Mocănaşu, spaima... primăriilor Pesedistul Cristinel Dragomir se opune eliberării titlurilor de proprietate la Bărăganu (document)

După ce l-a acuzat că face campanie electorală la Bărăganu, acesta fiind şi motivul pentru care îi împroprietăreşte pe oameni cu teren, Dragomir a părăsit sala strigând în gura mare că nu este lăsat să vorbească într-o şedinţă unde este membru al comisiei. Imediat, şefa de la Camera Agricolă şi-a schimbat tonul ridicat pe care l-a avut până la momentul când Dragomir a părăsit sala. Semn că strategia a fost dusă la îndeplinire.

Şedinţa de fond funciar de ieri a constituit un bun motiv pentru unul dintre membrii comisiei, dar şi pentru directorul cu calitate de invitat, Paraschiva Mocănaşu, de a face declaraţii care ţin mai mult de partea politică decât de interesul oamenilor care aşteaptă să-şi primească terenurile de până în 6.000 de metri pătraţi pe care le cer de ani buni. Practic, vicele de la CJC l-a acuzat pe prefectul Claudiu Palaz că încearcă să facă campanie electorală la Bărăganu, acolo unde vor avea loc alegeri pe 1 mai, dându-le acestor oameni terenuri pe care ei le cer de ani buni. Cea care a început scandalul, evident pusă pe ceartă de la începutul şedinţei, a fost directoarea executivă de la Camera Agricolă Judeţeană Constanţa, care a ridicat problema legată de inexistenţa cadastrului pentru terenurile care urmau să fie predate oamenilor, înfruntându-l pe prefect, dar şi pe directoarea Serviciului Juridic, Aura Bozdoacă, pe această temă. „Problema terenurilor acestor oameni este din 2007. De ce tocmai acum atâta grabă cu predarea terenurilor", spunea Mocănaşu.

Palaz: „De ce atâta grabă? Nu vrem să intrăm în campanie, să ne acuzaţi atunci"

Cristinel Dragomir a reclamat şi faptul că nu s-ar fi făcut măsurători ale suprafeţelor de teren şi nici cadastru. În replică, directorul juridic al Prefecturii a susţinut că suprafeţele de teren în cauză fac obiectul art. 34 din Legea nr.1/2000, sunt terenuri libere de construcţii, pe care oamenii le-au deţinut înainte de colectivizare şi că fiecare om în parte face dovada, prin acte de la primăria din Bărăganu, că terenul este al său. „Acelaşi articol de lege l-am aplicat şi în cazul celorlalte localităţi şi nu au fost comentarii. Primăria face dovada că acele terenuri au fost preluate de stat printr-o adeverinţă. Statul este acum proprietar".

De altfel, şi Mocănaşu a precizat că în 2006 - 2008 a fost solicitată de primarul din Bărăganu, Constantin Benţea, pentru a discuta pe tema acestor terenuri pe care oamenii le cer de mai multă vreme: „Eu nu spun că oamenii nu au drepturi. Am fost susţinătoarea, pentru toate situaţiile din judeţ, ca oamenii să primească pământuri. Terenurile trebuie să aibă cadastru şi să vedem dacă după măsurători într-adevăr terenurile nu depăşesc 6.000 de metri pătraţi".

Tras la răspundere că a găsit timp pentru a rezolva aceste probleme abia acum, prefectul Claudiu Palaz a susţinut că această problemă i-a fost ridicată în audienţa pe care a avut-o în urmă cu două săptămâni la Bărăganu: „Situaţia trebuie rezolvată, oamenii trebuie să aibă terenurile".

Cristinel Dragomir însă a denaturat tema şedinţei comisiei de fond funciar, susţinând că toată această prolemă legată de reconstituirea dreptului de proprietate la Bărăganu pentru un număr de 40 de persoane ţine de o strategie electorală, în condiţiile în care urmează alegeri la Bărăganu. „Foarte bine că le-aţi spus că le rezolvaţi, aţi fost în audienţă, fiind campanie electorală la Bărăganu aţi vrut să le băgaţi pe ordinea de zi. V-aţi dus şi le-aţi promis. Nu ne prostim aici. Trebuie să le rezolvăm legal, nu repede nelegal. Nu înţeleg graba", a spus Cristinel.

În replică, prefectul a încercat să explice că un cadastru la un teren nu se poate face decât pe baza unui titlu de proprietate: „Cadastrul se face după ce se face act. Întâi trebuie stabilit dreptul de proprietate şi-apoi se face cadastru. De ce atâta grabă? Pentru că nu vrem să intrăm în campanie, să ne acuzaţi atunci", a spus prefectul.

După ce l-a acuzat pe Palaz că nu îl lasă să vorbească, Dragomir a părăsit sala de şedinţe, spunând că ar trebui să se consemneze că nu a fost lăsat să-şi spună părerea.

„În ceea ce priveşte urgentarea acestei probleme... Ştiu că mi s-au rupt afişele când am organizat audienţele la Bărăganu. Nu ştiu de unde atâta opoziţie din partea vicepreşedintelui CJC împotriva întâlnirii prefectului cu oamenii din judeţ. Strategia mea în ceea ce priveşte problemele pe care le întâlnesc în judeţ este să le rezolv cât mai repede. Prezenţa mea la Bărăganu nu avea legătură cu campania electorală care urmează. În Prefectură se aplică legea română, în CJC probabil se aplică legea după bunul plac, au o tactică de a bloca autorităţile statului", a mai spus Palaz.

De unde are atâta glas Mocănaşu?

Prezenţa Paraschivei Mocănaşu la şedinţa de fond funciar a fost explicată de Palaz prin faptul că a crezut că prin experienţa sa în ceea ce priveşte dosarele privind retrocedările ar fi putut ajuta comisia de fond funciar.

În ceea ce priveşte atitudinea şefei de la Camera Agricolă, a fost probabil singura dată când s-a făcut auzită de la numirea sa în funcţie în mai 2010. Deodată, în prezenţa vicelui de la CJC, Cristinel Dragomir, şefa de la Camera Agricolă s-a trezit făcându-i opoziţie prefectului şi lobby pentru declaraţiile vicelui, ea fiind de altfel cea care a şi adus în discuţie ieri ideea legată de campania electorală, denaturându-se sensul reconstituirii acelor drepturi de proprietate pentru 40 de persoane din Bărăganu.

Numirea sa în funcţie s-a făcut în şedinţa CJC din 26 mai 2010, atribuţiile de director executiv urmând a le avea până la organizarea unui concurs pentru ocuparea definitivă a postului. Camera Agricolă se află în subordinea Consiliului Judeţean Constanţa şi în coordonarea tehnico-metodologică a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă. Potrivit prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1609, din 16 decembrie 2009, în România se înfiinţează Camerele Agricole Judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanta agricole judeţene, care se desfiinţează.

În ceea ce o priveşte pe Paraschiva Mocănaşu, ştim că a intrat în Consiliul Judeţean pe postul de consilier în cadrul Serviciului de Agricultură, Industrie şi Dezvoltare Rurală, în septembrie 2005, după care în februarie 2006, a fost promovată pe funcţia de inspector, aşa cum arată declaraţia sa de avere depusă la CJC. Mai apoi, în iulie 2008, a ajuns consilier în cadrul Direcţiei Generale de Afaceri Europene. Chiar dacă a ajuns director în mai 2010 la Camera Agricolă, aceasta nu şi-a mai depus declaraţia de avere. Până să intre în CJC, din aprilie 2002 a fost reprezentant teritorial pentru judeţul Constanţa la Agenţia Domeniile Statului Bucureşti, iar înainte, din noiembrie 1996, a lucrat la SC Indscrofmet SA Independenţa, unde era director. CV-ul său complet îl puteţi vizualiza în ediţia online a ziarului nostru, la finalul hotărârii de Consiliu Judeţean nr. 157/2010, când a fost numită în funcţia de director al Camerei Agricole Constanţa.

„Duios" Paraschiva trecea...

Cât a fost inspector în cadrul Serviciului de Agricultură, Industrie şi Dezvoltare Rurală, Paraschiva Mocănaşu a fost detaşată la mai multe primării din judeţ, pentru a le ajuta cu problemele de fond funciar. Şi, de atunci, i s-a dus buhul. Mai mulţi primari s-au plâns de munca actualei directoare a Camerei Agricole, spunând, mai pe ocolite, că femeia a lăsat prăpăd în urma ei. Una dintre primăriile care resimt şi acum trecerea „duioasă" a Paraschivei este cea a comunei Adamclisi. Din câte se aude, Mocănaşu s-a ocupat cam un an de problemele de fond funciar ale localităţii, trimisă fiind de către Consiliul Judeţean. În acea vreme, primar al comunei Adamclisi era regretatul Emilian Burcea. A ajutat Paraschiva atât de mult, încât actualul primar este nevoit să reia măsurătorile de terenuri şi să caute acte în arhiva Prefecturii. Motivul?! Documentele au dispărut de la Primăria Adamclisi. Ca o coincidenţă, exact când doamna Mocănaşu, subalterna lui Nicuşor Constantinescu, s-a reîntors la Constanţa. Mai mult decât atât, gurile rele spun că directoarea de la Camera Agricolă se afla în Primăria Adamclisi atunci când Marieta Burcea, soţia fostului edil, a „încropit", în calitate de agent agricol, adeverinţele false prin care socrul său, Ioan Simedrea, a arătat că utilizează suprafeţe agricole pe care, în fapt, nu le avea în exploatare în nicio formă legală şi că exploatează suprafeţe mult mai mari decât în realitate. Aşa s-a ajuns ca DNA-ul să-i trimită în judecată pe Marieta Burcea, pe Simedrea, dar şi pe secretara de atunci a primăriei, Mioara Nazâru. Şi, subliniem, se pare că toate acestea s-au petrecut sub ochii Paraschivei Mocănaşu, trimisa lui Nicuşor Constantinescu la Adamclisi. „Ştiu că lipsesc nişte documente, nişte anexe. Nu ştiu ce s-a întâmplat. Paraschiva Mocănaşu a fost detaşată aici vreun an şi bănuiesc că era aici când s-au dat adeverinţele acelea pentru unii dintre cetăţeni", spune primarul de acum al comunei Adamclisi, Anton Burcea. Dar localitatea condusă de acesta nu este un caz singular. Probleme de acelaşi gen au mai fost semnalate, după trecerea Paraschivei, şi în Peştera sau Rasova.

Nu trebuie să uităm nici faptul că Paraschiva Mocănaşu a fost, în 2008, candidat din partea PSD-ului condus de Radu Mazăre şi de Nicuşor Constantinescu la Primăria Castelu. Aşadar, nu numai că este angajată a Consiliului Judeţean, dar este şi subalterna lui Constantinescu pe linie de partid. „Ştiu că este membră PSD. Dar domnul vicepreşedinte Cristinel Dragomir şi colega sa de partid trebuie să înţeleagă că politica se face în altă parte şi ar trebui lăsată la uşa Prefecturii. Prefectul este apolitic, nu se află în nicio campanie şi probabil că au uitat unde se află şi au crezut că sunt în biroul lui Nicuşor Constantinescu", a declarat prefectul judeţului, Claudiu-Iorga Palaz.