Justiție Constanța Horia Constantinescu ar trebui să îi plătească daune morale fostului șef al Poliției Eforie. Dosarul, la apel

• Dosarul se află în apel, unde fostul șef al Poliției din Eforie, Gabriel Coteanu, este reclamant, iar șeful CJPC Constanța, Horia Constantinescu apare ca pârât
• Coteanu a cerut daune 50.000 lei, cu titlu de daune morale.
• Instanța a admis în parte cererea sa, cuantumul daunelor fiind stabilit la 10.000 lei
• Atât Horia Constantinescu, cât și Gabriel Coteanu au făcut apel în dosar

 
Pe 20 martie 2025, la Tribunalul Constanța, a fost înregistrat dosarul unde Gabriel Cornel Coteanu l-a chemat în judecată pe Horia Miron Constantinescu, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală, pretenții.
 
Dosarul se află în apel, unde fostul șef al Poliției din Eforie, Gabriel Coteanu, este reclamant, iar șeful CJPC Constanța, Horia Constantinescu apare ca pârât.
 
Ambele părți au făcut apel la decizia primei instanțe. Magistrații de la Judecătoria Constanța au dat următoarea soluție pe scurt – „Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâtul ..... Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale. Obligă pârâtul să publice într-un ziar de tiraj naţional, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătoreşti pronunţate în prezenta cauză, care să conţină numele şi prenumele părţilor, dar fără datele personale de identificare ale acestora şi fără numele şi prenumele judecătorului şi grefierului care au alcătuit completul de judecată, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Respinge în rest cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 625 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, aferente părţii admise. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată astăzi, 27.01.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.
 

De unde a pornit totul?

 
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, la data de 02.08.2023, sub numărul reclamantul Gabriel Cornel Coteanu, în contradictoriu cu pârâtul Horia-Miron Constantinescu, a solicitat ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să dispună:
1. Obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 lei, cu titlu de daune morale.
2. Publicarea hotărârii judecătoreşti în cuprinsul a 3 cotidiene de tiraj naţional însoţită de scuzele sale pentru denigrare şi jignire.
 
Învederează că au existat anumite declarații şi comentarii expuse de pârât pe contul său de Facebook, precum și un interviu acordat reporterului canalului de ştiri DC News. Comentariile şi afirmaţiile făcute de pârât, au un caracter defăimător, lezându-i demnitatea publică, în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a decis că profilul Facebook este un spaţiu public. P
 
otrivit prevederilor art. 1349 alin l cod civil, „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile sau inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane ”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol "cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”
 

Conform art. 1357 C.civ. (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicită, săvârșită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.
 
Reclamantul precizează faptul că a deţinut funcţia de comandant al poliției oraşului Eforie în perioada ######### iar pârâtul prin atitudinea sa de neconformare la solicitarea polițistului rutier de a prezenta documentele, a încercat în mod nejustificat să își explice gestul, făcând trimitere la o pretinsă faptă comisă de către reclamant, menţionând:
 
“În acea zi polițistul în cauză a venit la mine să mă roage să închid ochii cu privire la un bar de pe plajă pe care îl administra din câte țin minte fiica sa sau concubinul acestuia. L-am refuzat categoric iar acesta și-a manifestat supărarea. Discuţia am purtat-o pe faleză lângă maşina pe care o conduceam atunci un Jeep Wrangler verde uşor de recunoscut ce fusese lovit în cadrul acelei acţiuni și avea suportul numărului de pe față spart.”
 
De asemenea, pârâtul Horia Constantinescu în comentariul său publicat pe pagina sa de Facebook , arată că: “ Fac precizarea că în dimineața acelei zile desfășurasem o acţiune de control în Eforie Nord în zona de plajă şi de faleză . Am oprit atunci foarte mulți vânzători ambulanți cărora le-am aruncat produsele. O perioadă de timp mai târziu seful Poliției orasului Eforie a fost reţinut pentru că ar fi luat şpagă de la aceştia.
 
Arată reclamantul faptul că, prin publicarea acestui comunicat, pârâtul a încercat să inducă publicului ideea că acesta ar fi fost oprit în trafic și i s-au solicitat atât documentele de identitate cât şi ale maşinii, motivat de faptul că reclamantul ar fi intervenit în vreun fel în ceea ce privește activitatea acestuia de control asupra spațiilor de alimentație publică şi față de faptul că ar fi efectuat controale la vânzătorii ambulanți de pe plajă, iar pentru a întâri convingerea publicului a redat, link-ul unui articol de presă în care se arată că este trimis în judecată de către D.N.A. Constanţa pentru fapte de corupție în ceea ce priveşte comerțul ambulant, cu ignorarea totală a prezumției de nevinovăție de care beneficiază reclamantul și care subzistă până la pronunțarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în cauza penală.

 
Arată faptul că la data de 01 august 2020 reprezentanții Protecţiei consumatorului nu au desfășurat nici o activitate pe plajele din Eforie Nord, astfel încât și această afirmație a pârâtului este mincinoasă.
 
În plus, reclamantul opinează în sensul că pârâtul aduce atingere demnității și onoarei uneia din cele două fiice ale acestuia, având în vedere faptul că afirmă că presupusul beach bar “ar fi fost administrat din câte țin minte de fiica sa sau concubinul acesteia”, deoarece la data de 01 august 2020 una din fete avea 11 ani iar cealaltă fată 16 ani, nici una din fete nu administra niciun bar şi nici nu aveau concubin.
 
Reclamantul arată faptul că se bucură de apreciere atât în rândul cadrelor de poliție, având în vedere că a și condus mai bine de 15 ani, poliția Oraşului Eforie cu o bună reputație profesională cât și în rândul comunităţii, iar pârâtul a acreditat ideea conform căreia ar fi comis fapte de natură penală prin aşa zisa intervenție a reclamantului prin care acesta i-a cerut pârâtului să închidă ochii cu privire la un beach bar.
 
Prejudiciul suferit, urmare a acestor afirmaţii, are, în opinia reclamantului, un caracter cert, actual şi de nereparat, constând în atingerea deosebit de gravă adusă cinstei, onoarei, reputației, demnităţii şi prestigiului acestuia.
 

Cum a deliberat instanța?

 
Pârâtul a postat pe pagina sa de Facebook, urmăroarea aserțiune: “În acea zi polițistul în cauză a venit la mine să mă roage să închid ochii cu privire la un bar de pe plajă pe care îl administra din câte țin minte fiica sa sau concubinul acestuia. L-am refuzat categoric iar acesta și-a manifestat supărarea. Discuţia am purtat-o pe faleză lângă maşina pe care o conduceam atunci un Jeep Wrangler verde uşor de recunoscut ce fusese lovit în cadrul acelei acţiuni și avea suportul numărului de pe față spart.”
 
De asemenea, pârâtul Horia Miron Constantinescu, într-un interviu acordat reporterului canalului de ştiri DC News, arată că: “Fac precizarea că în dimineața acelei zile desfășurasem o acţiune de control în Eforie Nord în zona de plajă şi de faleză . Am oprit atunci foarte mulți vânzători ambulanți cărora le-am aruncat produsele. O perioadă de timp mai târziu seful Poliției orasului Eforie a fost reţinut pentru că ar fi luat şpagă de la aceştia.”
 
În drept, conform art. 252 din C.Civil orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, printre aceste valori fiind inclusă şi demnitatea persoanei fizice. În cazul în care drepturile nepatrimoniale ale persoanei fizice sunt atinse sau ameninţate, aceasta are posibilitatea, conform art. 253 din C.Civil, să utilizeze mijloace de apărare în vederea preîntâmpinării producerii faptelor ilicite, dacă producerea lor este iminentă, înlăturării faptelor prin care drepturile au fost încălcate şi reparării prejudiciului printr-una dintre măsurile reglementate la alin. 3 şi 4 din art. 253 din C.Civil.
 
În conformitate cu prevederile art.72 alin.1 Cod civil, orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, iar, potrivit alin.2 al textului legal menționat, este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art.75.
 
În ceea ce privește afirmațiile la care se face referire în prezenta cauză, instanța reține, în pofida afirmațiilor făcute de către ambii martori audiați în cauză, faptul că nu a fost menționat în mod explicit, numele reclamantului din prezenta cauză. În prima postare, ce face obiectul analizei, se utilizează sintagma polițistul în cauză, iar în cea de a doua, fostul șef al Poliției Eforie. În ceea ce privește funcția de conducere deținută de către reclamant în cadrul poliției Eforie, conform precizărilor depuse de către acesta, confirmate de înscrisul ce a fost exhibat la solicitarea instanței, aceasta a fost exercitată o perioada foarte lungă de timp, din anul 2005, până în anul 2020, încetarea exercitării acesteia, survenind la momentul pensionării numitului Gabriel Cornel Coteanu. În acest context, chiar dacă nu s-a menționat în mod explicit, numele reclamantului, identificarea acestuia a fost posibilă în mod facil și fără posibilitatea existenței vreunui dubiu, atât de persoanele apropriate cât și de publicul larg. În ceea ce privește prima postare, în care se menționează faptul că polițistul în cauză a venit la pârât, cu scopul de a îl ruga să închidă ochii cu privire la un bar de pe plajă pe care îl administra, din câte ține minte pârâtul, fiica sa sau concubinul acestuia, instanța, analizând afirmația în contextul factual ce a determinat formularea sa, reține faptul că nu conține suficiente elemente care să determine identificarea pârâtului. Chiar dacă martorii audiați au pretins faptul că au decelat faptul că în cadrul postării, este vorba de către reclamant, instanța reține că, față de probatoriul administrat, procedând ca analizarea ad-literam a aserțiunii în cauză, nu este evident faptul că aceasta face referire la persoana reclamantului.
 
Față de afirmația potrivit căreia seful Poliției orasului Eforie a fost arestat pentru că ar fi luat şpagă de la vânzători ambulanți, instanța are în vedere faptul că în cuprinsul respectivei postări, se face referire la un articol de presă ce ar face referire la aceste aspecte. Chiar dacă pârâtul și-a bazat afirmația ca urmare a existenței în presă a unui articol ce conținea informații referitoare la reclamant, pârâtul avea datoria de a verifica veridicitatea acestora, înainte de a le prelua în cadrul postărilor sale. Se reține faptul că reclamantul din prezenta cauză, nu a fost arestat și nici nu există o hotărâre penală definitivă pronunțată împotriva sa. În acest context, instanța constată că prin postarea în cauză, a fost adusă atingere onoarei și demnității reclamantului în ceea ce privește persoana sa, deoarece numele său a fost alăturat unor afirmații ce nu corespundeau realității, la momentul respectiv.
 
Analizând prejudiciul suferit de către reclamant ca urmare a faptei ilicite a pârâtului, efectul negativ suferit ca urmare a afirmațiilor acestuia, instanța apreciază că acesta există, fiind legat de lezarea dreptului la onoare si demnitate. Se are astfel în vedere specificul drepturilor nepatrimoniale, instanța amintind că, de regulă, nu se poate apela la mijloace de probă materiale pentru determinarea existenței și întinderii despăgubirilor acordate cu acest titlu.
 

Prejudiciul invocat de reclamant este unul de natură nepatrimonială, determinat de starea de tensiune şi îndoială asupra probităţii sale profesionale

 
În consecinţă, instanţa reţine că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale, în contextul art. 72 şi art. 1357 C.civ. În acest sens, se vor analiza pretențiile materiale ale reclamantului prin raportare la poziția sa socială și profesională, reţinându-se că dreptul fiecărei persoane la demnitate se reflectă atât în ocrotirea valorii sociale a demnității sub aspectul ei subiectiv, adică sub aspectul sentimentului de onoare pe care fiecare om îl are față de el însuși, cât și sub aspect obiectiv, respectiv sub aspectul prețuirii morale de care se bucură un om în cadrul societății din care face parte și care se manifestă prin reputația, stima, considerația și respectul semenilor săi, acest drept fiind atins prin afirmațiile și expresiile folosite de pârât la adresa reclamantului.
 
Prejudiciul invocat de reclamant este unul de natură nepatrimonială, determinat de starea de tensiune şi îndoială asupra probităţii sale profesionale. În raport de ansamblul circumstanţelor de fapt ale cauzei, instanța va acorda o compensaţie pentru consecinţele prejudiciabile suferite ca urmare a faptei ilicite, luând în considerare şi că despăgubirile acordate pentru daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator, fără a constitui totuşi o sursă de îmbogăţire fără just temei. În cauză, instanța are în vedere caracterul defăimător al afirmațiilor pârâtului, context în care  va stabili suma totală de 10.000 lei, cu titlu de daune morale pentru încălcarea dreptului la demnitate, onoare şi reputaţie, suma pretinsă de către reclamant, în cuantum de 50.000 lei, fiind una excesivă.
 
În ceea ce privește capătul al doilea al cererii, constând în publicarea hotărârii judecătoreşti în cuprinsul a 3 cotidiene de tiraj naţional însoţită de scuzele pârâtului pentru denigrare şi jignire, instanța reține caracterul disproporționat al solicitării în raport de prejudicial produs și totodată, în raport de data formulării afirmațiilor , ce se situează în urmă cu patru ani de zile. Față de acest aspect, urmează a obliga pârâtul să publice într-un ziar de tiraj naţional, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătoreşti pronunţate în prezenta cauză, care să conţină numele şi prenumele părţilor, dar fără datele personale de identificare ale acestora şi fără numele şi prenumele judecătorului şi grefierului care au alcătuit completul de judecată, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursă text - REJUST.RO
 
 
Citește și
Horia Constantinescu, președintele ANPC, acționat în instanță de Gabriel Coteanu, fostul șef al Poliției Eforie