Kara Aylward, consilier economic adjunct al Ambasadei SUA la Bucureşti „Ce ar putea face Constanţa, mai ales ca să stimuleze potenţiale investiţii în port, este să realizeze licitaţii transparente”
Kara Aylward, consilier economic adjunct al Ambasadei SUA la Bucureşti: „Ce ar putea face Constanţa, mai ales
27 Jul, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
4717
Marime text
Kara Aylward, consilier economic adjunct al Ambasadei SUA la Bucureşti, vorbeşte, într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, despre cât de important este, pentru companiile americane, ca mediul investiţional din România să fie unul transparent, stabil, predictibil. În acest sens, oficialul american subliniază faptul că este esenţial ca organizarea unei licitaţii publice să nu fie afectată de corupţie sau de interese de grup. Nu mai puţin important, Kara Aylward afirmă că Guvernul Statelor Unite ale Americii sprijină puternic statul de drept, precum şi independenţa sistemului judiciar.
Faptul că suntem în Constanţa mă face să îmi amintesc de potenţialul pe care sectorul turistic românesc îl are.
Ceea ce îşi doresc firmele americane, la fel ca şi firmele româneşti, dar şi ca alte firme internaţionale, este un mediu investiţional stabil, transparent şi predictibil, care să stimuleze investiţiile tuturor.
De exemplu, ce ar putea face Constanţa din această perspectivă, mai ales ca să stimuleze potenţiale investiţii în port, este să realizeze licitaţii transparente, competitive, astfel încât toate firmele să poată concura nediscriminatoriu şi de pe baze egale. O modalitate în care nouă ne place să caracterizăm ce îşi doresc firmele americane este ca ele să joace de pe picior egal în sectorul respectiv, pentru potenţialul proiect.
Dobrogea este supranumită „reactorul verde” prin prisma faptului că zona are un potenţial uriaş în domeniul energiei regenerabile. Cât de tentate sunt companiile americane să investească în acest segment şi de ce?
După cum ştiţi, firma General Electric, care e un producător şi furnizor la nivel mondial de echipamente energetice, a furnizat echipamente, inclusiv turbine pentru parcuri eoliene, unele dintre ele în Dobrogea. Aşa cum am menţionat anterior, ţine de decizia firmelor de a-şi anunţa potenţialele investiţii, însă sunt importanţi paşii pe care România îi face astfel încât să asigure stabilitate, predictibilitate pentru aceste investiţii, pentru că acest aspect va contribui la atragerea firmelor americane.
Atractivitatea depinde de mai multe criterii care sunt luate în considerare atunci când firmele realizează procesul decizional intern, ca să hotărască unde alocă fondurile de capital, evident limitate, pe care le au pentru diverse proiecte. Având în vedere că firmele îşi bazează deciziile investiţionale pe planuri de investiţii pe termen lung, ceea ce face România pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate pe termen lung va contribui la nivelul său de atractivitate pentru astfel de proiecte de investiţii.
De asemenea, România poate să îşi îmbunătăţească diversificarea surselor de energie, inclusiv prin ameliorarea climatului investiţional, după cum discutam anterior. Şi dacă realizează acele schimbări necesare, va contribui la un climat investiţional pe termen lung, care să fie potenţial atractiv pentru investiţii în domeniul ţiţeiului şi gazelor naturale. Din această perspectivă, este în interesul României să aibă consultări cu actorii din sector, cu investitorii, atunci când realizează, de exemplu, modificarea cadrului fiscal aplicabil domeniului de petrol şi gaze.
Astfel, colaborarea se realizează nu doar în plan militar, ci şi în plan economic, nu numai la nivelul firmelor mari, dar şi la nivelul firmelor mici şi al micilor întreprinzători.
De exemplu, centrul de pregătire pe care l-am vizitat astăzi lucrează inclusiv cu cadeţi de la Institutul de Marină, în vederea unei potenţiale recrutări, pentru a deveni specialişti în domeniul offshore. Din câte am înţeles, există programe similare de pregătire pe care le organizează şi companii din domeniul onshore.
Unul dintre managerii cu care am discutat astăzi a enumerat avantajele de a avea angajaţi români, inclusiv capacitatea lor de a vorbi engleză. Au disponibilitatea şi dorinţa de a învăţa. Şi nu era un manager român, ci unul care lucrase mulţi ani în străinătate, înainte de a ajunge în România. Deci, are termen de comparaţie.„Firmele care licitează la o achiziţie publică vor să aibă siguranţa că respectivul proces decizional nu e afectat de corupţie”
Lucrând în domeniul economic, am convingerea că parteneriatul strategic între România şi Statele Unite în sfera economică este solid. Există coordonare, există colaborare şi ceea ce este important este că acest parteneriat strategic beneficiază de sprijin din partea întregului spectru politic. În cadrul parteneriatului strategic, avem mai multe grupuri de lucru, două dintre ele având ca obiect exclusiv domeniul economic. Primul dintre ele se referă la domeniul economic şi comercial, iar cel de-al doilea se referă la energie. În cadrul acestor grupuri de lucru, accentuăm importanţa transparenţei, a consultării şi a evaluării anticipate a impactului unei potenţiale decizii legislative.
România a fost o bază atrăgătoare în regiune pentru firmele americane pe durata ultimilor 20 de ani. Ca exemplu, avem investiţiile făcute de Hewlett-Packard, IBM, Oracle, Honeywell, Ford, Procter & Gamble, Cargill, Exxon.
De exemplu, în domeniul petrolului şi gazelor, sunt şase, şapte firme care sunt implicate în explorare şi producţie. Cel de-al treilea producător de gaze naturale ca dimensiune al României este american.
Potrivit statisticilor oficiale, investiţiile directe americane reprezintă cam 2-3% din totalul investiţiilor străine directe, ceea ce, în 2013, însemna 1,5 miliarde de dolari. Este important de ştiut totuşi că multe dintre firmele americane investesc în România prin subsidiarele lor din Uniunea Europeană şi sistemul statisticii româneşti înregistrează investiţia respectivă ca provenind din ţara unde este subsidiara. Dacă, de exemplu, ar exista posibilitatea de a cuantifica exact suma totală, procentul ar fi mult mai mare. Nu e analizată originea capitalului, ci vehiculul investiţional. Evident, depinde de reglementările interne. E important pentru noi să facem precizarea că firmele americane realizează investiţii prin intermediul subsidiarelor europene şi că volumul cumulat al investiţiilor este mai mare decât cel înregistrat ca fiind direct din Statele Unite.
Portul Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră, este considerat de mulţi un punct de atracţie în ceea ce priveşte investiţiile. Ce oportunităţi de afaceri au identificat companiile americane în Port?
Cea mai recentă investiţie care îmi vine în minte este cea a lui Archer Daniel Midland, care a achiziţionat North Star Shipping şi Minmetal, care se ocupă cu depozitare de grâne şi alte produse în vrac. De asemenea, ştim că firma Cargill are operaţiuni în Portul Constanţa şi le-a dezvoltat anul trecut. Ambasada SUA a fost în contact cu firme americane care ne-au adus la cunoştinţă intenţia lor de a investi în zona Portului Constanţa. Totuşi, e evident, e decizia firmelor când anume anunţă planurile de investiţii. După cum ştiţi, firmele americane au găsit oportunităţi de investiţii aici într-o multitudine de sectoare. De exemplu, în IT, energie, producţie de echipament energetic, producţie de bunuri de consum, producţie de bunuri, în general.Faptul că suntem în Constanţa mă face să îmi amintesc de potenţialul pe care sectorul turistic românesc îl are.
Ceea ce îşi doresc firmele americane, la fel ca şi firmele româneşti, dar şi ca alte firme internaţionale, este un mediu investiţional stabil, transparent şi predictibil, care să stimuleze investiţiile tuturor.
Credeţi că mediul economic din Constanţa poate fi caracterizat de stabilitate, predictibilitate?
E o întrebare interesantă. Ce pot să vă spun, inclusiv la nivel naţional, este că firmele americane caută aici un regim stabil, transparent şi predictibil din punct de vedere al reglementărilor, al fiscalităţii, al impozitării. De asemenea, caută un tratament nediscriminatoriu.De exemplu, ce ar putea face Constanţa din această perspectivă, mai ales ca să stimuleze potenţiale investiţii în port, este să realizeze licitaţii transparente, competitive, astfel încât toate firmele să poată concura nediscriminatoriu şi de pe baze egale. O modalitate în care nouă ne place să caracterizăm ce îşi doresc firmele americane este ca ele să joace de pe picior egal în sectorul respectiv, pentru potenţialul proiect.
Dobrogea este supranumită „reactorul verde” prin prisma faptului că zona are un potenţial uriaş în domeniul energiei regenerabile. Cât de tentate sunt companiile americane să investească în acest segment şi de ce?
După cum ştiţi, firma General Electric, care e un producător şi furnizor la nivel mondial de echipamente energetice, a furnizat echipamente, inclusiv turbine pentru parcuri eoliene, unele dintre ele în Dobrogea. Aşa cum am menţionat anterior, ţine de decizia firmelor de a-şi anunţa potenţialele investiţii, însă sunt importanţi paşii pe care România îi face astfel încât să asigure stabilitate, predictibilitate pentru aceste investiţii, pentru că acest aspect va contribui la atragerea firmelor americane.
Atractivitatea depinde de mai multe criterii care sunt luate în considerare atunci când firmele realizează procesul decizional intern, ca să hotărască unde alocă fondurile de capital, evident limitate, pe care le au pentru diverse proiecte. Având în vedere că firmele îşi bazează deciziile investiţionale pe planuri de investiţii pe termen lung, ceea ce face România pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate pe termen lung va contribui la nivelul său de atractivitate pentru astfel de proiecte de investiţii.
Care este cel mai interesant, cel mai provocator domeniu din Constanţa, respectiv din Dobrogea, pentru un investitor american?
România per global este atrăgătoare nu doar pentru investitorii americani, ci şi pentru firmele multinaţionale în general, datorită unui cumul de factori. De exemplu, prezenţa unei forţe de muncă educate, care stăpâneşte cel puţina una sau două limbi de circulaţie internaţională, apartenenţa la Uniunea Europeană, costul forţei de muncă şi resursele naturale. Acesta e cumulul de factori care contribuie la gradul de atractivitate a României pentru investiţii străine directe.La ora actuală au loc forări de explorare la mare adâncime în sectorul românesc al Mării Negre. S-au investit deja peste 500 de milioane de dolari doar în explorări. Cum trebuie privită această investiţie?
Explorările care sunt în curs în sectorul offshore al Mării Negre sunt promiţătoare. România este norocoasă în sensul că are o dependenţă redusă de importurile de gaze naturale. Totuşi, se înregistrează un declin al producţiei interne de gaze naturale. Dacă explorările offshore au succes, România va reuşi să contrabalanseze declinul natural al producţiei onshore şi, de asemenea, ar putea contribui la securitatea energetică regională, ceea ce constituie unul dintre obiectivele pe termen lung ale României.De asemenea, România poate să îşi îmbunătăţească diversificarea surselor de energie, inclusiv prin ameliorarea climatului investiţional, după cum discutam anterior. Şi dacă realizează acele schimbări necesare, va contribui la un climat investiţional pe termen lung, care să fie potenţial atractiv pentru investiţii în domeniul ţiţeiului şi gazelor naturale. Din această perspectivă, este în interesul României să aibă consultări cu actorii din sector, cu investitorii, atunci când realizează, de exemplu, modificarea cadrului fiscal aplicabil domeniului de petrol şi gaze.
Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu” a devenit baza militară preferată a SUA în Europa de Sud-Est. Consideraţi că există şi premisele unei colaborări economice prin acest nod aerian?
Statele Unite ale Americii şi România au o relaţie bilaterală extrem de puternică, inclusiv în domeniul militar, iar prezenţa noastră la Mihail Kogălniceau poate duce şi la colaborare economică între firme americane şi firme româneşti. Un exemplu de astfel de colaborare care îmi vine în minte este legat de baza de la Deveselu. La începutul lunii iulie, Ambasada SUA a acordat titlul de „Întreprinzătorul lunii” (avem un program ce recunoaşte lunar un întreprinzător român) unei firme care se numeşte Cobral 2000 şi care asigură servicii de catering pentru baza de la Deveselu. Povestea lor este frumoasă pentru că au început cu un restaurant, pe urmă au închiriat două noi locaţii, iar afacerea lor s-a dezvoltat odată cu începerea lucrărilor de construcţie la Deveselu, în 2013. Proprietarii firmei au văzut construcţiile care se realizează şi au sesizat oportunitatea de afaceri care era asociată cu ele. Este o poveste interesantă a unei afaceri de familie, a unei firme de familie care a văzut oportunitatea de afaceri asociată cu prezenţa militară de la Deveselu. Au investit pentru a fi capabili să beneficieze de această oportunitate şi acum chiar culeg roadele.Astfel, colaborarea se realizează nu doar în plan militar, ci şi în plan economic, nu numai la nivelul firmelor mari, dar şi la nivelul firmelor mici şi al micilor întreprinzători.
În ce măsură a devenit judeţul Constanţa mai atractiv pentru SUA decât era în urmă cu şase, şapte ani? Ce îl face deosebit, comparativ cu alte zone din România?
Aceasta e prima mea vizită în Constanţa când am stat mai mult de trei ore. Atunci când ne gândim la diverse investiţii, ne gândim la România ca ţară, nu la diverse regiuni în cadrul ţării. Ce am putut însă vedea cu ocazia acestei vizite în judeţul Constanţa este faptul că există oportunităţi legate de port, de transportul pe Canalul Dunăre - Marea Neagră. Totodată, în vizita de azi am văzut oportunităţile de educaţie de care pot beneficia locuitorii judeţului şi asta se leagă de viziunea mai generală referitoare la forţa de muncă românească cu un nivel ridicat de pregătire.De exemplu, centrul de pregătire pe care l-am vizitat astăzi lucrează inclusiv cu cadeţi de la Institutul de Marină, în vederea unei potenţiale recrutări, pentru a deveni specialişti în domeniul offshore. Din câte am înţeles, există programe similare de pregătire pe care le organizează şi companii din domeniul onshore.
Unul dintre managerii cu care am discutat astăzi a enumerat avantajele de a avea angajaţi români, inclusiv capacitatea lor de a vorbi engleză. Au disponibilitatea şi dorinţa de a învăţa. Şi nu era un manager român, ci unul care lucrase mulţi ani în străinătate, înainte de a ajunge în România. Deci, are termen de comparaţie.
„Firmele care licitează la o achiziţie publică vor să aibă siguranţa că respectivul proces decizional nu e afectat de corupţie”
Credeţi că un parteneriat strategic SUA - România în zona economică poate fi la fel de eficient precum parteneriatul militar dintre cele două state?
Lucrând în domeniul economic, am convingerea că parteneriatul strategic între România şi Statele Unite în sfera economică este solid. Există coordonare, există colaborare şi ceea ce este important este că acest parteneriat strategic beneficiază de sprijin din partea întregului spectru politic. În cadrul parteneriatului strategic, avem mai multe grupuri de lucru, două dintre ele având ca obiect exclusiv domeniul economic. Primul dintre ele se referă la domeniul economic şi comercial, iar cel de-al doilea se referă la energie. În cadrul acestor grupuri de lucru, accentuăm importanţa transparenţei, a consultării şi a evaluării anticipate a impactului unei potenţiale decizii legislative.România a fost o bază atrăgătoare în regiune pentru firmele americane pe durata ultimilor 20 de ani. Ca exemplu, avem investiţiile făcute de Hewlett-Packard, IBM, Oracle, Honeywell, Ford, Procter & Gamble, Cargill, Exxon.
De exemplu, în domeniul petrolului şi gazelor, sunt şase, şapte firme care sunt implicate în explorare şi producţie. Cel de-al treilea producător de gaze naturale ca dimensiune al României este american.
Potrivit statisticilor oficiale, investiţiile directe americane reprezintă cam 2-3% din totalul investiţiilor străine directe, ceea ce, în 2013, însemna 1,5 miliarde de dolari. Este important de ştiut totuşi că multe dintre firmele americane investesc în România prin subsidiarele lor din Uniunea Europeană şi sistemul statisticii româneşti înregistrează investiţia respectivă ca provenind din ţara unde este subsidiara. Dacă, de exemplu, ar exista posibilitatea de a cuantifica exact suma totală, procentul ar fi mult mai mare. Nu e analizată originea capitalului, ci vehiculul investiţional. Evident, depinde de reglementările interne. E important pentru noi să facem precizarea că firmele americane realizează investiţii prin intermediul subsidiarelor europene şi că volumul cumulat al investiţiilor este mai mare decât cel înregistrat ca fiind direct din Statele Unite.
Există vreo legătură între lupta anticorupţie dusă în România din ce în ce mai intens şi tendinţa agenţilor economici americani de a investi din ce în ce mai mult în ţara noastră?
Guvernul Statelor Unite ale Americii sprijină puternic statul de drept, precum şi independenţa sistemului judiciar şi apreciem munca pe care o depun cei implicaţi în acest domeniu: procurori, judecători. Gândindu-ne acum la deciziile investiţionale, statul de drept este parte esenţială din îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de investiţii. De pildă, firmele care licitează la o achiziţie publică vor să aibă siguranţa că respectivul proces decizional nu e afectat de corupţie sau de interese de grup sau personale, iar companiile vor ca deciziile economice să fie luate exclusiv pe criterii economice. Investitorii americani îşi doresc să aibă posibilitatea de a concura cu celelalte companii care participă la licitaţie într-un mediu nediscriminatoriu şi siguranţa că, odată contractul încheiat, va putea fi pus în aplicare. Statul de drept vine în sprijinul unor astfel de dorinţe legitime. Statul de drept, alături de stabilitate, predictibilitate şi transparenţă, este un element esenţial al mediului de afaceri şi investiţional. Dacă România îşi doreşte să atragă noi investiţii şi să îi încurajeze pe investitorii deja prezenţi aici să îşi dezvolte afacerile, modul corect de a face asta este prin intermediul climatului investiţional. Un stat de drept puternic sprijină dezvoltarea economică.Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- Ema 26 Jul, 2019 12:19 Mai exista si oameni adevarati carora putem sa le spunem Merci