Misterele mării, despre potopul lui Noe şi despre aventurile turcului Keraban De unde vine denumirea de Marea Neagră

Marea Neagră este una dintre cele patru ale lumii denumite după culori, alături de Marea Roşie, Marea Albă şi Marea Galbenă.

Una dintre ipotezele populare ale originii numelui se referă la fenomenul cunoscut de marinari încă din cele mai vechi timpuri: orice obiect metalic scufundat în apele Mării Negre la peste 100 - 150 de metri devine negru. De exemplu, sonda cu plumb folosită de către pescari pentru măsurarea adâncimii apei devenea neagră din cauza prezenţei hidrogenului sulfurat (un gaz dizolvat în apele Mării Negre), care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb sau sulfura de fier, aşa cum a spus Luminiţa Lazăr, chimist la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din Constanţa.

La adâncimi de peste 200 de metri, în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat. Aici, practic, nu există viaţă. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un mediu fără oxigen sunt bacteriile, spune specialistul.

Potopul lui Noe a avut loc în Marea Neagră?

Marea Neagră s-a format în urmă cu 7-8 mii de ani, odată cu creşterea nivelului Mării Mediterane şi ruperea văii Bosfor. Legendele spun că inundarea bazinului Mării Negre ar fi sursa poveştii biblice a potopului lui Noe. Astfel, în urma prăbuşirii gheţarului nord-american s-a produs o creştere a nivelului apei la nivel global care a determinat formarea Mării Negre, prin extinderea Mării Mediterane dincolo de pragul Bosforului. La acest fapt este posibil să fi contribuit şi activitatea seismică din zonă.

Aventuri cu... Jules Verne

Deşi neprimitoare, Marea Neagră a fost subiect pentru multe romane. Puţini ştiu că şi Jules Verne a scris despre marea noastră, în romanul de aventuri „Keraban încăpăţânatul".
Keraban era un negustor turc ce trăia în Istanbul. Într-o zi, invitându-l pe partenerul său de afaceri olandez la cină în locuinţa sa situată de cealaltă parte a strâmtorii Bosfor, a aflat că s-a instituit un impozit pentru fiecare traversare cu barca a strâmtorii. A refuzat să plătească impozitul, alegând să înconjoare Marea Neagră pentru a ajunge la locuinţa sa.
Drumul spre casă este plin de aventuri: supravieţuiesc atacului unor mistreţi, salvează două femei dintr-un naufragiu, se avântă prin munţii din Anatolia, unde sunt atacaţi de bandiţi. Ajuns înapoi în Istanbul, eroul nostru află că nunta dintre un nepot de-al său şi Amasia, fiica unui bancher, poate avea loc doar în partea europeană a oraşului. Din nou, refuză să plătească taxa pentru traversarea cu barca a Bosforului, folosind în schimb o roabă împinsă pe deasupra apei, pe o frânghie lungă de 1.300 de metri. Într-un final, nunta are loc şi toată lumea este fericită.