Jaf arheologic in peninsula, cu girul autoritatilor

# La adapostul certificatului de descarcare de sarcini arheologice, proprietarii de terenuri din zona peninsulara distrug orice ramasita din istoria veche a orasului

Zona peninsulara a orasului este una privilegiata, incarcata de istorie si ticsita cu cladiri vechi. Potentialul turistic al zonei este exploatat in proportie foarte mica, singurele oferte pentru turisti fiind Cazinoul, Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel, Statuia lui Ovidius, Muzeul de Arheologie sau Muzeul de Arta Populara. Restul cladirilor arata jalnic. Pe langa oferta de la suprafata, zona abunda in descoperiri arheologice, orice sapatura scotand la iveala fel si fel de obiecte din perioada elenistica, romana sau din timpul dominatiei turcesti din Dobrogea.O parte din terenurile situate in zona peninsulara au fost date unor persoane influente. Dupa ce au asteptat sa mai treaca vremea si sa se uite cum au ajuns terenurile la ei, acestia se apuca usor, usor de ridicat cladiri. Pe langa faptul ca acestea nu au nicio legatura cu arhitectura zonei, ele se fac peste fel si fel de descoperiri arheologice. La adapostul certificatului de descarcare de sarcini arheologice pe care fiecare constructor din zona peninsulara il flutura prin fata in momentul in care este intrebat de felul in care se fac sapaturile, se fac adevarate "crime arheologice". Chipurile sub "atenta observatie" a specialistilor de la firmele autorizate sa elibereze certificate de descarcare de sarcini, gramezi intregi de obiecte foarte vechi sunt aruncate pur si simplu.Cladire ridicata peste un cuptor turcescPe strada Postei, in apropierea Muzeului de Arta Populara a fost descoperit in timpul unor sapaturi un cuptor turcesc foarte bine conservat. Lucrarile au incetat pentru o perioada, locul fiind lasat aparent de izbeliste. Probabil ca intre timp a fost uns mecanismul si peste noapte a aparut si certificatul fara de care constructia nu putea fi ridicata. Intrebati despre valoarea acestor descoperiri, reprezentantii Muzeului de Arheologie ne-au declarat ca pe teritoriul Dobrogei au fost descoperite foarte multe cuptoare de acest gen si ca ele nu au importanta foarte mare. Am acceptat explicatia, insa nu am reusit sa identificam alta descoperire de acest gen prin Constanta, care sa se fi pastrat in timp. In mod normal, descoperirea de pe strada Postei putea foarte usor si fara prea multa cheltuiala sa fie protejata de constructor. Cei care fac sapaturile nu au nicio vina ei, motivand ca sunt doar simpli angajati care sunt platiti sa ridice o constructie. Am incercat sa dam si de beneficiar, dar nu am reusit sa aflam decat ca este o persoana fizica. In mod normal, legea prevede ca fiecare santier sa aiba o placheta pe care sa fie specificat beneficiarul, constructorul, numarul autorizatiei si perioada in care se executa lucrarile. Se pare ca cei care construiesc pe strada Postei au uitat de acest amanunt neinteresant sau neimportant pentru cineva care a reusit sa obtina un teren in peninsula si pe deasupra si autorizatie de constructie.Culpa comunaSituatia in care se afla zona peninsulara este critica si probabil ca nu se va imbunatati prea curand. Vinovati de acest aspect sunt cei de la Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National si cei de la Muzeul de Arheologie care dau fara sa rasufle certificatul de descarcare de sarcina arheologica. De fiecare data motivul este acelasi, "descoperirile nu sunt importante", probabil in comparatie cu persoanele care construiesc. Incet, incet, zona isi va pierde din valoarea istorica si se va umple probabil cu cladiri moderne facute dupa gustul si buzunarul proprietarilor. Nici legea nu este una tocmai stralucita, pentru ca in mod normal ar trebui sa protejeze astfel de ramasite arheologice si sa ii oblige pe cei care construiesc in astfel de zone sa le conserve. Pana atunci, noi distrugem in timp ce locuitorii altor tari isi protejeaza orice piatra si, mai mult, scot bani din turismul istoric.