"Manastirea de creta", o noua provocare pentru IPS Teodosie

Ansamblul rupestru din Basarabi, rusinea judetului

Ansamblul rupestru de la Basarabi este unul dintre cele mai importante marturii ale prezentei neamului romanesc in Dobrogea * Impresionant din punct de vedere arheologic si religios, ansamblul de bisericute a ramas in paragina * De ani de zile, obiectivul este continuu supus agresiunii naturale si antropice * Umezeala si actiunea apelor pluviale conduc incet dar sigur la disparitia fizica a acestui important obiectiv * In timp ce conducerea CJC asista pasiva la disparitia Ansamblului, Arhiepiscopia Tomisului doreste sa construiasca o manastire in apropiere * IPS Teodosie si-a exprimat disponibilitatea pentru a include ansamblul in aceasta noua manastire * Exista un curent printre constanteni care ar prefera sa sprijine financiar refacerea Ansamblului si construirea unei manastiri la Basarabi, decat construirea Catedralei Dobrogei care ar ocupa cinci hectare din Parcul Tabacariei si asa diminuat de viitorul Mall

Multe dintre obiectivele istorice ale judetului care ar putea deveni atractii pentru turistii care vin pe litoral nu sunt puse in valoare. Mai mult, sunt unele dintre acestea care se afla in paragina. ZIUA de Constanta a mai atras atentia asupra situatiei deplorabile in care se afla Ansamblul rupestru de la Basarabi. Cu toate aceste semnale de alarma, acest obiectiv despre care mare parte din locuitorii tarii sau chiar ai Dobrogei nu au auzit a ajuns intr-o stare deplorabila.Grota a fost descoperita in dupa amiaza zilei de 11 iunie 1957, prin prabusirea unor straturi de steril din dealul Tibisir, cu ocazia extinderii zonei de exploatare a carierei moderne de creta. Ansamblul a uimit si suscitat interesul cercurilor stiintifice prin excelentul grad de conservare al elementelor sale constitutive si prin importanta sa din punct de vedere istoric, religios si arhitectural.Cercetarile arheologice au scos treptat la iveala un complex de galerii, locuinte, cripte, morminte si sase bisericute, datate in perioada cuprinsa intre a doua jumatate a secolului al IX-lea pana la jumatatea secolului al XI-lea. Ansamblul este sapat intr-un masiv de creta la diferite nivele, in peretii verticali ai vechii cariere antice de creta. Toate aceste galerii si lacasuri de cult reprezinta o incontestabila valoare pentru a atesta continuitatea populatiei romanesti in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra.Grota, sursa de piatra pentru Valu lui TraianIn perioada de datare a elementelor Ansamblului, Dobrogea se afla sub stapanirea Imperiului Bizantin, care isi exercita influenta - dupa o perioada de declin de la inceputul secolului al VII-lea - la gurile Dunarii. Cercetarile asupra ansamblului au dovedit ca, in perioada secolelor X-XI, cariera de creta de la Basarabi a fost utilizata in vederea construirii "Valului de piatra" transdobrogean (unul din cele trei valuri "ale lui Traian" dintre Constanta si Cernavoda), cu ajutorul populatiei locale romanesti.Totodata, mai multe elemente reprezentative ale Ansamblului de la Basarabi sunt specifice populatiei romanesti din zona Dobrogei. Astfel, sistemul de exploatare a cretei, in trepte si terase in aer liber, folosit inca din antichitate de romani, era necunoscut migratorilor. Multe din mormintele descoperite erau construite dupa traditiile romane, iar ceramica din inventarele funerare este de doua tipuri: locala - de tip Dridu - si de import - bizantina - mostenitoare a traditiei mai vechi, greco-romane.De asemenea, din punct de vedere al conceptiei arhitecturale si constructive, lacasele de cult - cu pronaos, naos, nave laterale si absida - desi de mici dimensiuni, pastreaza intocmai planul bazilicilor romano-bizantine (inclusiv al celor din Dobrogea) din secolele IV-VI d. Hr.Importanta deosebita a Ansamblului rupestru de la Basarabi pentru demonstrarea continuitatii poporului roman in acest areal a condus la acordarea unei atentii speciale din partea arheologilor. Primele campanii de cercetare stiintifica au fost conduse de reputatul arheolog Ion Barnea. Ulterior, din anul 1960, cercetarile au fost continuate in paralel cu santierul de restaurare, condus de arhitectii Virgil si Liana Bilciurescu si inginer Constantin Pavelescu. Au existat si actiuni lansate special pentru protejarea acestui obiectiv arheologic. Pentru a proteja aceasta comoara patrimoniala, s-a inceput si ridicarea unei structuri de protectie din beton armat, in forme unghiulare, care a urmarit relieful sitului si care ar fi trebuit sa acopere intregul Ansamblu. Lucrarile au fost sistate insa in anul 1977, odata cu desfiintarea Directiei Monumentelor Istorice. Acesta este momentul care poate fi lesne catalogat ca fiind inceputul unei perioade negre pentru Ansamblul din Basarabi, care la acest moment este abandonat si supus distrugerii lente si sistematice.Sub agresiunea factorilor naturaliCu toate ca dupa 1977, din initiativa Ministerului Culturii si Cultelor, au mai fost derulate unele vagi masuri pentru protejarea, conservarea si punerea in valoare a monumentului, acestea au fost ignorate complet din anul 2000. Efectele dezastruoase pot fi observate astazi cu ochiul liber. Nedefinitivarea structurii de protectie din beton, protejarea monumentului prin mijloace improprii, cu o copertina de lemn si stuf, posibilitatea patrunderii aproape nestingherite a apelor pluviale se numara printre cauzele care duc, in momentul de fata, la distrugerea, accelerata si ireversibila, a monumentului si a elementelor sale constitutive.De altfel, o scurta radiografiere cu ochiul liber a monumentului dezvaluie faptul ca multe din caracterele sale incizate au fost deja sterse si ca o parte a peretilor interiori ai bisericutelor efectiv se prabusesc sub agresiunea umezelii excesive.Cu toate ca Ansamblul rupestru de la Basarabi este inclus in unele oferte turistice locale si figureaza la loc de cinste intre monumentele reprezentative ale judetului Constanta, s-a facut si se face mult prea putin pentru salvarea si punerea sa in valoare. Paradoxal pentru constanteni, fata de Ansamblul rupestru de la Basarabi exista mai mult interes din afara judetului. Responsabilii din administratia judetului, care sunt platiti si obligati sa protejeze acest complex obiectiv arheologic, asista impasibili la degradarea sa.Poate ca ar fi cazul ca presedintele CJC, Nicusor Constantinescu, sa caute solutii de finantare pentru conservarea bisericutelor sapate in dealul de creta de la Basarabi. Seful judetului care a incurajat cercetarile arheologice din propria piscina ar putea sa-si concentreze atentia si spre situl din Basarabi. Ar fi cazul ca Nicusor Constantinescu sa initieze si un proiect cu finantare europeana, dupa ce din considerente tehnice discutabile a sistat proiectul Pavilionul Expozitional. Pentru accesarea fondurilor europene in domeniul protejarii patrimoniului cultural national nu trebuie sa ai decat initiativa. Responsabilii culturali si nu numai, din cadrul Consiliului Judetean ar trebui sa realizeze ca, prin tergiversarea permanenta a luarii unei decizii adecvate pentru salvarea acestei valori universale, se va ajunge ca, in scurt timp, monumentul sa dispara fizic, iar panoul pe care in prezent scrie "Zona de interes pentru Ansamblul rupestru de la Basarabi" sa fie schimbat cu unul pe care va fi scris "Aici a existat Ansamblul rupestru de la Basarabi".Este inutil probabil sa mai amintim ca refacerea unui monument de asemenea dimensiuni si importanta ar duce la popularizarea in plan intern si extern a patrimoniului cultural romanesc, la dezvoltarea circuitului turistic local si, de ce nu, la suplimentarea substantiala a fondurilor locale.IPS Teodosie simte cevaEste posibil ca dupa ce a trecut peste orice fel de legi si prejudecati fata de vestigiile de interes arheologic descoperite la construirea garajului subteran din curtea Arhiepiscopiei Tomisului, IPS Teodosie sa incerce sa-si spele pacatele fata de arheologii si istoricii care l-au blamat. Prelatul a realizat importanta acestui ansamblu rupestru. Ridicarea unui lacas de cult in apropiere ar putea atrage interesul multor credinciosi si asupra bisericutelor din dealul de creta. Se pare ca in scurt timp Arhiepiscopia va incepe construirea unei manastiri langa Ansamblul de la Basarabi. Surse din Arhiepiscopie au afirmat caIPS Teodosie si-a exprimat sperantele si, mai ales, disponibilitatile pentru refacerea Ansamblului rupestru. Poate la initiativa Arhiepiscopiei Tomisului se vor alatura si alte institutii ca Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, CJC si Ministerul Culturii si Cultelor, pentru gasirea celei mai bune solutii de conservare, reabilitare si punere in valoare a monumentului. Multi vor achiesa chiar si la o colecta daca, aceasta s-ar organiza cu scopul de se construi o manastire si de a prezerva Ansamblul. Exista un curent printre constanteni care ar prefera sa sprijine financiar refacerea Ansamblului si construirea unei manastiri la Basarabi, decat construirea Catedralei Dobrogei care ar ocupa cinci hectare din Parcul Tabacariei si asa diminuat de viitorul Mall. De ce nu s-ar putea muta aici acest grandios proiect, Catedrala Dobrogei, mai ales ca Ansamblul este o marturie a existentei noastre pe aceste meleaguri si din punct de vedere religios.