Legături cu Călin Georgescu Zoe Rădulescu, soacra lui Eugen Sechila, la judecată cu o comisie privind un teren din județul Constanța

• Obiectul cauzei constă în contestație la executare 108/D/2022.

 
 
Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor Județului Constanța prin Prefect o cheamă în judecată pe Zoea Rădulescu, soacra lui Eugen Sechila, apropiat de Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale.
 
Dosarul 3677/212/2025, ajuns la Judecătoria Constanța, pe fond, nu are un prim termen stabilit, dosarul fiind înregistrat pe 13 februarie 2025.
 
Obiectul cauzei constă în contestație la executare 108/D/2022.
 
Zoea Rădulescu s-a născut în beciurile Securităţii din Constanţa, la data de 16 decembrie 1949. Mama sa, Olimpia, a fost arestată pentru că nu l-a denunţat pe iubitul ei, Gogu Puiu, căruia urma să-i dăruiască un copil. Liderul anticomuniştilor din Dobrogea a fost ucis la Cobadin, judeţul Constanţa, la data de 18 iulie 1949, după o luptă scurtă şi dură, în timpul căreia Gogu Puiu a tras ultimul cartuş pe care îl avea.
 
Zoe Rădulescu, Elena Puiu și Eugen Sechila cu Legiunea Străină
 
Zoea Rădulescu este mama Elenei Sechila, soția lui Eugen Sechila. Elena Sechila, ex-Rădulescu, care se promova cu numele Elena Puiu a fondat Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobeogei. Eugen Sechila a făcut parte, timp de 16 ani, din Regimentul de Parașutiști al Legiunii Străine din Armata Franceză.
 
Legături cu Călin Georgescu

 
Un raport al Institutului Elie Wiesel evidenţiază faptul că taberele organizate de Asociaţia "Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei" combină pregătirea fizică cu cea ideologică, promovând reabilitarea figurilor şi ideilor legionare. De asemenea, în 2023, o astfel de tabără a purtat numele lui Constantin Oprişan, lider al Frăţiilor de Cruce.
 
Amintim că în decembrie 2024, Călin Georgescu a recunoscut la Realitatea Plus că a fost sâmbătă la ferma de la Ciolpani, unde echipa sa de protecție și Eugen Sechila s-ar fi întâlnit cu Horațiu Potra. La doar 12 ore după întâlnirea de la Ciolpani, Horațiu Potra și apropiații lui au fost prinși de poliție în momentul în care se îndreptau către București. Polițiștii afirmă că aceștia ar fi avut în mașina cu care se deplasau arme de foc, arme albe și echipament militar.
 
Trimiterea în judecată a fostului prefect Adrian Viorel Nicolaescu
 
Reamintim că DNA a anunțat, în urmă cu 5 ani, trimiterea în judecată a fostului prefect Adrian Viorel Nicolaescu, acuzat de abuz în serviciu, unde regăsim și numele Zoei Rădulescu, parte civilă.
 

Este vorba de un teren evaluat la peste 6 milioane de euro, deținut de Zoea Rădulescu, care moștenea o suprafață de teren în zona Mihail Kogălniceanu, pe care un expert l-a „încurcat“, intenționat sau nu, cu un alt teren similar situat în Constanța, iar de aici a pornit un ditamai scandalul.
 
Separat, în localitatea Mihail Kogălniceanu, Zoea Rădulescu a făcut demersuri privind restituirea dreptului de proprietate funciară și a dobândit, prin moștenire de la defunctul Puiu Aristide, dar fără a deține documente, dreptul de proprietate asupra unui teren extravilan de 19 hectare (sola A510 – Mihail Kogălniceanu). Înainte de asta, Puiu Aristide solicitase Comisiei Locale de Fond Funciar a Comunei Mihail Kogălniceanu reconstituirea dreptului de proprietate de la Puiu Steliana, susținându-și cererea prin declarațiile a doi martori, respectiv George Cușa și Ecaterina Coitu, care au confirmat dreptul de proprietate al acestuia.
 
În luna octombrie 1999, Comisia Județeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Pământurilor a validat propunerea Comisiei Locale și a dispus înscrierea lui Zoea Rădulescu ca locator CERES SA Mihail Kogălniceanu asupra terenurilor agricole extravilane din aceeași localitate.
 
 
Magistrații Curții de Apel Constanța amână pronunțarea în dosarul fostului prefect Adrian Viorel Nicolaescu
 
În perioada martie 2016 – iulie 2017, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în sensul că ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană care obținuse anterior recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol.
 
Concret, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel: ar fi trebuit să valideze propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu, aspect pe care l-ar fi refuzat în mod nejustificat, ar fi trebuit să ia act, de îndată, de desființarea titlurilor persoanei neîndreptățite și să emită titlurile de proprietate, astfel cum au stabilit definitiv și irevocabil instanțele de judecată, ar fi împiedicat, pe toată durata mandatului său, emiterea titlurilor de proprietate, prin restituirea documentației, prin refuzul de a valida propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu și prin omisiunea intenționată de a efectua orice minim demers pentru emiterea titlurilor.
 
Independent de cele prezentate mai sus, în anul 2011, Primăria municipiului Constanța a expropriat cca 2,3 hectare din cele 19 hectare, proprietatea persoanei vătămate. Primăria a emis în acest sens o Hotărâre de Stabilire a Despăgubirilor prin care s-a dispus plata sumei de 240.465 euro către persoana care își va proba dreptul real asupra terenului expropriat.

 
Persoana vătămată a aflat despre expropriere în anul 2015 și s-a adresat Primăriei municipiului Constanța cu o cerere de eliberare, în favoarea sa, a sumei de 240.465 euro. Suma nu a fost însă eliberată, întrucât persoana vătămată nu avea titluri de proprietate pentru terenul expropriat.
 
Precizăm că, până la terminarea mandatului de prefect al inculpatului, terenul în cauză s-a aflat în posesia unei persoane căreia instanța de judecată i-a anulat toate titlurile de proprietate. Prin demersurile precizate mai sus, inculpatul ar fi privat persoana respectivă de dreptul său de proprietate, recunoscut de instanța de judecată, asupra terenului respectiv, evaluat la aproximativ 6.460.000 euro, dar și de suma de 240.465 euro cuvenită pentru exproprierea unei părți din acest teren, asigurându-i totodată folosința terenului în suprafață de 19 hectare persoanei care l-a „deținut” în condițiile menționate mai sus.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
 
În motivarea deciziei, magistratul investit cu soluționarea cauzei arată, printre altele, că „împrejurarea că, Adrian Viorel Nicolaescu a afirmat într-o anumită împrejurare că partea civilă nu are dreptate în acest caz și că nu i se vor emite titlurile de proprietate solicitate, nu constituie un element decisiv care să conducă la ideea că inculpatul a acționat cu rea credință sau intenție directă, asa cum a fost retinută prin rechizitoriu, din moment ce existau impedimente constatate în acest caz de membrii Comisiei Județene dar și locale (...)“.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
SURSE Eugen Sechila, sub control judiciar cu interdicția de a părăsi România