Lovitură de maestru marca DNA Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată în al treilea dosar. A ,,tras" după el încă 18 persoane (galerie foto + documente)

Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, a fost trimis în judecată în cel de-al treilea dosar, alături de alte 18 persoane fizice şi juridice. Potrivit anchetatorilor, şeful suspendat al CJC, împreună cu celelalte persoane deferite justiţiei în acest dosar, ar fi cauzat un presupus prejudiciu de peste 30 de milioane de lei în dauna CJC şi de peste un milion de lei în dauna statului român.
Potrivit procurorilor DNA Constanţa, în sarcina lui Nicuşor Constantinescu s-au reţinut şase infracţiuni asimilate celor de abuz în serviciu în formă continuată, spălare a banilor şi constituire a unui grup infracţional organizat. Pentru şeful suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, acesta este cel de-al treilea dosar în care oamenii legii au dispus trimiterea în judecată. Nu în ultimul rând, fostul şef al CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.
 
Vineri, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins contestaţia depusă de Nicuşor Constantinescu împotriva mandatului internaţional de arestare emis de Tribunalul Bucureşti şi confirmat de Curtea de Apel. Primul mandat de arestare s-a emis în dosarul în care Constantinescu a fost trimis în judecată, de către DNA Bucureşti, pentru complicitate la trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite, dar şi pentru 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu obţinerea de foloase necuvenite.

Citeşte rechizitoriul aici.

Aceeaşi decizie au luat-o şi magistraţii Curţii de Apel Constanţa, care au menţinut hotărârea judecătorilor Tribunalului Constanţa, în dosarul în care a fost trimis în judecată de procurorul DNA Constanţa Andrei Bodean, pentru abuz în serviciu în formă continuată.

Rechizitoriul poate fi citit aici.

Printre celelalte persoane trimise în judecată alături de şeful suspendat al CJC în cel de-al treilea dosar se află mai mulţi directori din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa. Îi amintim pe: Felicia Tăicuţu, director general al Direcţiei Generale Economico - Financiare; Titi Cenuşă, arhitect-şef la Direcţia Generală de Urbanism şi Lucrări Publice; Lucian Simion, şef al Serviciului Utilităţi Publice; Constantin Vlăduca, inginer în cadrul Serviciului Utilităţi Publice; Ionuţ Ţiţimeaua, director general al Direcţiei Generale de Administraţie Publică şi Juridică; Tudorel Pârvu şi Bogdan Dima Gavrilă, directori generali ai Direcţiei Buget Finanţe, toţi din CJ Constanţa.
 
În aceeaşi cauză au fost trimişi în judecată şi Adrian George Gâmbuţeanu, director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, Gică Ene, inginer silvic în aceeaşi instituţie, Ruxandra Luminiţa Darie, notar public, Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa, administratori ai SC Rom Coman SRL, Costică Zelcă, administrator al SC Stop SRL, Florin Georgel Onescu, primar al comunei Lipniţa, şi Nela Geileanu, secretar al aceleiaşi comune, dar şi persoanele juridice Regia Autonoma Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, SC Rom Coman SRL şi SC Stop SRL. Redacţia cotidianului ZIUA de Constanţa vă prezintă averea şi interesele angajaţilor CJC ale căror nume se regăsesc în cel de-al treilea dosar în care fostul şef al CJC a fost trimis în judecată.

Ce spun procurorii DNA despre cel de-al treilea dosar?

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2010 - 24 martie 2014, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al CJC, RAJDP Constanţa şi George Gâmbuţeanu ar fi constituit un grup infracţional organizat la care ulterior ar fi aderat şi o parte din restul inculpaţilor, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale CJC. Potrivit procurorilor DNA, Nicuşor Constantinescu şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, determinând un prejudiciu în dauna instituţiei în valoare de 30.782.039 de lei.
 
Potrivit procurorilor DNA Constanţa, la comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, alături de Nicuşor Constantinescu şi-ar fi dat concursul celelalte persoane cu funcţii de conducere în cadrul UATJ Constanţa - părţi în dosar, care şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, după cum urmează: Felicia Tăicuţu, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile concurente de abuz în serviciu în formă continuată (cinci infracțiuni) şi constituirea unui grup infracțional organizat pentru că nu ar fi urmărit legalitatea cheltuielilor angajate de la bugetul UATJ, în cadrul programelor arătate (indicate în comunicatul DNA nr. 1602/14.11.2014), împrejurări care au dus la plata nelegală a sumelor de bani amintite, către RAJDP Constanţa.
 
Titi Cenuşă, Lucian Simion şi Constantin Vlăducă, în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile concurente de abuz în serviciu în formă continuată (patru infracțiuni) şi constituirea unui grup infracțional organizat pentru că nu ar fi verificat respectarea şi aplicarea corectă a tehnologiilor de execuţie, a contractelor şi normelor tehnice în vigoare şi ar fi admis la plată lucrări corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.

Stop SRL şi Rom Coman SRL - persoane juridice în dosar

Adrian George Gâmbuţeanu şi Gică Ene (inginer silvic în cadrul RAJDP), în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile concurente de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată (patru infracțiuni) şi constituirea unui grup infracțional organizat pentru că ar fi emis facturile care au condus la plata nelegală a sumelor de bani de către UATJ Constanţa către RAJDP Constanţa.

Ionuţ Țiţimeaua, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată pentru că ar fi încălcat dispoziţiile legale care interzic plata în avans din fonduri publice pentru achiziţia de imobile, prevederile procesului-verbal de negociere şi a modificat natura actului juridic încheiat cu SC Stop SRL, contribuind astfel la efectuarea de plăţi nelegale către societatea comercială amintită.
Tudorel Pârvu şi Dima Bogdan Teoniu Gavrilă, directori generali ai Direcției Buget Finanțe din cadrul Consiliului Județean Constanța, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu pentru că l-ar fi ajutat pe Nicuşor Constantinescu şi Felicia Tăicuţu să comită infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina lor de procurorii Anticorupţie, prin semnarea unor acte adiţionale, în legătură cu contractul de închiriere a celor 11 autoturisme.
În perioada 1.09.2011 - 3.03.2014, Daniel Dan Popa şi Victor Aurelian Coman, în calitate de administratori ai SC Rom Coman SRL, ar fi omis să evidenţieze în documentele financiar-contabile ale societăţii venituri obţinute din relaţiile comerciale avute cu RAJDP Constanţa, în cuantum de 23.786.168,62 de lei, ar fi evidenţiat în actele contabile ale SC Rom Coman SRL cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, respectiv cheltuieli cu plata zilierilor, dividende fictive, retrageri de la bancomat, plăţi către entităţi afiliate fără documente justificate, în cuantum total de 20.182.023,62 de lei, şi ar fi executat evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri, respectiv Registre de evidenţă a zilierilor şi „borderouri de plată muncitori zilieri“, provocând astfel un prejudiciu bugetului de stat în cuantum total de 7.672.957,62 de lei, echivalent a 1.710.918,82 de euro, potrivit celor arătate de procurorii DNA.

CJC nu s-a constituit parte civilă, deşi i s-a solicitat acest lucru

Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.269.486,85 de lei, raportat la prejudiciul adus statului. Însă, potrivit procurorilor DNA, Consiliul Judeţean Constanţa nu a comunicat până în prezent dacă se constituie parte civilă în cauză, raportat la prejudiciul în valoare de 30.782.039 de lei, deşi i s-a solicitat acest lucru. Nu în ultimul rând, în cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile ce aparţin inculpaţilor: Ruxandra Luminiţa Darie, Florin Georgel Onescu, Ionuţ Țiţimeaua, Lucian Simion, Victor Aurelian Coman, Costică Zelcă, Tudorel Pârvu şi Titi Cenuşă. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză şi de a se lua măsura preventivă a interdicţiei iniţierii ori, după caz, a suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare a SC Rom Coman SRL. „Menţionăm că inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel face şi obiectul altor două dosare penale, pentru infracţiuni similare, trimise spre judecare (comunicat nr. 510 din 25 aprilie 2014, respectiv 664 din 27 mai 2014). Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie“, se arată în comunicatul DNA nr. 1602 din 14 noiembrie 2014.

Cum a început totul

4 aprilie 2014. Pe atunci în plin exerciţiu al funcţiei, Nicuşor Constantinescu convoca ultima conferinţă de presă în această calitate, în care preciza că, în aceeaşi zi, procurorii i-au adus la cunoştinţă că a fost extinsă urmărirea penală în dosarul în care este cercetat pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave. Şeful CJC a precizat atunci că, pe lângă el, în această cauză mai sunt cercetaţi următorii: Felicia Tăicuţu - director general al Direcţiei Buget-Finanţe din Consiliul Judeţean Constanţa, Ionuţ Ţiţimeaua - şeful Serviciul Administraţiei Publică Locală, tot din cadrul CJC, „domnul Simion“ (n.r. Lucian Simion), Constantin Vlăducă - consilier în cadrul CJC, Titi Cenuşă - arhitectul-şef al CJC şi Adrian Gâmbuţeanu - directorul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa.
 

 „Azi, (n.r. 4 aprilie 2014), la ora 10.00, am fost citat, atât eu, cât şi mai mulţi colegi din CJC, fiind acuzaţi de asociere în vedea constituirii de grup infracţional“, a precizat Nicuşor Constantinescu în cadrul ultimei conferinţe de presă, înainte de a pleca, cu încuviinţarea oamenilor legii, în America, pentru a se trata de cancer. „Am să prezint şi hotărârile de Consiliu Judeţean la care fac referire: împăduriri, perdele forestiere, programul de protejare a drumurilor cu perdele forestiere, caravana estivală, achiziţia pentru medicii aduşi la Spitalul Judeţean Constanţa. L-am întrebat, azi, pe domnul procuror Bodean (n.r. Andrei Bodean, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa): «Ce să fac eu acuma? Să dau afară medicii din apartamente?» Abia i-am adus din Europa, cu mari dificultăţi şi cu mari cheltuieli, ca să deservească sănătatea judeţului Constanţa. Să-i dau afară că aşa consideră DNA? De când îşi permite Direcţia Naţională Anticorupţie să stabilească oportunitatea achiziţiei unor locuinţe de serviciu pentru medici? Acesta este atributul exclusiv al CJC. Dacă nu aş fi dus la îndeplinire şi dacă nu aş fi achiziţionat apartamentele, eram vinovat de neglijenţă în serviciu, nu de abuz în serviciu. Ce folos mi-am făcut mie luând pentru CJC 25 de apartamente pentru medici? De asemenea, suntem acuzaţi de spălare de bani în achiziţia unui pod la UAT Lipniţa. Este vorba despre un pod pe care noi, Consiliul Judeţean Constanţa, l-am cumpărat la licitaţie publică acum câţiva ani, pentru a putea accesa fonduri europene pentru porturi de agrement şi pescuit. Este vorba despre o pasarelă de acostare care, înainte să deservească cariera de la Urluia, era abandonată. Acolo va fi un port al Dobrogei, al judeţului Constanţa. Este un alt capăt de acuzare în acest dosar“, a replicat şeful CJC cu privire la decizia procurorilor DNA Constanţa de a extinde urmărirea penală într-unul dintre dosarele sale.

Averea şi interesele părţilor din dosar 

Aşa cum menţionam şi mai sus, ZIUA de Constanţa prezintă, în această ediţie, averile angajaţilor CJC, primul fiind chiar preşedintele suspendat al CJC, Nicuşor Constantinescu. Potrivit declaraţiei de avere completate pe 9 iulie 2014, pe vremea când, oficial, se afla în Statele Unite ale Americii, la tratament, deşi este titularul declaraţiei, pe numele său nu era menţionată nicio proprietate, toată avuţia aflându-se în posesia membrilor familiei sale.

Şi-a donat o parte din bunuri

În ceea ce priveşte clădirile familiei, Codruţa Constantinescu, soţia lui Nicuşor Constantinescu, este unicul proprietar al unei case de locuit, în suprafaţă de 360 mp, în municipiul Constanţa, pe care a dobândit-o prin „act de lichidare a regimului comunităţii legale şi partaj voluntar fără sultă“. În declaraţia de avere anterioară, aceeaşi proprietate era stipulată ca aparţinându-i doar pe jumătate, din anul 2002.
De asemenea, fiica celor doi, Smaranda, este unica proprietară a unui case în Bucureşti, primite prin donaţie (256,57 mp), fiul minor deţine, în aceeaşi manieră, o casă de vacanţă în Piatra Neamţ (448,50 mp), iar numele Codruţei este, din nou, menţionat în cazul unei case de locuit „executate în regie proprie“, în Bucureşti, în anul 2013 (184,43 mp). În declaraţia completată anul trecut se menţiona că, pe 29 martie 2013, Nicuşor Constantinescu a donat bunurile descrise mai sus (terenul din Piatra Neamţ, o casă din Bucureşti şi casa de vacanţă din Piatra Neamţ) copiilor săi.

Familia Constantinescu mai deţine şi „tablouri, colecţie timbre, bijuterii, numismatică, obiecte de mobilier vechi, obiecte de artă“ dobândite în perioada 1990-2011, a căror valoare nu poate fi însă estimată. De asemenea, la acelaşi capitol, Codruţa Constantinescu declară că a dobândit, anul trecut, „picturi ulei pe carton şi pânză“, a căror valoare estimată se ridică la 15.000 de euro. Ea mai apare în declaraţia de avere şi cu suma de 300.000 de lei, primită cadou de la Gheorghe Oancea (decedat în iulie 2013, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor şi Salvamarilor Profesionişti şi cunoscut partener de afaceri al lui Mazăre şi al lui Constantinescu). Preşedintele CJC mai are un depozit bancar de 987.000 de dolari şi un cont curent la Citibank, de 5.558 de dolari. Despre averea şi declaraţiile făcute în exclusivitate de Nicuşor Constantinescu pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, puteţi citi mai multe AICI.
 
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, depusă pe 13 iunie 2014, Titi Cenuşă, arhitect-şef în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, deţine două terenuri intravilane: unul de 500 de metri pătraţi, în Năvodari, dobândit în 2011, prin cumpărare, şi unul în comuna Corbu, de 400 de metri pătraţi, dobândit în 2013, tot prin cumpărare. La categoria „Clădiri“, în declaraţia sa de avere figurează o „locuinţă“ de 160 de metri pătraţi, în Năvodari, fără însă a se specifica dacă este vorba despre un apartament sau despre o casă. Cel mai probabil, este vorba despre o casă, căci, conform documentului, a fost construită în perioada 2002-2013.
Titi Cenuşă are, de asemenea, două autoturisme Chevrolet: unul dobândit în leasing, în anul 2005, şi unul dobândit prin credit, în 2008. Arhitectul-şef din CJC nu are conturi şi depozite bancare, nici plasamente şi investiţii directe. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, nu are nici datorii. În ceea ce priveşte veniturile, ca arhitect-şef, Titi Cenuşă a încasat, în anul fiscal anterior completării declaraţiei de avere, un salariu de 68.267 de lei, iar soţia sa, unul de 18.874 de lei.
Conform declaraţiei de interese, Titi Cenuşă este membru într-un sindicat. Nu e precizat însă şi numele sindicatului.
 

Constantin Vlăducă, în declaraţia de avere completată pe 10 iunie 2011 (a ocupat funcţia de consilier în cadrul DTI - CJ Constanţa, actualmente pensionar), menţionează un apartament de 59 de metri pătraţi, dar nu are niciun teren şi nici bunuri mobile. Nu are conturi şi depozite bancare, nici plasamente şi investiţii directe. Potrivit acestei declaraţii de avere, el avea însă datorii: un credit de 6.200 de euro, contractat în 2008 şi scadent în septembrie 2013, şi unul de 1.500 de euro contractat tot în 2008 şi scadent în august 2013. În calitate de consilier al Serviciul Utilităţi din cadrul CJC, Vlăducă a realizat, în anul fiscal anterior completării acestei declaraţii, un venit de 27.533 de lei. Soţia sa, Rodica Vlăducă, educatoare, a realizat un venit de 21.621 de lei. În aceeaşi declaraţie figurează şi o pensie pentru limită de vârstă, de 4.996 de lei pentru Rodica Vlăducă. Potrivit declaraţiei completate pe 11 iunie 2012, Vlăducă a realizat, în calitate de consilier în cadrul CJC, un venit de 37.893 de lei. Aşadar, cu peste 15.000 de lei mai mult decât în anul precedent. Soţia sa, pensionară, a realizat un venit de 13.200 de lei. Nu în ultimul rând, potrivit declaraţiei de avere din septembrie 2013, Constantin Vlăducă a realizat un venit de 26.816 lei, iar soţia sa, unul de 15.600 de lei. În această declaraţie încă regăsim cele două datorii ale lui Vlăducă. Asta deşi unul dintre credite era scadent în august 2013. Constantin Vlăducă este, aşa cum se menţionează în declaraţiile de interese din 2011, 2012 şi 2013, membru de sindicat. Nu se specifică însă în ce sindicat.
 
Ionuţ Ţiţimeaua, director în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, nu deţine, aşa cum reiese din declaraţia de avere depusă pe 12 iunie 2014, niciun teren. El are un apartament în municipiul Constanţa, în suprafaţă de 68 de metri pătraţi, dobândit prin cumpărare în 2010. Totodată, angajatul CJC deţine două autoturisme: un Renault şi un Daewoo. Ionuţ Ţiţimeaua nu are conturi şi depozite bancare, nici plasamente şi investiţii directe, dar nici datorii.
Aşa cum reiese din declaraţie, în anul fiscal anterior completării acesteia, Ionuţ Ţiţimeaua a realizat, ca angajat al CJC, un venit de 67.099 de lei. Salariul soţiei sale, angajată a DP World, nu este însă public, în document menţionându-se doar „conform contract muncă“. În aceeaşi declaraţie figurează şi alocaţia copilului, în valoare de 504 lei.
Potrivit declaraţiei de interese completate la aceeaşi dată ca şi cea de avere, Ionuţ Ţiţimeaua este membru în Sindicatul din Administraţia Publică Locală Constanţa.
 
Tudorel Pârvu, auditor în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, nu are, aşa cum reiese din declaraţia de avere completată pe 12 iunie 2014, niciun teren. Potrivit aceluiaşi document, el deţine o casă de locuit, în suprafaţă de 202 mp, dobândită în 2003 prin credit ipotecar. Pârvu are, de asemenea, un autoturism Daewoo Cielo, fabricat în 2003.
Nu are conturi şi depozite bancare, nici plasamente sau investiţii directe. Are, în schimb, datorii, fiind vorba despre un credit contractat în 2003 şi scadent în 2016, la BRD Sucursala Constanţa, în valoare de 23.500 de dolari.
Anul trecut, Tudorel Pârvu a realizat, ca angajat al CJC, un venit de 41.963 de lei, iar soţia sa, angajată la Argos Constanţa, unul de 24.042. Moneda nu e specificată, dar e vorba, cu siguranţă, despre lei.
Conform declaraţiei de interese, Tudorel Pârvu este membru al Sindicatului SAPL Constanţa.
 
Lucian Simion, şef serviciu Utilităţi Publice în cadrul CJ Constanţa, deţine, potrivit declaraţiei de avere completate pe 12 mai 2014, un teren intravilan în Constanţa, în suprafaţă de 325 mp, dobândit în anul 2000. Are, de asemenea, o casă de locuit de 188 mp, dobândită în 2000 prin cumpărare. Acestor bunuri li se adaugă un autoturism Opel Astra, fabricat în 2002.
Conform declaraţiei, Lucian Simion are un depozit în valoare de 10.000 de lei deschis în 2013 la Reiffeisen Bank. El nu are însă plasamente şi investiţii directe şi nici datorii.
Ca şef serviciu în cadrul CJC, Lucian Simion a realizat, anul trecut, un venit de 46.501 lei, iar soţia sa, consilier în cadrul CJC, 33.645 de lei. La rubrica „Venituri din activităţi independente“, în declaraţia de avere a lui Lucian Simion figurează şi suma de 1.471 de lei, încasată de la CAR CJC.
În ceea ce priveşte interesele lui Lucian Simion, potrivit declaraţiei completate pe 12 mai 2014, el este acţionar în SIF Transilvania şi, de asemenea, preşedinte al CAR CJC. Nu în ultimul rând, este membru în Sindicatul SAPL.
 
Felicia Tăicuţu, director general în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, şi-a depus cea mai recentă declaraţie de avere pe 4 iunie 2014. Conform documentului, aceasta deţine, în comuna Ion Corvin din judeţul Constanţa, un teren agricol în suprafaţă de 1,915 hectare. În Constanţa, Tăicuţu are un apartament de 40 mp, dobândit în 1994 prin cumpărare. Nu are niciun autoturism şi nici conturi şi depozite bancare. Are însă acţiuni la Compania de Remorcare Maritimă Constanţa.
Aşa cum reiese din declaraţia de avere, Felicia Tăicuţu a contractat, în 2007, un credit de 19.134 de lei la Raiffeisen Bank (descoperire cont), credit scadent în 2046.
Ca angajat al CJC, Tăicuţu a realizat, în 2013, un venit de 62.406 lei. În ceea ce priveşte veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, Tăicuţu a realizat, în anul fiscal anterior completării declaraţiei de avere, un venit de 915 lei, ca urmare a unui contract de arendare cu PFA Lazăr Dorin din oraşul Băneasa.

Dima Bogdan Teoniu Gavrilă, fost director general în cadrul Direcţiei Economico-Financiare a CJC, are, în prezent, o declaraţie de avere completată din postura de director general/inspector în cadrul Primăriei Municipiului Mangalia. Astfel, potrivit declaraţiei de avere completate pe 15 iunie 2011, Gavrilă declara că este posesorul unui autoturism Toyota fabricat în 2007 şi un credit de 25.000 de euro contractat în 2008 şi scadent în 2018. La acea vremea, avea un salariu de 42.967 (monedă neprecizată, probabil lei) de la CJC, iar soţia sa lua de la SPITVBL un salariu de 39.670 de lei, venituri cărora li se adăuga şi o alocaţie de 504 lei. În declaraţia depusă în anul 2013, apare încă un autoturism fabricat în 2004 şi încă o datorie contractată în 2010, de 14.000 de lei. În anul 2013, Gavrilă raporta un salariu de 11.576 şi o indemnizaţie de creştere copil de 6.000, de asemenea, moneda nefiind precizată. Nu în ultimul rând, erau declarate şi două alocaţii, una de 504 lei şi alta de 1.200 de lei.