Istoric, retrospectivă și prezent Ziua orașului Constanța, la majorat, pe timp de pandemie. Cum s-a sărbătorit în trecut. Cine a fost inițiator (galerie foto)

Zilele orașului Costanța sunt sărbătorite încă din 2002, prin HCL HCL 116 / 28.03.2002. Inițiator a fost Nicușor Constantinescu

• Anul acesta, pandemia de coronavirus a blocat orice manifestare publică, pe 21 mai
• La început se organizau evenimente timp de o săptămână
• Muzeele sunt deschise și vin cu alternative de petrecere a timpului de Ziua Constanței

 
 
Ziua Constanței își serbează 18 ani de existență de la instituire pe timp de pandemie, fără a fi organizate evenimente fastuoase pentru trecerea în revistă. Chiar dacă istoria ne confirmă o existență mai îndelungată, în anul 2002 a fost prima oară când s-a sărbătorit 21 mai – Ziua municipiului Constanța, de Sfinții Constantin și Elena.

Prima sărbătorire a Zilei Constanţei a fost în anul 2002, când s-a decis instituirea cu caracter permanent a Zilei Municipiului Constanţa în data de 21 mai, de Sfinţii Constantin şi Elena, prin HCL 116 / 28.03.2002. „Singura manifestare coorganizată de primărie este expoziția cu tematică dobrogeană de la Muzeul de Artă Populară din Constanța, instituție aflată în subordinatea Consiliului Local Municipal”, conform biroului de presă al Primăriei Constanța. De altfel, ca în fiecare an, cu o săptămână înainte de data de 21 mai, au fost arborate drapelul României, cât și steagul Constanței în municipiu.

Retrospectivă Ziua Constanței

Prin HCLM 116/23.02.2002, Consiliul local al municipiului Constanţa a votat, la iniţiativa domnului consilier Nicuşor Constantinescu, declararea Zilei municipiului Constanţa în data de 21 mai a fiecărui an. Ziua a fost aleasă de sărbătoarea ortodoxă a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care au introdus creştinismul ca religie oficială în Imperiul Roman.  Un alt argument de fixare a datei acestei sărbători este faptul că, în secolul IV D.H., vechea denumire greacă Tomis a fost schimbată cu cea de Constantiana, după numele surorii Împăratului Constantin. 

În primii ani, Zilele Constanței durau până la o săptămână, debutând de pe 17-18 mai, fiind organizate evenimente pe tot teritoriul municipiului – în școli, instituții etc. Participau elevi, fanfara militară a jandarmeriei, artiști de la Teatrul Fantasio, cât și comunitățile etnice din localitate. În Portul Tomis erau organizate, pe timp de seară, concerte cu trupe de renume, cum ar fi Direcția 5, Voltaj, Nico, Andra, Bere Gratis și alte trupe care la vremea respectivă erau în vogă. 

După anul 2009, deci la 7 ani de la instituirea zilei orașului, au început să se organizeze evenimente multiple doar în perioada 21-23 mai, inclusiv concerte, spectacole, expoziții. Anul 2014 a fost anul în care nu au fost organizate evenimente, primarul de la vremea respectivă Radu Mazăre menționând că nu sunt fonduri suficiente. Anul 2015 a avut același motiv pentru a nu se organiza. În acești doi ani, au fost doar procesiuni religioase organizate de Arhiepiscopia Tomisului.

În 2016, noul primar Decebal Făgădău urma să organizeze evenimente dedicate  pentru Ziua Constanței, însă licitația a fost anulată la vremea respectivă. Anul 2017 a fost marcat cu un eveniment fără să se pună mult accent pe varietate.

În anul 2018 a fost o paradă, prima din istoria Zileleor orașului, unde primarul Decebal Făgădău s-a aflat în fața oamenilor. Detalii găsiți aici (link - https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/parada-impresionanta-la-constanta-sute-de-elevi-militari-sportivi-si-jandarmi-participa-la-evenimentul-organizat-de-ziua-constantei-galerie-foto-659543.html).


Anul 2019 a fost unul marcat cu un concert al trupei istorice, cu rădăcini din Constanța – 3 Sud Est. Asta după ce pe timp de zi a fost organizat un Te Deum la Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. Nu a lipsit nici cunoscuta paradă. Puteți citi mai multe detalii aici.

Te Deum, oficiat de IPS Teodosie

Pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena.
Sunt primii împărați creștini și protectori ai creștinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin, pe 21 mai (anul 337). Ei sunt socotiți întocmai cu apostolii, deoarece s-au făcut remarcați prin mari fapte care au susținut activ creștinismul. Printre acestea avem Edictul de la Milan cu privire la legalizarea creștinismului, dat de Sfântul Constantin în anul 313. Tot împăratul Constantin a convocat
la Niceea, în anul 325, primul Sinod Ecumenic, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu, și unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credință.

La rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena, este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Totodată, ea a inițiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creștinismului, printre care biserica „Învierii” din Ierusalim, biserica „Nașterii Domnului” din Betleem și biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor. După cei 31 de ani de glorioasă domnie ai împăratului Constantin, istoria consemnează și alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creștin de răsărit, devenit ulterior Bizanțul, și întemeierea capitalei acestuia, cetatea Constantinopol, actualul oraș Istanbul.

Sf. Împărați Constantin și Elena sunt și ocrotitorii spirituali ai municipiului Constanța. În secolul IV, vechea denumire greacă Tomis a fost schimbată în Constantiana, după numele surorii Împăratului Constantin. Prima sărbătorire a Zilei Constanței a fost în anul 2002, când s-a decis instituirea cu caracter permanent a Zilei Municipiului Constanța în data de 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena, prin HCL 116 / 28.03.2002.


Cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați, joi, 21 mai, de la ora 8:45, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie, urmată de slujba de Te Deum la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.

Istoria Constanței

Considerat de unii istorici drept cel mai vechi oraș al României, Kiustendgele - al cărui contur este asemuit, atât de frumos, unei lire, de către Camille Allard – ar fi trebuit să fie astăzi în sărbătoare, omagiindu-și, ca și în anii anteriori, patronul spiritual.
Dar pentru că restricțiile impuse de această afurisită pandemie ne țin încă prizonierii unor rigori, sărbătorim astăzi Constanța printr-o scurtă „lecție” de istorie oferită de colonelul Ionescu M. Dobrogianu, în lucrarea sa „Tomi – Constanța”. 

Ce fac muzele de Ziua Constanţei

Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară Constanţa, a declarat că este primul an când nu se va face din cauza pandemiei. În schimb, la muzeu este funcţională expoziţia, care a fost deschiă încă din luna februarie anul trecut şi care se numeşte „Gospodăria tradiţională din Dobrogea“.  „Este o expoziţie frumoasă care prezintă diversitatea obiectelor de inventar gospodăresc al locuinţelor din satele dobrogene, eterogene din punct de vedere etnic, locuite deopotrivă de români, aromâni, turci, tătari, bulgari, greci, lipoveni“. Piesele valoroase din patrimoniul muzeului tomitan expuse sunt însoţite de un bogat material foto-documentar. În expoziţie este prezentat inventarul gospodăresc legat de vatră care cuprinde obiecte din lemn, vase de aramă, oale din lut şi ştergare de uz casnic. O altă categorie de obiecte gospodăreşti sunt legate de industria casnică textilă, unelte folosite la prelucrarea firelor de lână, bumbac, borangic şi război de ţesut. Din inventarul gospodăresc fac parte şi unelte şi ustensile agricole legate de cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, precum şi de pescuit.

La Muzeul de Artă Constanţa sunt deschise două expoziii, care pot fi vizitate de constănţeni. „Avem două expoziţii: una este colectivă, la car expun patru fotografi. Cealaltă este o expoziţie personală de pictură a artictului plastic Ionela Cumpănaşu“, ne-a spus Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa.

„Am dechis, pe 20 mai, patru puncte muzeale: Edificul roman cu mozaic, Sala Tezauruli din incinta Muzeului de Istorie Naţională şi  Arheologie Constanţa, muzeele de la Adamclsi şi Histria. Până acum, am cumpărat aparate de măsurat tempetarur, dezinfectanţi, covoraşe speciale, am dezinfectat şi iginenizat“, a explicat directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Sorin Marcel Colescniuc. Tot el a precizat că cetăţile de la Histria şi şi monumentul triumfal roman Tropaeum Traiani au fost deschise de vineri, 15 mai, şi pot fi vizitate de la ora 10 până la 18.00. Edificul roman cu mozaic, sala tezauruli din incinta Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, muzeele de la Adamclsi şi Histria, dar şi monumentul triumfal roman Tropaeum Traiani  pot fi vizitate de mirercuri până duminica, de la  10.00 -12.00, apoi de la orele 13.00 - 16.00.

Citește și:

UPDATE. Asociaţia solistului trupei Hara a ratat calificarea - „Vom depune contestaţie“ Ziua Constanţei 2016, organizată de cei care deţin Teatrul de pe Lipscani

Linişte şi austeritate Administraţia Mazăre „sare“, şi în 2015, peste Ziua Constanţei

Administraţia Mazăre „sare“ peste Zilele Constanţei