Medicii aduşi la Judeţean, cazaţi cu vedere la mare Cum l-a ajutat Nicuşor, în criză, pe Zelcă (Document)

Consiliul Judeţean a decis să cazeze 20 de medici şi cinci angajaţi proprii în locuinţe de serviciu. Cu siguranţă, gestul ar fi fost de admirat dacă nu ar fi lăsat anumite semne de întrebare. Proiectul de hotărâre supus votului consilierilor locali în şedinţa de ieri arată că cele 25 de persoane vor fi cazate în vile situate pe bulevardul Mamaia, numerele 534, 538 şi 542.

Nu este uşor să-şi dai seama că imobilele sunt în zona de nord a staţiunii Mamaia. Frumos loc! Firesc, nu te poţi duce cu gândul decât la blocurile societăţii Stop SRL, administrată de Costică Zelcă. Cu alte cuvinte, cartierul Mamaia Summerland. „Da, Consiliul Judeţean a achiziţionat prin licitaţie 25 de apartamente la noi, cu două şi trei camere. Dar s-a făcut licitaţie. Apartamentele erau complet utilate, s-au cazat medicii în ele. Banii se dau în rate, pe cinci ani. Apartamentele au fost închiriate Consiliului Judeţean înainte. Un apartament de două camere are cam 70 mp, iar cel cu trei cam 120 mp", ne-a spus Zelcă. Acesta a mai spus că preţul pentru un metru pătrat este de 860 de euro. Destul de mult pentru o instituţie bugetară. Dar ce, nu merită medicii noştri?! Preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Daniel Constantinescu, spune că a vrut să le ofere cadrelor medicale condiţii bune de trai: „Bineînţeles că a avut loc o licitaţie. Anul trecut. Cu atât s-a cumpărat, nu am plătit toţi banii, plătim în cinci ani. Ca să aduci doctori din Bucureşti, din Timişoara sau din Germania, trebuie să le oferi nişte condiţii bune, să vadă malul mării, să vadă Marea Neagră, să vadă plaja, nu poţi să îi bagi în Inel II, să-i bag acolo, că nu ar fi vrut să vină. De aceea i-am dus acolo. Nu am făcut încă numărul de 25 de medici. Pentru medici le-am luat". Bună iniţiativă, dar cam costisitoare. Şi, mai ales, foarte fericită pentru afaceristul Costică Zelcă, în plină criză imobiliară.

Numărul magic 3332

Achiziţionarea de apartamente a fost aprobată de consilierii judeţeni prin Hotărârea 373 din noiembrie 2011. Chiar dacă atât Constantinescu, cât şi Zelcă susţin că s-a organizat licitaţie pentru acest contract, probabil că el nu a fost publicat în SEAP, din moment ce nu poate fi găsit. Să presupunem că a fost o eroare... umană. Şi să admitem că nici preţul nu ar fi foarte mare. Însă trebuie să privim situaţia per ansamblu şi să ne întoarcem în timp. Prin notificarea nr. 105830, depusă pe 7 august 2001 la Primăria Constanţa de către o societate de avocatură, în numele Ştefaniei Gardef-Dragne, Eleonorei-Lavinia Gardef, Corneliei Gardef şi al lui Adrian Sorin Mugur Cănănău, se solicită restituirea în natură a unui teren de 100.000 mp, situat în Parcul Tăbăcărie. Potrivit rechizitoriului DNA, cererea nu a primit niciun răspuns până în 2003, când, în septembrie, edilul Radu Mazăre, prin dispoziţia de primar 2444, a acceptat atribuirea de măsuri compensatorii pentru doar 10.000 mp. Cu „doar" 90.000 mp mai puţin decât obiectul revendicării. Articolul 1 al dispoziţiei de primar spune că se „respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Parcul Tăbăcărie (...), formulată prin notificarea 1886/6.08.2001, parţial, deoarece o parte din teren aparţine domeniului public. Art. 2 - se stabileşte că valoarea echivalentă şi parţială a imobilului imposibil de restituit şi cuvenită notificatorilor este în sumă de 94.020.134.941 de lei, reprezentând echivalentul a 2.782.237 USD (1USD = 33.793 lei), în limita căreia se vor acorda măsuri reparatorii. Moştenitorii de drept ai lui Stoian Gardef au primit, cu titlu de compensaţie, 19 terenuri, însumând 39.481 mp, în intravilanul Constanţei. Însă chiar înainte de a se pune în practică măsurile reparatorii (noiembrie 2003), beneficiarii de drept ai retrocedării au cesionat drepturile litigioase, prin contractul 3337/17.09.2003, firmei Holland Development Group SA din Bucureşti. Au primit în schimbul „tranzacţiei" două miliarde de lei. Au pierdut astfel toate drepturile care decurgeau din notificarea restituirii terenului. La rândul său, societatea comercială bucureşteană a cesionat o parte dintre drepturi lui Daniel Ene (contract 1069/13.09.2003). Iar drepturile litigioase practic nu existau, zice rechizitoriul. La fix două luni din ziua în care Ene se înţelegea cu Holland, primarul Radu Mazăre semna o nouă dispoziţie, cu numărul 3135, care decide ca Daniel Ene să primească, în compensare pentru dreptul cesionat de SC Holland Development Group SA, 18 terenuri în Constanţa şi Mamaia. Dar ce drepturi avea Daniel Ene, din moment ce contractul pe care îl încheiase cu Holland era nul de drept, nefiind vorba despre niciun litigiu?! Întreaga poveste a notificărilor şi dispoziţiilor s-a continuat prin dispoziţia 2992/29.10.2003, prin care SC Holland Development Group SA a primit 28.635,11 mp, în valoare de 1.995.288,15 USD, în Parcul Tăbăcărie, şi încă 23.820,6 mp, în compensare. Pe acest teren a fost plănuit City Park Mall. Suprafaţa a fost întregită de alte două terenuri, de 12.888 mp, respectiv 9.861 mp, concesionate de Holland de la Primărie, în baza contractului 40746/20.03.2002. Cea mai fericită lună pentru Holland Development Group a fost, probabil, decembrie 2003, când, printr-o altă dispoziţie, cea cu numărul 3332, Radu Mazăre a recunoscut din nou dreptul SC Holland Development Group SA asupra celor 100.000 mp şi i-a dat în compensare 133.694 mp de teren. Expertiza DNA-ului spune că evaluarea s-a făcut într-un mod cu totul nejustificat, pământul fiind cotat cu trei preţuri pentru un metru pătrat: 20 USD, 63 USD şi 90 USD. Anchetatorii au calculat la un preţ de 90 USD pentru un metru pătrat şi a reieşit un prejudiciu adus patrimoniului municipiului Constanţa de 1.185.250 de dolari.

Costică şi Gina = Stop

Pe unul dintre terenurile obţinute în baza dispoziţiei primarului Radu Mazăre nr. 3332 din decembrie 2003 s-au ridicat vilele ce arată a blocuri ale Stop-ului lui Costică Zelcă. Firma lui Zelcă a cumpărat terenul de la Holland Development Group în 2007, prin contractul de vânzare-cumpărare 9185. SC Stop SRL are sediul pe strada Dezrobirii nr. 92 şi cu obiect principal de activitate „comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule" îi are ca acţionari, cu 50%, pe Costică şi Silvia Zelcă. Restul afacerii aparţine firmei Millenium Global Trade Development SA, în spatele căreia se află Sorina Hortolomei Moscu. Sorina-Gina Hortolomei Moscu administrează vânzătorul, Holland Development Group, societate care apare în dosarul retrocedărilor. În patrimoniul business-ului lui Zelcă se află două dintre hotelurile vestite ale oraşului, Oxford şi Malibu. Cel din urmă găzduieşte şedinţele de Consiliu Local, sub „bagheta" primarului Radu Mazăre. Nu trebuie să uităm legătura lui Nicuşor Constantinescu cu dosarul retrocedărilor. Alături de Radu Mazăre şi de restul membrilor comisiei de aplicare a Legii 10/2011, preşedintele Consiliului Judeţean este inculpat pentru „abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni".

Cireaşa de pe tort este faptul că şi unul dintre medicii aduşi din Bucureşti, cu care Nicuşor Constantinescu se laudă, este inculpat în dosarul procurorilor DNA. Este vorba despre noul şef al Secţiei de Ortopedie, Alexandru Octavian Şerban, menţionat la capitolul „interpuşi cumpărători de terenuri", alături de Paraschiva Barbu şi de Basarab Popa, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie.

Să tot faci administraţie!