Interviu cu Sinan Musledin, şeful Serviciului Criminalistic din IPJ Constanţa. Poate fi păcălit aparatul poligraf?

Comisarul-şef de poliţie Sinan Musledin, şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, ne-a acordat un interviu cu privire la activitatea Laboratorului de Detecţie a Comportamentului Disimulat.

În cadrul interviului, comisarul-şef de poliţie Sinan Musledin ne-a explicat cum reacţionează poligraful în momentul în care o persoană supusă testului nu spune adevărul, cât durează (în medie) testarea unui subiect şi dacă este posibil ca aparatul poligraf să fie păcălit.  
 
Este adevărată teoria potrivit căreia minciuna produce efecte fiziologice colaterale? Cum reacţionează poligraful în momentul în care o persoană supusă testului nu spune adevărul?

Comportamentul simulat (minciuna) produce modificări psihofiziologice asupra subiectului unei testări poligraf. Astfel, aparatul poligraf înregistrează modificări psihofiziologice diferite în momentul în care subiectul testării răspunde nesincer, faţă de cele din momentul/momentele şi răspunde sincer. Procedura de testare este aceeaşi pentru toate tipurile de infracţiuni investigate. Aparatul poligraf nu este un simplu echipament de măsurare cantitativă, ci este un echipament de investigare calitativă care este utilizat de un psiholog-criminalist cu o pregătire profesională specifică.

Câte persoane au fost testate în Laboratorul de Detecţie a Comportamentului Disimulat din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, în perioada 2011 - 2019?

În perioada 2011-2019, la nivelul Serviciului Criminalistic al IPJ Constanţa au fost testate cu aparatul poligraf peste 1.000 de persoane.

Cât durează (în medie) testarea unui subiect?


Durata minimă sau maximă în vederea efectuării testării unui subiect nu este stabilită, aceasta diferă în funcţie de speţă şi de subiect, o medie fiind de aproximativ două ore.

Câte întrebări se pun de regulă în timpul unei testări cu aparatul poligraf?

Există mai multe tipuri de chestionare, fiecare având un număr diferit de întrebări, cel mai frecvent utilizat fiind chestionarul cu 11 întrebări.

Rezultatul este considerat probă în timpul procesului ori în faza de urmărire penală?

Întrucât nu există o aşa-zisă „regina a probelor“, orice probă (inclusiv expertiza/constatarea în domeniul Poligraf) trebuie coroborată/susţinută cu o alta. Expertiza/constatarea în domeniul Poligraf este considerată o probă. Conform art. 97 CCP, proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace: declaraţiile suspectului sau ale inculpatului, declaraţiile persoanei vătămate, declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă sau orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege. Legiuitorul nu face nicio diferenţă între expertizele/constatările în domeniul Poligraf, genetic, dactiloscopic etc.  


A fost vreun caz în care o persoană a fost achitată în instanţă, deşi a picat testul cu aparatul poligraf?

Structura noastră nu deţine date cu privire la faptul că o instanţă ar fi achitat vreun subiect al unui test cu aparatul poligraf. Mai mult, subiect al unei testări nu este neapărat o persoană cercetată penal şi/sau trimisă în judecată, ci poate fi inclusiv victimă/partea vătămată sau chiar martorii.

Este posibil ca aparatul poligraf să fie păcălit?

Parte din subiecţii testaţi au încercat „să păcălească aparatul“ disimulându-şi comportamentul, prin diverse „metode“, care au fost însă înregistrate de către aparat, fapt ce a condus la agravarea situaţiei penale în economia dosarului.
 
Sursa foto: IPJ Constanța