Monica Macovei „Mazăre a terminat de spoliat tot prin Constanţa şi vrea acum şi portul? / Baronii trebuie să răspundă pentru faptele lor“

Monica Macovei, candidat independent la alegerile prezidenţiale, vorbeşte, într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, despre terfelirea Justiţiei de către politicieni, dar şi de către aşa-numiţii moguli, despre faptul că, în cei 25 de ani scurşi de la Revoluţia din decembrie ’89, românii au fost furaţi de politicieni prin tot felul de contracte dubioase, privatizări frauduloase, retrocedări ilegale, precum şi despre baronii care, oriunde s-ar afla, trebuie să răspundă pentru faptele lor.

Ce vă diferenţiază de ceilalţi candidaţi la alegerile prezidenţiale? De ce este „Macovei mai bună decât ei“?

În primul rând, numele meu nu a fost niciodată târât în vreun scandal de corupţie sau afaceri dubioase. Mai mult, eu am pus bazele DNA în 2005 şi m-am luptat de atunci, indiferent unde am fost, pentru independenţa justiţiei și împotriva corupţiei politicienilor. DNA funcţionează acum, face curăţenie peste tot, are anchete imparţiale și este o instituţie apreciată pentru rezultate.
În al doilea rând, eu am o experienţă în politica externă, am fost timp de cinci ani europarlamentar, am lucrat ca expert anti-corupţie în mai multe ţări din regiune, am făcut 40 de legi în Parlamentul European, printre care şi confiscarea extinsă a bunurilor provenite din infracţiuni.

În al treilea rând, eu sunt un om liber, independent şi militez pentru libertatea oamenilor, fie că vorbim de libertatea economică, fie că vorbim de libertatea politică. Eu nu sunt ca ceilalţi candidaţi care promit marea cu sarea, lucruri irealizabile. Eu le promit oamenilor să le dau libertatea. Şi de aici decurge prosperitatea lor.

Credeţi că România este pregătită pentru un preşedinte femeie? Că oamenii sunt în stare să treacă dincolo de stereotipurile de gen?

Cred că oamenii îşi doresc un preşedinte arbitru, care să vegheze la respectarea regulilor jocului democratic şi să sancţioneze derapajele politicienilor. Nu cred că genul contează, dacă este bărbat sau femeie. Când am făcut DNA, şi oamenii mă apreciază pentru asta, nu s-a întrebat nimeni dacă un bărbat sau o femeie poate face asta. Sau când am făcut 40 de legi în Parlamentul European - nimeni nu şi-a pus problema că a făcut asta o femeie, şi nu un bărbat. Sunt femei care conduc instituţii, iată, chiar exemplul DNA, Laura Kovesi. Sunt femei care au fost alese în Parlament, în funcţia de primar, deci nu cred că mai există o problemă de gen în alegerea candidaţilor. Eu cred ca femeile sunt mai determinate şi mai corecte decât bărbaţii, deci ar aduce chiar un plus de cinste și conştiinciozitate în funcţia publică.

Numeroase personalităţi culturale şi artistice au făcut un pas în faţă pentru dumneavoastră. Vă susţin oameni ca Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Pavel Şuşară. Sunt şi oameni din presă care şi-au asumat deschis susţinerea candidaturii dumneavoastră, aşa cum e cazul lui Andrei Gheorghe. Cât de mult contează părerea acestor oameni? Pot ei influenţa decisiv votul pentru Cotroceni?

Eu le mulţumesc şi mă bucur pentru fiecare dintre aceşti oameni că au venit alături de mine. Sunt şi alţii ca ei. Mă bucură, de asemenea, că vin oameni simpli, care cred în mine şi fac donaţii sau îşi dedică timpul lor preţios campaniei mele electorale. Mă bucur pentru că îmi dau seama că mesajul meu ajunge la români, iar ei îşi pun încrederea în mine. Lor le promit că nu îi voi dezamăgi în funcţia de preşedinte. Voi fi exact aşa cum mă ştiu ei: cinstită, luptătoare, consecventă.

În aceeaşi ordine de idei, sunt numeroşi intelectuali care vă sprijină în cursa prezidenţială. Este oare posibil ca aceştia să se fi reactivat civic? De principiu, ei ezită să îşi asocieze numele, imaginea cu actualii politicieni, de care se declară dezamăgiţi.

Da, am întâlnit mulţi oameni în vizitele mele din teritoriu, care mi-au spus că n-au mai ieşit de mult la vot şi că, dacă nu aş fi fost eu în această competiţie, ar fi stat acasă şi la aceste alegeri. Cred că societatea civilă poate fi trezită. România este la o răscruce la aceste alegeri pentru funcţia de preşedinte şi oamenii simt asta. Eu nu am un partid în spate şi asta face poate mai dificilă campania electorală, pentru că am resurse puţine, dar am aceşti minunaţi oameni care aduc entuziasmul lor şi care îşi doresc o schimbare adevărată, după 25 de ani. 

Ce au pierdut românii în cei aproape 25 de ani scurşi de la Revoluţia din decembrie 1989? Din cauza cui?

Au pierdut multe, din păcate. Au pierdut speranţe, timp, bani, energie. Au fost furaţi de politicieni prin tot felul de contracte dubioase, privatizări frauduloase, retrocedări ilegale. Uitaţi-vă doar la cazul Microsoft, cum politicieni din toate partidele şi din toate guvernările din ultimii 15 ani şi-au îndesat în buzunarele proprii zeci de milioane de euro. De aceea eu am propus să fie anchetate toate privatizările din ultimii 25 de ani şi, acolo unde există furturi, să fie recuperaţi banii. Nu este suficient că hoţii ajung la închisoare, trebuie să recuperăm banii. Şi în cazul lui Voiculescu, şi în cazul Năstase şi în acest dosar Microsoft, statul trebuie să recupereze banii furaţi şi ei trebuie să se întoarcă la oameni, în servicii de educaţie şi de sănătate mai bune, în autostrăzi şi drumuri asfaltate. Dar eu vreau să le redau oamenilor nu doar aceşti bani furaţi, ci şi speranţa. Fără speranţă, un popor moare încet. Aşa cum s-a întâmplat în ultimii 25 de ani, când mulţi români au plecat din ţară pentru că şi-au pierdut speranţa.

Aveţi un decalog pentru clasa politică, iar una dintre aşa-numitele porunci spune „să nu ataci instituţiile statului, statul de drept şi justiţia“. Care sunt, în opinia dumneavoastră, instituţiile care au avut cel mai mult de suferit în ultimii ani?

Evident, au fost instituţiile statului de drept. Justiţia a fost terfelită de politicieni, cu Ponta în frunte, de mogulii de presă care ştiau că urmează să răspundă pentru faptele lor. Serviciile de informaţii au fost şi ele atrase în aceste campanii murdare. Din fericire, toate aceste instituţii, fie că vorbim de DNA, CCR, ICCJ sau SRI, SIE, Armata, au rămas verticale şi şi-au făcut datoria. Politicienii au dat atacuri nenumărate la aceste instituţii. Au încercat să schimbe oameni, să schimbe legi, în aşa fel încât să le pună cu botul pe labe. Dar, din fericire, până acum nu le-a ieşit. Asta nu înseamnă că au abandonat. De aceea sunt atât de importante aceste alegeri prezidenţiale. Uitaţi-vă la dosarul Microsoft! Credeţi că dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea ar ajunge în funcţia de preşedinte, va mai exista DNA pe care îl ştiţi? Cred că ne vom întoarce la cazuri în care erau pedepsiţi infractorii mărunţi, ca pe vremea lui Năstase.

O altă poruncă spune „să-ţi respecţi identitatea, valorile şi trecutul“. Cum se raportează azi românii la evenimentele din 1989? Credeţi că au uitat, poate, prea repede? Credeţi că au minimalizat ce s-a întâmplat?

Anul acesta, se împlineşte un sfert de secol de la Revoluţia din decembrie 1989 şi n-a uitat nimeni de sacrificiile pe care românii le-au făcut la acele evenimente. Poate doar politicienii care au furat ţara fără nicio jenă în ultimii 25 de ani, căţărându-se în funcţii pe cadavrele tinerilor care au murit atunci pentru libertate. Noi nu trebuie să uităm nicio clipă de unde am plecat şi cât de rău ne-a fost. Libertatea ţi-o poţi pierde mai repede decât ţi-ai câştigat-o, dacă dai încrederea ta unor mincinoşi ca Năstase, Iliescu sau Ponta. Pentru că ei te momesc cu un mic şi o bere la alegeri, după care îţi fură toţi banii din portofel şi libertatea. Eu cred că românii sunt mai înţelepţi decât îi prezintă unii. Nu pot fi uşor păcăliţi cu promisiuni mincinoase şi manipulări mediatice.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, deciziile politice care, în trecutul recent, s-au dovedit a fi extrem de nocive pentru România?

Avem destule. Nu mai departe de vara lui 2012, am văzut cum o mână de politicieni a îngrozit lumea civilizată dând ordonanţe de urgenţă care anihilau instituţii ale statului de drept. Un alt exemplu, atunci când, în Constituţie, politicienii şi-au pus şi alte imunităţi decât cele pentru declaraţii politice. Adică ei să nu poată fi arestaţi, percheziţionaţi sau chiar urmăriţi penal, decât cu încuviinţarea castei din care fac parte. Proastă decizie! Aşa s-au acoperit unii pe alţii şi au devalizat ţara fără să poată răspunde. Şi asta fac în continuare. De aceea i-am cerut preşedintelui în funcţie să organizeze un referendum prin care românii să se pronunţe: vor ca demnitarii să poată fi anchetaţi şi judecaţi aşa cum sunt şi oamenii obişnuiţi sau vor să le dea privilegiul de a ajunge în faţa justiţiei numai dacă vor colegii lor?

Deşi românii au votat pentru un parlament unicameral, cu mai puţini parlamentari, ei „se bucură“ în continuare de un parlament bicameral, „supraîncărcat“ de senatori şi deputaţi. Cum anume credeţi că s-ar putea concretiza rezultatul votului exprimat de români? 

Curtea Constituţională a spus că orice revizuire a Constituţiei nu poate să nu ia în calcul rezultatele acelui referendum. De aceea politicienii s-au oprit anul trecut cu revizuirea Constituţiei. Dar eu cred că societatea poate pun presiune asupra lor. Revizuirea Constituţiei se poate face şi cu 500.000 de semnături ale românilor. Ca preşedinte, voi pune presiune pe guvern şi parlament să finalizeze revizuirea Constituţiei şi să ajungă cu ea în faţa poporului. Inevitabil, vor trebui să includă şi 300 de parlamentari şi parlament unicameral.

România anilor 2000 „produce“ aşa-numiţii baroni locali, care lasă mereu impresia că sunt intangibili, invincibili şi că Justiţia poate fi oricând anihilată. Ce le transmiteţi acestora?

Le transmit că, oriunde s-ar afla, în ţară sau fugiţi din ţară, trebuie să răspundă pentru faptele lor.  Vremea lor a apus, oricât de mult s-ar zbate să se întoarcă la protecţia tătucului Iliescu.

Radu Mazăre este judecat în celebrul Dosar al Retrocedărilor încă din 2008. Vorbim despre un dosar în care urmărirea penală a început în decembrie 2005. De ce credeţi că se derulează lucrurile atât de încet într-un astfel de dosar?

Multe dosare au fost tergiversate prin chichiţe avocăţeşti, dar şi pentru că a permis cadrul legislativ. Acum, după cum vedeţi, e mai greu să întârzii la nesfârşit o sentinţă. Eu cred că DNA trebuie să se întărească şi în teritoriu, pentru că este evident că nu toate parchetele funcţionează la fel de bine. Asta va fi o prioritate a mandatului meu: să sprijin independenţa şi  activitatea DNA, astfel încât să fie la fel de puternic şi în Constanţa şi în Tulcea, ca şi la Cluj sau Bucureşti.

Cum credeţi că se va încheia „epopeea“ lui Nicuşor Constantinescu din Statele Unite ale Americii? Aveţi ceva de reproşat Justiţiei în acest caz?

Este o iluzie că cineva poate fugi toată viaţa de braţul lung al legii. România a arătat că este un stat puternic şi îşi poate „recupera“ suspecţii şi infractorii fugiţi prin alte ţări.

Sunteţi cea care a declanşat reforma Justiţiei. Cu toate acestea, fenomenul corupţiei afectează încă sistemul. Credeţi că în prezent românilor li se poate garanta un proces neviciat?

N-o să spun că lucrurile funcţionează perfect în justiţie. Mai sunt lucruri de schimbat. Încă sunt judecători sau chiar procurori care au încălcat legea. Îmbucurător este că DNA se ocupă şi de ei. Eu vreau să le garantez românilor un singur lucru: dacă mă vor vota preşedinte, vom merge înainte, nu înapoi, cu justiţia. Vom face şi alte schimbări necesare în sistem pentru ca fiecare român să se poată bucura de un proces echitabil şi să ştie că nu va fi nimeni deasupra legilor ţării.

În calitate de preşedinte al României, cum aţi vedea transferul unui pachet de acţiuni ale Portului Constanţa de la Ministerul Transporturilor la administraţia Mazăre, având în vedere faptul că Portul Constanţa este un obiectiv strategic de interes naţional?

O eroare majoră. Mazăre a terminat de spoliat tot prin Constanţa şi vrea acum şi portul? România e membră NATO, iar în contextul crizei din Ucraina, Marea Neagră a devenit o regiune de interes deosebit pentru Alianţa Nord Atlantică. Nu poţi lăsa un port important la Marea Neagră pe mâna unui mafiot local.

Ce părere aveţi despre proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc?

Cred că dacă vorbim de autonomie teritorială ne situăm în afara Constituţiei. Cei care propun autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, deşi li se pot înţelege sensibilităţile, trebuie să înţeleagă şi sensibilităţile celorlalţi. Dar cred că a începe acum, în contextul în care regiunea Transnistreană e sub ocupaţie, Crimeea a fost smulsă cu forţa Ucrainei, asemenea discuţii despre autonomie teritorială nu este decât un mod de a face jocul Moscovei. Vreau autonomie administrativă pentru toate localităţile României. Şi la Miercurea Ciuc, şi la Constanţa. Bani mai mulţi gestionaţi de comunităţile locale, astfel încât primarii să nu mai stea cu mâna întinsă la baroni, care să-i forţeze să se înscrie într-un partid sau altul. Dar autonomia administrativă e una, cea teritorială e alta.

Presupunând că gazele de şist ar fi soluţia pentru independenţa energetică a Europei faţă de Rusia, aţi susţine exploatarea lor?

Şi dacă am presupune asta, tot trebuie să fim atenţi la factorii de mediu. Vreau să vă spun că avem zăcăminte de hidrocarburi în Marea Neagră, suficiente cât să dăm şi altora. Haideţi să le exploatăm pe astea şi nu va mai fi nevoie să facem experimente şi nici să depindem din punct de vedere energetic de alţii.