Interviu cu avocatul Toni Bobe Cât de des dai „like“ şi „share“? Ştii că te poate paşte oricând un proces în instanţă?

Orice persoană care se simte lezată, dincolo de a lua legătura cu un avocat, se poate adresa instanţelor de judecată, printr-un litigiu în care poate cere atât ştergerea postării, cât şi obligarea persoanei responsabile la plata unor daune materiale, dar şi morale
 
Toni Bobe, avocat în cadrul Baroului Constanţa, explică, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, care sunt pericolele la care ne expunem ca utilizatori ai reţelelor de socializare şi cât de uşor putem fi acţionaţi în instanţă.
 
Conform avocatului Toni Bobe, noţiunea de share reprezintă, în principiu, acordul persoanei care face această acţiune, respectiv de a redistribui mesajul pe care îl apreciază şi cu care este de acord, în spaţiul său virtual de pe reţeaua de socializare. „Asta înseamnă, efectiv, că preiau un anumit text şi mi-l asum! În ceea ce priveşte acţiunea de like, aceasta este mai puţin vătămătoare. Chiar şi aşa, ea poate genera consecinţe juridice care vizează aderarea la un anumit mesaj, grup sau eveniment. Această acţiune poate genera consecinţe juridice tocmai prin aderarea şi susţinerea acestei postări, care poate fi încadrată ca o simplă afirmaţie sau un eveniment sau un grup ce are un anumit scop, o anumită direcţie“, potrivit lui Bobe.
 
Ce este o reţea de socializare şi ce se poate posta pe respectivele pagini?
 
Reţelele de socializare reprezintă un mod de comunicare actual, care este folosit în mare măsură de către populaţia planetei la momentul acesta. Facebook, Twitter, Instagram sunt printre cele mai cunoscute. În ceea ce priveşte lucrurile care se pot posta pe aceste reţele, nu există limită impusă decât de decenţă şi, să-i spunem aşa, de legalitate, în cazurile în care chiar instanţele ar trebui să intervină pentru a lămuri situaţii conflictuale cu privire la care este limita lucrurilor ce se pot posta. Limita a ce se poate publica nu poate fi raportată, zic eu, decât la morală şi, bineînţeles, în măsura în care legea este astfel, şi la lege. În principiu, legea ar trebui să fie şi morală.
 
Care pot fi efectele unei postări pe o pagină de socializare?
 
Aşa cum spuneam, există efecte negative, dar şi pozitive. În ceea ce priveşte efectele pozitive, acestea sunt lesne de înţeles. Ele pot genera profituri şi notorietate. De asemenea, notorietatea poate constitui un mijloc extrem de uşor de folosit pentru a strânge bani sau pentru cauze nobile, să spunem aşa, dar şi pentru a înştiinţa prin intermediul reţelelor de socializare sau a populariza un anumit subiect care trebuie adus la cunoştinţa publicului larg sau pentru a se exprima.
 
În ceea ce priveşte efectele negative, şi în această zonă există nenumărate exemple în care postările au lezat într-un fel sau altul onoarea, demnitatea şi dreptul la imagine al unor persoane vizate de acestea sau persoane fizice sau juridice.

 
În ceea ce priveşte persoanele juridice, aici includem noţiunea de instituţie. În acest sens, efectele unei astfel de postări includ generarea unui proces civil, pentru că insulta şi calomnia nu mai sunt reglementate în Codul Penal. Aceste litigii pot genera despăgubiri atât materiale, cât şi morale.
 
Ce au de făcut cei care se simt denigraţi/afectaţi de un mesaj postat pe o reţea de socializare?
 
Fără doar şi poate, pentru astfel de situaţii trebuie să apeleze, în primul rând, la persoanele care au cunoştinţe în domeniu pentru a afla care sunt demersurile pe care le pot face. Orice persoană care se simte lezată în acest sens, dincolo de legătura cu un avocat, care este un profesionist în acest domeniu şi poate face demersurile pentru a recupera acel prejudiciu sau pentru a înceta efectele vătămătoare ale unei postări ce există în continuare şi care poate fi vizionată în fiecare zi, se poate adresa instanţelor de judecată, printr-un litigiu în care poate cere atât cât ştergerea postării, cât şi obligarea persoanei responsabile la plata unor daune materiale, dar şi morale. Asta, bineînţeles, cu condiţia dovedirii acestor daune materiale şi morale.
 
Care este practica instanţelor în ceea ce priveşte acordarea de despăgubiri celor care au fost afectaţi de diverse mesaje postate pe reţelele de socializare?
 

În ceea ce priveşte practica instanţelor, ea se reportează la măsurile generalizate luate în situaţii privind răspunderea civilă delictuală. Asta înseamnă că, în măsura în care unei persoane fizice sau juridice i-au fost afectate diverse drepturi la imagine sau la viaţă privată, la onoare, demnitate şi aşa mai departe, aceasta poate, în raport de forţa cu care s-a acţionat şi s-a lezat acest drept, să solicite daune. Asta înseamnă că suma acestor daune poate fi mai mică sau mai mare, fără să existe un anumit standard, instanţa stabilind de la caz la caz gravitatea daunelor produse şi necesitatea de a recupera aceste daune, nu neapărat prin anumite sume de bani, ci şi prin postarea hotărârilor pronunţate în spaţiul virtual sau chiar, să-i spunem aşa, restabilirea situaţiei de legalitate, aşa cum trebuie făcut, până la urmă.
 
Putem să fim acţionaţi în instanţă dacă dăm „like“ ori „share“ unei postări care poate fi considerată denigratoare?
 
Da! Dar cu anumite nuanţe, trebuie mai întâi înţelese aceste noţiuni, de „like“ şi „share“. În principiu, noţiunea de share reprezintă acordul persoanei care face această acţiune, respectiv de a redistribui mesajul pe care îl apreciază şi cu care este de acord, în spaţiul său virtual, reprezentat de pagina de pe reţeaua de socializare. Asta înseamnă, efectiv, că preiau un anumit text şi mi-l asum! Asta este o modalitate, dar, în contextul în care preiau un anumit text, îl dau cu ghilimelele de rigoare şi fac precizarea că nu susţin acest mesaj şi îi dau share acelei postări, nu putem fi acuzaţi de faptul că am distribuit şi am valorificat, să-i spunem, cu aceeaşi intenţie cu care a fost postat iniţial mesajul.
 
În ceea ce priveşte acţiunea de „like“, aceasta este mai puţin vătămătoare. Chiar şi aşa, ea poate genera consecinţe juridice care vizează aderarea la un anumit mesaj, grup sau eveniment. Această acţiune poate genera consecinţe juridice tocmai prin aderarea şi susţinerea acestei postări, care poate fi încadrată, repet, ca o simplă afirmaţie sau un eveniment sau un grup ce are un anumit scop, o anumită direcţie. Deci, în concluzie, există posibilitatea suportării de consecinţe, în situaţia asta. Totul se interpretează de la caz la caz.