face o confuzie între stațiune de interes național și societate de interes național”.
 
În speranța că președintele CJC, Marius Horia Țuțuianu, va avea parte doar de avocați mai buni decât fostul consilier local de la Mangalia, Paul Foleanu, reamintim mai jos cazul acestuia, care a pierdut definitiv procesul cu ANI, pe o speță similară legată în anul 2011.
 
Și avocatul din Mangalia Paul Foleanu, pe atunci membru PD, apoi PDL, a fost director și administrator, la fel ca Țuțuianu, al uneia dintre cele mai rentabile companii de turism aflate în portofoliul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), respectiv SC Neptun-Olimp SA. În același timp, Foleanu a activat și ca ales local în Consiliului Local Mangalia. În cealaltă speță, Țuțuianu a condus aceeași societate din sudul litoralului și în paralel a exercitat și calitatea de consilier județean.
 
Instanța supremă, adică Înalta Curte de Casație și Justiție, a decis pe 18 mai 2011 că verdictul din 2010 al Agenției Naționale de Integritate în cazul consilierului Paul Foleanu este valabil. În 2010, ANI hotărâse că acesta este incompatibil cu funcția din Consiliul Local, având în vedere calitatea sa de acționar la societatea Neptun-Olimp SA. Într-o primă fază, Foleanu, de profesie avocat, a atacat verdictul în instanță și a primit câștig de cauză la Curtea de Apel Constanța, care a anulat raportul întocmit de Agenție. Însă Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul ANI și a hotărât că Foleanu este incompatibil cu funcția de ales în Consiliul Local Mangalia pe care o deținea în acel moment.
 
Cum și-a motivat ÎCCJ decizia: „În mod greșit instanța de fond a reținut că societatea comercială la care reclamantul și-a exercitat funcția de director respectiv, administrator, nu ar fi o societate de interes național, în sensul art. 88 alias. 1 lit. d din Legea nr. 161/ 2003; în mod nelegal a fost invocată Decizia nr. 415/14 aprilie 2010 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. 1-9 din Legea nr. 144/2007, având în vedere că procedura de verificare a stării de incompatibilitate a reclamantului s-a desfășurat anterior publicării acestei decizii. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente: potrivit art. 88, alin. 1, lit. d din Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, „funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a Consiliului Județean respectiv sau la regiile autonome societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respective, este incompatibilă cu funcția de consilier local.
 
Conform art. 17 din Legea 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, „unitățile economice de interes republican se organizează ca societăți comerciale prin hotărâre a Guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administrației locale de stat”. Cum societatea comercială Neptun-Olimp SA a fost înființată pe baza dispozițiilor Legii nr. 15/1990, prin H.G. 226/21 noiembrie 1990, din interpretarea sistematică a textelor normative, rezultă că societatea este de interes național. De asemenea, este întemeiat și motivul de recurs privind greșita invocare a neconstitutionalității art. 1-9 din Legea nr. 144/2007, stabilită prin Decizia nr. 415/14 aprilie 2010 a Curții Constituționale, publicată la o dată ulterioară încheierii actului de constatare, având în vedere că, potrivit art. 147 din Constituție, aceste decizii nu retroactivează.
 
Pentru considerentele menționate, recursul ANI este admis, modificându-se sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant, împotriva actului de constatare a stării de incompatibilitate, ca neîntemeiată” (n.r. decizia integrală a Înaltei Curți de Casație și Justiție poate fi consultată în secțiunea „Documente“).