Mazăre trăieşte ca un faraon Primarul Constanţei joacă teatru în sarcofag, întruchipându-l pe Ramses

Constănţenii nu mai par surprinşi de înclinaţia primarului Radu Mazăre de a se costuma în personaje celebre. Fie că este vorba despre Regele Ludovic al XIV-lea, presupusul autor al controversatelor vorbe „Statul sunt eu”, fie despre Nabucodonosor, Suleyman Magnificul, Cezar sau Ştefan cel Mare şi Sfânt, apariţiile excentrice ale social-democratului constănţean au devenit previzibile, asemenea unor spectacole, unor reprezentaţii de circ susţinute în faţa câtorva sute de oameni. Ce-i drept, turiştii sunt încă atraşi de aceste excentricităţi, de costume fistichii, de care alegorice amenajate din bani publici, banii constănţenilor care plătesc taxe şi impozite la bugetul local.
 
Fashion TV România şi primarul Radu Mazăre anunţă, de câteva săptămâni, cu surle şi trâmbiţe, costumarea edilului-şef în faraonul Ramses al II-lea. Ediţia, care se vrea spectaculoasă, este ultima din această vară a carnavalului din staţiunea Mamaia. „Un spectacol de final de sezon estival cu totul şi cu totul extraordinar”, garantează Fashion TV România, în vreme ce Mazăre promite misticism şi fast. Vorbim, totuşi, despre cel considerat ca fiind cel mai mare faraon din istorie.

De ce tocmai Ramses al II-lea?

Instalat pe tron în 1279 î.Hr., Ramses al II-lea este considerat cel mai mare faraon al Egiptului Antic. A trăit 96 de ani, dintre care 67 pe tronul Egiptului. Rămas în istorie drept un personaj extrem de absorbit de cultul personalităţii, Ramses a purtat numeroase războaie, a ridicat clădiri impresionante şi s-a lăudat cu nenumărate femei. De ce tocmai Ramses al II-lea? Poate pentru că, asemenea celui mai mare faraon din istorie, primarul municipiului Constanţa pare cumva înclinat către un cult al personalităţii. Diferenţa constă însă în faptul că, în vreme ce în Egiptul Antic, pe vremea faraonilor, cultul personalităţii era de la sine înţeles, căci vorbim despre conducători consideraţi zei, în ţările democratice contemporane cultul personalităţii pare deplasat, dacă nu chiar penibil, şi se manifestă, în general, în cazul liderilor absoluţi, obsedaţi de putere.

„Un destin divin“ 

Potrivit istoriiregăsite.wordpress.com, „Ramses II a urcat pe tronul Egiptului în anul 1279 î.Hr., imediat după moartea tatălui său, Seti I. Era deja un bărbat de 29 de ani, îndeajuns de înţelept să ştie că «pentru a ajunge un mare faraon, trebuie să fii un războinic curajos, un constructor măreţ, un scrib educat şi un preot pios», cum nota el însuşi pe un papirus. Până să devină un astfel de conducător, Ramses avea însă de rezolvat o gravă problemă de legitimitate: mama sa, Tuya, nu avea sânge regal, fiind o simplă concubină din harem. (Mai târziu, Ramses o va descrie, denaturând adevărul, drept soţie a lui Seti şi regină). Pentru a compensa acest neajuns, tânărul şi-a construit reputaţia unei fiinţe extraordinare, care urma să aibă un destin divin. Acest deziderat existenţial şi dragostea obsedantă pentru soţia sa, Nefertari, au fost cele două coordonate majore care i-a marcat lunga viaţă”.
Ori de câte ori are ocazia, Radu Mazăre menţionează că este primar deja de 14 ani, fiind cel mai longeviv edil-şef al Constanţei post-decembriste.

„Capitala” Mamaia 

Interesant este că, potrivit sursei mai sus citate, „imediat după accederea la tron, Ramses II a întemeiat o nouă capitală - lângă Avaris, palatul de vară al tatălui său -, pe care a numit-o Pi Ramesse Aa-nakhtu (Casa lui Ramses, cel prea iubit de Amun şi copleşit de victorii)”. „Capitala” primarului Constanţei este, aşa cum se ştie, staţiunea Mamaia, acolo unde şeful administraţiei publice locale îşi are şi domiciliul.

Femeile şi... „păsările”

În altă ordine de idei, istoricii susţin că Ramses ar fi avut 200 de neveste şi aşa-numite partenere, „femei care i-au zămislit 96 de fii şi 60 de fiice. Dintre numeroasele sale consoarte, Nefertari este cea mai cunoscută”, se menţionează pe istoriiregăsite.wordpress.com.
În ce priveşte femeile din viaţa edilului-şef al Constanţei, este de notorietate că Mazăre se afişează cu multe femei fără... nume. Ori de câte ori are ocazia, dar mai ales în contextul alegerilor, social-democratul se prezintă în faţa cetăţenilor şi a presei cu o „cohortă” de tinere îmbrăcate în haine a la Che Guevara sau mai sumar, doar în costume de baie. În plus, Mazăre nu ezită să facă diverse comentarii şi glume la adresa reprezentantelor sexului frumos, glume mai mult sau mai puţin inspirate. Amintim comentariul care, vara aceasta, l-a adus în atenţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării: „Avem mai multe ce putem regăsi în Mamaia: safari, valuri... (...). Domnişoarele trebuiesc vânate, sunt nişte gazele care trebuiesc vânate. Avem Bird watching, pot veni spre zona Vadu oameni mai în etate să se uite cu binoclul după păsăretul de acolo sau mai tinerei să se uite şi ei după păsările de pe plajă“.

Piton, crocodil, pui de leu. Tot circul pe scenă

Ultima ediţie din această vară a carnavalului din Mamaia se anunţă spectaculoasă, căci, inspirat nevoie-mare, Mazăre va ieşi dintr-un... sarcofag, după ce va fi invocat de un mag. „O să fie un sarcofag gol, prezentat pe scenă, după care o să se închidă, o să iasă fum din sarcofag şi o să apară faraonul. Iar magul meu o să apară din foc”, declara Radu Mazăre în urmă cu câteva zile. Edilul-şef a promis o seară incendiară, cu un piton, un crocodil, dar şi pui de leu implicaţi în eveniment. Aşadar, un adevărat circ pe scenă, cu aplauze şi lumini.
Vorbim, da, despre primarul municipiului Constanţa, în anul de graţie 2014. Despre Ramses al II-lea, cel mai mare faraon din istorie, model în care, se pare, Mazăre se regăseşte.
Pe undeva, încheierea carnavalului din Mamaia cu întruchiparea acestui personaj istoric este de înţeles, căci puţine altele ar fi exprimat atât de bine cultul personalităţii.