IPS Teodosie calca in picioare legile de mediu

"Monahoturism" fara avize si autorizatii

Un nou tip de manastiri incepe sa prinda contur in Dobrogea * Facute initial pentru cei care vor sa se rupa de lume si sa isi dedice viata rugaciunii, in timp lacasurilor monahale li s-a trasat o noua directie * Unul din pionierii "monahoturismului" este Inalt Prea Sfintitul Teodosie, un ierarh cu reale veleitati de agent imobiliar * Odata cu venirea in Dobrogea, acesta a reusit sa ia terenuri, dintre cel mai bine plasate, pe care ulterior s-a apucat sa construiasca manastiri * Cele mai multe dintre ele in rezervatii naturale si fara avize de mediu * Una dintre ele se ridica la Limanu-Hagieni, pe un teren obtinut in urma unui schimb cu Romsilva * Cu toate ca nu exista nici un aviz, viitoarea manastire se ridica vazand cu ochii * Toata lumea este insa obisnuita cu metodele ilegale de lucru ale inaltului ierarh care nu tine cont de nimic atunci cand isi doreste ceva

Manastirile sunt lacasuri de cult infiintate in special pentru monahi. Ele au regim special, o viata de obste randuita dupa criterii clare scrise de sfinti si adoptate de Biserica in timp. Sunt reprezentative pentru linistea pe care o poti gasi inauntrul lor. Cei care vietuiesc in ele, adevaratii calugari, cei care isi conduc viata dupa canoane, sunt oameni care s-au rupt de lumea reala si s-au retras aici pentru a putea sa se roage in liniste, sa fie mai aproape de Dumnezeu. Dintre ei fac parte si pustnicii, cei pentru care nici macar manastirea nu ofera linistea care o cauta si care aleg sa se retraga prin locuri neumblate. Exista manastiri cu regim special unde nu se consuma carne niciodata sau unde femeile nu au voie sa intre. In timp insa au aparut si alte genuri de lacasuri monahale, care se ocupa cu o activitate ce seamana mai mult a turism decat a traire duhovniceasca. Printre ierarhii care au adoptat si promoveaza intens acest tip de manastire "post modernista" se numara si Inalt Prea Sfintitul Teodosie. De-a lungul timpului, acesta a dat dovada de reale calitati de investitor imobiliar, dar si calcator al legilor. Gurile rele vorbesc ca aceste aptitudini ale inaltei fete bisericesti s-au dezvoltat inca de pe vremea cand slujea in Bucuresti si se numea Snagoveanul. Zona Snagov este recunoscuta pe piata imobiliara ca fiind una rezidentiala de real interes pentru investitori. Astfel ca, venit la Constanta cu "temele facute" si beneficiind de sprijin politic, IPS Teodosie a inceput o furibunda campanie de achizitii de terenuri in zone alese pe spranceana. Daca la inceput nimeni nu intelegea ce rost au aceste terenuri in timp pe ele au inceput sa se ridice manastiri.Manastirea Hagieni, la limita legiiIn anul 2004 in luna decembrie ministrul Petre Daea a aprobat cererea de schimburi de terenuri intre Romsilva si Arhiepiscopia Tomisului prin care cei din urma primeau 3,3 hectare de teren in extravilanul comunei Limanu. Zona este una mirifica, incercuita de arii naturale protejate si de lacul Limanu. Dupa aproximativ un an de la acest schimb pe respectivul loc a inceput sa se ridice manastirea. In momentul de fata, slujbele au loc intr-un container insa in imediata apropiere a acestuia se ridica biserica. De asemenea, au aparut si alte corpuri de cladiri in care probabil ca se odihnesc calugarii. Staretul manastirii ce poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului" este ieromonahul Constantin Clement Crivanciuc. Nimic rau in faptul ca se va ridica o manastire pe un teren ce apartine Arhiepiscopiei Tomisului, insa pentru tot ce s-a ridicat pana acum nu exista avize. Proiectul de Urbanism Zonal a fost depus la Agentia Nationala de Mediu saptamana trecuta, iar avizul sanitar a fost obtinut in acest an pe data de 2 octombrie. In documentatia depusa la ANM intr-un tarziu, se motiveaza amplasarea lacasului, in termeni alesi sa impresioneze probabil si pe cel mai indaratnic ateu. Cei care au intocmit proiectul sustin ca manastirea va fi "un punct de atractie deosebit pentru pelerini", "o poarta de Sud Est a ortodoxiei pe teritoriul tarii noastre", "un spatiu de simtire crestina" si un "centru de spiritualitate romaneasca". Ce se uita este faptul ca inainte de toate ar trebui ca ce se face acolo sa fie legal. Mergand insa dupa principiul ca nimeni nu o sa il deranjeze, fiind vorba de o manastire si bazandu-se astfel pe bunul simt pe care il au cei care conduc institutiile abilitate sa sanctioneze astfel de abateri de la litera legii, IPS Teodosie isi vede linistit de constructia imperiului sau imobiliar. Credinciosii din zona sunt multumiti ca au un loc unde sa se roage, insa ei nu realizeaza ca locatia nu a fost aleasa intamplator la marginea padurii si a lacului Limanu. Cu toate ca in regulile de baza ale proiectului este interzisa constructia de case de agrement, probabil ca acesta va fi viitorul noii manastiri. Pana atunci, lucrand dupa aceeasi metoda devenita "marca inregistrata" Arhiepiscopia pune institutiile statului in fata unor fapte deja implinite, mimand ca se conformeaza legilor.Recidive cu duiumulDe-a lungul timpului, de la instalarea sa ca arhiepiscop, Teodosie a mai ctitorit si in alte rezervatii protejate lacasuri de cult.Langa Cheile Dobrogei, chiar deasupra Pesterii Casian s-a construit cu putin timp in urma manastirea Pestera Sfantul Ioan Casian. Inainte de aparitia sfantului lacas si anexelor ei, in zona puteau fi intalnite turme de caprioare. Pestera, habitat unic al liliecilor, a fost transformata intr-un altar, cu icoane si lumanari la care vin sa se inchine credinciosii.Si aici s-a trecut peste inspectorii de mediu pentru ca, desi lacasul era ridicat, cererea pentru acordul de mediu privind construirea manastirii a fost depusa mult mai tarziu. Acest aspect este cel putin ciudat daca tinem cont de faptul ca primii pasi de ridicare a peretilor au fost facuti inca de acum cativa ani. Manastirea s-a construit fara acord si studiu de impact al mediului.Nu este prima data cand Arhiepiscopia Tomisului procedeaza in acest fel.In anul 2004, a izbucnit un scandal din cauza construirii unei manastiri fara acord de mediu la cetatea Histria. Nici justitia nu a putut rezolva conflictul izbucnit dintre Arhiepiscopia Tomisului si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, dupa ce institutia bisericeasca a fost amendata de inspectorii de mediu pentru inceperea unei constructii fara avizele de mediu.Chiar daca institutia a primit o amenda data de inspectori, de 75 milioane de lei si o somatie de a opri construirea edificiului monahal, lucrarea a continuat, fiind acum aproape terminata.Urmatorul pas in intentia Arhiepisopiei Tomisului este construirea unei alte manastiri in vecinatatea Parcului National Muntii Macinului, regiune aflata sub protectie ecologica stricta. In aceasta zona traiesc ultimele exemplare de balaur dobrogean si de broasca testoasa dintr-o specie ce nu se mai gaseste in alte parti ale lumii, dar si o serie de pasari deosebit de rare cum ar fi vulturii. Actiunea de ridicare a unei constructii monahale pe o suprafata de trei hectare la 200 de metri de zona strict protejata constituie un pericol pentru respectivul habitat de pe Culmea Pricopanului a Muntilor Hercinici. Ecologistii impreuna cu biologi de renume s-au opus acestui proiect devastator pentru mediul parcului national. Viorel Rosca, seful Parcului National Muntii Macinului, a declarat ca in urma acestor proteste va incerca sa propuna Primariei Macin sa aloce o alta suprafata de teren pentru construirea Manastirii Izvorul Tamaduirii de la Macin, la o distanta mai mare de parc, pentru a nu fi pus in pericol biotopul unicat din acesti munti. Reprezentanti ai Arhiepiscopiei au raspuns prompt acuzatiilor. Ei au afirmat ca vor tine cont de parerea specialistilor in probleme ecologice si vor incerca sa caute o amplasare a viitoarei manastiri intr-o zona care sa nu afecteze fauna si flora rezervatiei.