Metodologia și testarea persoanelor posibil infectate cu COVID-19. Iată pașii care trebuie urmați! (document)

Ministerul Sănătății a transmis, prin Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Combatere și Control al Bolilor Transmisibile, o metodologie privind infecția cu COVID-19, în care precizează clar diferențele între cazurile suspecte și cazurile confirmate, dar și când trebuie efectuate testările pentru depistarea infecției la o persoană.


Transmiterea COVID-19 este similară cu cea a MERS-CoV și SARS, pe care respiratorie, prin picături de secreție produse când o persoană infectată tușește sau strănută. Transmiterea este posibilă și când are loc contactul direct cu fluidele - sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă, de la o persoană infectată. De la infectare până la apariția semnelor și simptomelor este o perioadă de 2-14 zile, în medie, 7 zile.


Infecțiile umane cu coronavirusurile comune sunt mai mut asimptomatice sau cu simptome clinice medii, semănând cu o răceală comună - tuse, febră, nas înfundat, însă au fost observate infecții severe și chiar fatale. Aceste virusuri sunt capabile să cauzeze la om infecții ale tractului respirator inferior, inclusiv pneumonii. Simptomele pentru COVID-19 observate sunt febră, tuse, dificultăți de respirație.


De precizat că nu există încă un vaccin disponibil, nici tratament specific, de aceea se tratează simptomatic, în funcție de starea pacientului. Tratamentul de susținere pentru persoanele infectate poate fi foarte eficace. Carantina se instituie pentru toate persoanele care nu prezintă simptome, dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus (COVID-19). Carantina va dura o perioadă de 14 zile și va fi organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică.


Autoizolarea se instituie pentru persoanele care nu prezintă simptome, dar au călătorit în ultimele 14 zile în regiuni/localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă; au intrat în contact direct cu persoane cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă; au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19); membrii de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situațiile de mai sus.



Aceste persoane se vor autoizola la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. În acest timp, vor fi monitorizate de către medicul de familie sau, în lipsa acestuia, de către Direcția de Sănătate Publică.


Lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă și a celor afectate se actualizează de fiecare dată când este nevoie și poate fi consultată pe pagina https://www.cnscbt.ro/ sub titulatura: „Lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă și a altor zone afectate de COVID 19”.
 

Cum și când se testează o persoană?

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid și eficient, supravegherea epidemiologică a celor cu care acesta a intrat în contact, implementarea măsurilor de prevenire și control al infecției, precum și colectarea informațiilor epidemiologice și clinice relevante. Orice persoană care întrunește criteriile din definiția de caz suspect ar trebui testată pentru SARS-CoV-2. Testarea în laborator ar trebui inițiată imediat. De asemenea, vor fi testate persoanele carantinate, în zilele 1 și, respectiv, 12 și 13 de carantină.



Cazul suspect îl reprezintă un pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel puțin unuia dintre următoarele: tuse, febră, durere în gât, scurtarea respirației care necesită sau nu spitalizare) și în perioada de 14 zile anterioare debutului simptomelor a întrunit cel puțin unul din următoarele criterii epidemiologice - a avut contact apropiat cu un caz confirmat sau probabil de COVID19 sau a avut istoric de călătorie în zona roșie sau zona galbenă cu transmitere COVID-19.
 

Contactul apropiat este definit ca:

• Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
• Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână neurmată de igiena mâinilor);
• Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
• Persoana care a avut contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanță mai mică de 2 m și pe o durată de peste 15 minute;
• Persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sală de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute și la o distanță mai mică de 2 m;
• Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție;
• Persoana care a avut contact în avion cu un caz de COVID-19 și care a stat pe unul din cele 2 rânduri în orice direcție față de caz, persoane care au călătorit împreună cu cazul sau care i-au acordat îngrijire în avion, membri ai echipajului care au servit în zona în care s-a aflat cazul. Daca severitatea simptomelor sau deplasarea cazului în avion indică o expunere mai extinsă, vor fi considerați contacți apropiați toți pasagerii din zona respectivă din avion sau chiar toți pasagerii din avion.
• Persoana care a stat într-un areal geografic cu transmitere comunitară extinsă.

Prelevarea, transportul și investigarea probelor biologice

De la pacienții care întrunesc criteriile definiției de caz, se vor recolta probe respiratorii după cum urmează:

• Tampoane nazofaringiene și orofaringiene la pacienți cu forme clinice medii;
• Spută și/sau aspirat endotraheal sau lavaj bronhoalveolar la pacienții cu forme clinice severe, după caz.

Este recomandată recoltarea unui volum suficient de probă pentru realizarea de teste multiple. Personalul medical responsabil cu prelevarea și transportul probelor va respecta recomandările ghidului Infection prevention and control during health care when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected.


Toate probele vor fi considerate potențial infecțioase. În cazul noului coronavirus, calea de transmitere suspectată este cea respiratorie. Se vor lua măsuri suplimentare de precauție în cursul prelevării probelor prin mijloace potențial generatoare de aerosoli (ex. bronhoscopie, aspirație).


Vor fi respectate cu strictețe ghidurile de prevenție și control al infecțiilor, precum și regulile naționale și internaționale privind transportul materialelor infecțioase. Personalul care transportă probele trebuie să fie instruit în privința practicilor corecte de manipulare a probelor, precum și a procedurilor de decontaminare. Personalul implicat va utiliza corespunzător echipamentul individual de protecție (PPE). Se va evita utilizarea sistemelor de transport pneumatic al probelor. Probele vor fi etichetate corespunzător, iar laboratorul va fi notificat în prealabil. Pe cererea de analiză se vor menționa datele complete de identificare, data și ora prelevării, tipul probei, analizele solicitate, simptomele clinice și datele anamnestice relevante (vaccinări, antibioterapie, informații epidemiologice, factori de risc).


Probele destinate diagnosticului molecular vor fi manipulate cu respectarea acelorași măsuri de biosecuritate ca cele aplicabile în cazul diagnosticului molecular de gripă (BSL2). Izolarea virusului presupune însă un nivel mai înalt de biosecuritate (BSL3). Personalul implicat va utiliza corespunzător echipamentul individual de protecție (PPE). Se vor respecta ghidurile naționale de biosecuritate în laborator, precum și recomandările WHO Laboratory Biosafety Manual - Third Edition.
 

Categorii de teste realizate în laboratoarele de referință

Pentru probele respiratorii recoltate la debutul bolii de la pacienții care îndeplinesc criteriile definiției de caz se vor face teste PCR de screening al infecției cu 2019-nCoV. Dacă este necesar, screening-ul va include și alți patogeni comuni ai infecțiilor respiratorii. Deoarece co-infecțiile sunt posibile, screening-ul pentru 2019-nCoV se va face chiar în prezența unor teste pozitive pentru alți agenți patogeni. Dacă testarea nu se face într-un laborator de referință, se recomandă trimiterea probei pentru confirmare la un laborator regional, național sau internațional de referință care are capacitatea de detecție prin RT-PCR pan-coronavirus sau detecția specifică a 2019-nCoV.


Laboratoarele pot folosi un test RT-PCR pan-coronavirus, urmat de secvențierea ampliconilor din regiunile ne-conservate pentru caracterizare și confirmare. Alternativ, amplificarea și detecția secvențelor specifice ale 2019-nCoV pot avea rol diagnostic fără a necesita confirmare prin secvențiere.
 

Interpretarea rezultatelor

Un singur rezultat negativ, în special dintr-o proba prelevată de la nivelul tractului respirator superior, nu exclude infecția. În aceste cazuri se recomandă repetarea prelevării și recoltarea de probe care provin din tractul respirator inferior, dacă boala este severă. Identificarea unui alt patogen nu exclude infecția cu noul coronavirus, rolul co-infecției în patologie nefiind pe deplin cunoscut.


Pentru certificarea debarasării de virus se recomandă repetarea recoltării până la negativarea rezultatelor la două testări consecutive prin reacții de amplificare genică.


Citește și:

DSP Constanța Cum se acordă concediul persoanelor în izolare sau în carantină și care sunt regulile ce trebuie respectate