Mihai Petre „Nicusor Constantinescu a trecut proiectul meu pe numele lui"

Proiectul de hotărâre care privea acordarea titlului de cetăţean de onoare lui Jean Constantin va fi motiv de discuţii şi la următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa (CJC). Mihai Petre a declarat că este contrariat pentru că „Nicuşor Constantinescu a trecut proiectul meu pe ordinea de zi, dar la iniţiator este scris numele lui"

Probabil că ar exista consilieri judeţeni, membri ai CJC, care să vrea să depună proiecte de hotărâri, însă puţini sunt aceia care îşi iau inima în dinţi şi le depun efectiv, pentru că, drumul pe care îl parcurge o iniţiativă legislativă, fie ea şi pe plan local, de la proiect la hotărâre, este unul lung şi anevoios, presărat cu multe piedici.

Poate singurul consilier, din opoziţie, care a reuşit să vadă cum proiectele lui se realizează, este Mihai Petre, consilier judeţean din partea PDL. În total, a avut aproximativ 30 de proiecte depuse, însă numai 10 şi-au găsit loc printre proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mai amintiţi care a fost primul proiect pe care l-aţi văzut pe ordinea de zi?

Îmi aduc aminte că am fost foarte emoţionat când l-am văzut pe hârtie. Era vorba despre alocarea sumei de 10.000 lei pentru Uniunea Scriitorilor, filiala Constanţa. Banii erau necesari pentru tipărirea unei antologii de poezii ce aveau drept subiect marea. S-a votat proiectul, dar s-au alocat numai 7.000 lei şi astfel, volumul a văzut lumina tiparului. Am satisfacţia că după mandatul meu de consilier va rămâne ceva palpabil, material.

Faceţi parte din comisia de cultură, învăţământ şi sport din cadrul CJC. Ce proiecte culturale aţi mai avut pe ordinea de zi şi ce s-a întâmplat cu ele?

Am avut un proiect de hotărâre pentru alocarea sumei de 3.000 de lei pentru executarea şi amplasarea unei plăci memoriale a lui Mihai Naca, antrenor de rugby. Proiectul a fost aprobat, iar anul acesta în luna iulie va fi amplasată placa pe stadionul care sper că îi va purta numele, deoarece la şedinţa următoare a CJC este supus şi acest proiect spre a fi votat. De asemenea, s-a mai făcut o placă omagială lui Jean Constantin, în valoare de 3.000 lei, iar în cadrul Festivalului de la Mamaia de anul trecut i-a fost înmânat pe scenă, aceluiaşi mare actor, un premiu de 10.000 lei, acest proiect fiind votat la iniţiativa mea.

Persoanele cu handicap şi-au găsit locul în proiectele pe care le-aţi înaintat. Câte dintre ele s-au realizat?

Îmi amintesc de un proiect care avea ca subiect Asociaţia Nevăzătorilor din România, filiala Constanţa, şi ceream 5.000 lei pentru achiziţionarea de manuale Braille pentru copiii nevăzători. Spre marea mea surprindere, Nicuşor Constantinescu a cerut o anchetă socială care a scos la lumină faptul că Asociaţia avea nevoie de mult mai mulţi bani şi aşa s-a alocat o sumă mai mare. A mai existat şi un alt proiect, în cazul căruia nu am mai fost trecut eu ca şi iniţiator, ci Nicuşor Constantinescu. Era vorba despre o sumă de 6.500 lei alocată Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România, filiala Constanţa, în vederea organizării „Pomului de Crăciun" de anul trecut.

Cazuri sociale s-au regăsit printre proiectele dumneavoastră care au intrat pe ordinea de zi?

Da, am avut trei proiecte cu caracter social, dar prefer ca acele cazuri, foarte delicate, de altfel, să rămână între mine şi persoanele în cauză.

În cadrul viitoarei şedinţe a CJC există pe ordinea de zi două proiecte de hotărâre, dintre care unul a creat vâlvă. Cum veţi proceda în privinţa proiectului prin care Jean Constantin va fi declarat post-mortem cetăţean de onoare?

Acest proiect este unul delicat pentru că, exact în ziua în care trebuia să intre pe ordinea de zi, a fost retras din pricina morţii subite a antrenorului Kurtes, care a fost făcut cetăţean de onoare în locul lui Jean Constantin. Ironia a făcut ca exact în aceeaşi zi maestrul să treacă în nefiinţă, iar acum Nicuşor Constantinescu a trecut proiectul meu pe ordinea de zi, dar la iniţiator este scris numele lui. Voi solicita dreptul la cuvânt, pentru a face aceste precizări, iar dacă nu mi se va acorda, nu va fi foarte bine.

Dintre cele 20 de proiecte care nu au intrat pe ordinea de zi, care au fost cele mai importante şi ce răspunsuri lămuritoare aţi primit pentru refuzul acestora?

Mie toate proiectele mi s-au părut utile şi oportune, fără a necesita cheltuieli prea mari, însă restul nu au fost de acord cu mine. În anul 2008, am cerut alocarea unei sume pentru a omagia activitatea directorului de la CS Farul, Ilie Floroiu, cel care deţine încă recordul naţional la atletism pe distanţa de 3.000 - 5.000 metri, după 30 de ani. Nu am primit nicio explicaţie pentru faptul că nu a fost introdus pe ordinea de zi. Apoi am vrut să se aloce o sumă de bani pentru editarea unei cărţi care să marcheze Pactul Ribbentrop - Molotov, dar proiectul nu a intrat şi nici nu mi s-a spus de ce. În aceeaşi categorie, a proiectelor refuzate, mai intră şi acordarea titlului de cetăţean de onoare lui Gheorghe Hagi, editarea operelor complete ale lui Pavel Chihaia, cele 10 volume costând 84.000 lei, alocarea sumei de 13.000 lei pentru un fond din care să se ofere proteze auditive pentru 5 copii şi 5.000 lei pentru un alt fond, care să acopere cheltuielile pentru ziua de 1 Iunie, tot pentru copiii cu deficienţe de auz. De asemenea, am cerut 50.000 lei sprijin pentru organizarea zilelor Facultăţii de Medicină. Toate acestea nu au primit nicio explicaţie pentru lipsa lor din rândul proiectelor de hotărâre. Totuşi, există două proiecte care ştiu de ce nu au fost admise. Primul este cel referitor la premierea olimpicilor, care mi s-a explicat să se face numai la sfârşitul anului, pentru toţi copiii, iar celălalt proiect privea constituirea unui fond pentru centrul destinat copiilor autişti, dar Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) mi-a răspuns în scris că centrul urma să fie făcut cu finanţare amplă de la CJC.

Vă este teamă de fiecare dată când mai depuneţi câte un proiect la CJC?

Sunt sigur că pe proiectele mele care au fost respinse fără explicaţii nu s-a uitat nimeni şi au fost tratate cu spatele. Cazul proiectului cu manualele Braille este un exemplu care demonstrează că poate exista colaborare şi conlucrare între CJC şi consilierii PDL, dar trebuie să se vrea.